Agentia matrimoniala „Gurita de argint"

Ziarist la Ilustratiunea Romana, Ion Tik incearca sa descopere, ca reporter icognito al anului 1939, agentiile care se ocupau cu intermedierea relatiilor amoroase.

La Coana Lina

Cum nici o adresa nu mi-a fost folositoare, a trebuit sa ma adresez tot Larousse-ului mahalalei mele, povesteste Ion Tik in reportajul scris mai apoi, o femeie batrana care „stie tot, vede tot, aude tot" - „urechea mahalalei" - cum ii spun vecinii, si care fara prea multa greutate m-a introdus la Coana Lina petitoarea. „Coana Lina, maica, petitoare dinainte de razboi. «Gurita de argint», care face si desface toate in ale casatoriei; care-ti ghiceste in cafea inainte de a-ti propune partida si care a facut sute si mii de partide fericite, in Capitala si in provincie... Nu greseste niciodata, pentru ca stie sa potriveasca intotdeauna sacul cu peticul..."

Petitoarea ma examineaza de sus pana jos cu ochi sfredelitori de detectiv, povesteste jurnalistul; apoi imi pune citeva intrebari „principale": daca doresc blonda sau bruna, grasa sau slaba, sentimentala sau rece, sburdalnica sau „asezata"; domnisoara saraca sau vaduva cu avere; cu ochelari, „monocle" sau simpla. Intrebarile se succed cu repeziciunea unui film de cinema, cu scopul hotarat de a-mi afla preferintele... Coana Lina vorbeste frumos, cu voce melodioasa, uneori o adevarata miere care ti se lipeste de suflet, pentru ca, fina cunoscatoare de oameni si suflete, ea stie sa plaseze la timp alifie pe rana.

Interiorul „camerei de primire" care serveste in acelasi timp de cabinet de lucru, salonas, dormitor si sufragerie, este corect mobilat cu tot felul de lucruri vechi si noi. Peretii sunt acoperiti cu sarme in care sunt infipte zeci si sute de fotografii ale candidatilor, amestecate cu „stele" si artisti de cinema... In mijlocul fiecarui „buchet" de fotografii, cate una mai mare reprezentand tineri casatoriti asa cum s-au intors de la cununie... Coana Lina observa ca ochii imi fug spre muzeul fotografic din peretele in mijlocul caruia troneaza mirii si miresele... „Baietii si fetele mele, domnule. Vezi fotografia plutonierului de colo? Trei ani m-am caznit sa-l insor... avea betesug la ochi, vorbea cu glas ragusit - un defect din nastere - si pe deasupra era cam muieratic... L-am logodit de sase ori: dar in al patrulea an l-am insurat cu domnisoara Chita, din Francmasoana, o stii, nu?", „Nu. Dar din fotografie pare sa-i fie mai mult bunica decat nevasta...", „Ce stii dumneata, domnule... Omul mai are si alte betesuguri. A umblat cu douazeci de petitoare si ar fi umblat si astazi cu papuci de fier, daca nu ma gasea pe mine... Pai, daca-i asa vorba, trebuie sa stii ca numai una-i in Bucuresti Lina petitoarea, care peteste fara sa greseasca si casatoreste oamenii pe nesimtite...". Izbucni atunci intr-o interminabila pledoarie pentru talentele sale nebanuite, pentru destoinicia sa de care nu s-a indoit pana astazi nimeni si despre puterea pe care o are de a face din alb-negru si din noapte, zi... Am asigurat-o ca tocmai apreciind si eu toate aceste calitati, care-i permit sa casatoreasca pana si mortii din groapa, am venit sa-i cer concursul...

Albumul pretendentilor

Coana Lina nu-i femeie suparacioasa. Se impaca repede. Aprinde tigara - are patima fumatului - si cu voce mieroasa povesteste cate in soare si-n luna. Cand vorbeste despre casatoria lui Nicolai Tugui - omul cu ochiul de sticla - cu milionareasa din Dealul Spirei, vaduva lui Costache Chiristigiu, fata i se imbujoreaza, ochii ii scanteie si amintirile-i emotionante o ametesc ca o bautura tare. Curand Coana Lina isi revine si inainte de a-mi prezenta albumul candidatelor imi demonstreaza cu nesfarsite exemple binefacerile casatoriei.

Dintr-un dulap, scoate doua albume voluminoase. Pe unul sta scris cu creionul albastru „Domnisoare" pentru domni bine; pe celalalt acelasi scris - cu indicatia „Domni". Le asaza cu grija pe masa ca pe niste carti sfinte, apoi imi da explicatia ca in albume se gasesc nu numai domnisoare care si-au pus candidatura la maritis, ci si alte domnisoare pe care le-a ochit ea, petitoarea cea isteata, si cu care poate face „vorba buna", indata ce candidatului ii place fata.

„Am si artiste din strainatate, domnule; si cine-i amator, ii fac petitoria printr-o casa matrimoniala de casatorii si divorturi de la Viena..." „Si daca artista nu vrea sa ma ia?" „Aici e mestesugul meu. Fac eu pe dracu in patru... Numai ca, pentru artiste straine, nu pot sa garantez..." Deschid albumul. Un respectabil numar de doamne si domnisoare, intr-o ciudata tovarasie. Fetiscane frumoase, cu ochi strengaresti, alaturi de femei intre doua varste sau babute veritabile carora numai retusul fotografului le-a imprumutat o tinerete de circumstanta; fete durdulii, imbracate dupa ultima moda, alaturi de vaduvioare cu surasul amar al tineretii pierdute; un amestec de tipuri intr-adevar de toate varstele, culorile, nationalitatile prinse intr-un bizar caleidoscop al albumului in care atatia tineri si batrani si-au pus toate sperantele.

Mai interesante decat fotografiile din album sunt explicatiile si notitele scrise marunt, de petitoare, in dreptul fiecaruia... Unele fise au, in coltul din stanga, cate o cruce facuta cu creionul. Coana Lina mi-a explicat discret ca este un semn al ei pentru persoanele care candideaza conditionat: ginerele n-are dreptul sa-i cerceteze trecutul. Apoi, mi-a explicat pentru ce se gasesc fotografiile unor copilite de 5, 6, 8 si 10 ani. Sunt fotografiile din copilarie ale diferitelor candidate. „Sunt unele care depun asemenea fotografii pentru a dovedi ce «trasaturi» aveau odinioara..."

Coana Lina ma asigura ca are inca doua albume si ca are si persoane „distinse", „sus-puse", care nu-si depun fotografiile, dar care raspund la orice chemare care li s-ar face, daca se prezinta candidati. „Dumneavoastra, spune coana Lina, cam ce-ati dori?" Ochii petitoarei ma cercetara iarasi cu sfredeliri de detectiv, ca si cand ar fi vrut sa-mi cunoasca impresiile dupa consultarea primului album. „Drept sa-ti spun, eu sunt un tip curios, marturisi jurnalistul. As dori o femeie zdravana, mai inalta ca mine cel putin jumatate de metru, excentrica, aventuroasa, voinica... Una care sa ma scoata din amorteala, sa ma arunce in sus in fiecare dimineata ca pe o minge, sa ma muste de nas, sa tipe, sa cante sa faca scandal cu vecinii, sa simt ca am intr-adevar pe cineva langa mine..." „Dar dumneata pari un om atat de linistit, incat nu inteleg pentru ce cauti o asemenea raritate..." „Tocmai pentru ca iti par linistit. Asa sunt apele linistite: adanci si tainice. Eu ti-am spus ceea ce doresc." „Atunci sa-ti recomand unguroaica, imblanzitoarea de lei." „Prea putin, ceva mai excentric." Coana Lina duse mana la frunte, ca si cand ar fi vrut sa gaseasca in memorie ceva care s-ar potrivi. Dar o fetita intra ca o furtuna pe usa spunand: „Coana Lina, vina repede jos. Tinerii care au fost ieri la vedere aici se bat in strada... Domnisoara a rupt umbrela in capul «Domnului» ginere... si striga mereu: sa mergi cu mine mai intai la petitoare si apoi la sectie!...".

Material prelucrat de Adriana Oprea-Popescu

CANDIDATE...

Mai interesante decat fotografiile din album sunt explicatiile si notitele scrise marunt, de petitoare, in dreptul fiecareia...

„D-na Paschita N., ani 45. Desi mai in etate, este totusi tanara. Se poate vedea intr-o fotografie de la Marienbad, cand avea 15 ani. Trasaturi fine, gusturi alese. Cauta tanar, de preferinta blond, visator, putin materialist. Cunoaste piano, vorbeste patru limbi."

„D-na Eleonora C., vaduva, 35-40 ani. Idealista, inca tanara. Dantura falsa, dintr-un accident de cal. Sentimentala. Bruneta, inalta. Dota 40.000 plus trusoul ei si al surorei sale decedate. Cauta casatorie trainica."

„D-ra Hellen F., 32 ani. Fosta imblanzitoare de fiare salbatice, artista de circ. Fire energica, aventuroasa. Doreste casatorie fericita cu un atlet, acrobat. Sa fie robust, cu ceva avere si sa vorbeasca nemteste, ungureste si esperanto."

„D-ra Hortensia S., ani 18. Suflet bun si nobil. Compune poezii. Dota oficiala 100.000, plus ceva din «economiile» secrete ale mamei. Blonda, cauta urgent tanar inventator sau pe cineva de familie nobila, chiar fara situatie materiala, care s-o faca fericita. Iubeste copiii, animalele si pestii."

CANDIDATI

Deopotriva de interesante sunt fotografiile candidatilor si explicatiunile care insotesc aceste documente.

„Domn serios, 43 de ani. Vaduv. Cauta legatura trainica, domnisoara sau doamna saraca, profesionista. Sa cunoasca muzica. Sa fie svelta, vioaie, cu ochi visatori, daca se poate cu nasul «kek» (obraznic)."

„Atlet-acrobat, 38 ani. Angajamente sigure trei luni pe an. Vorbeste mai multe limbi. Cauta domnisoarta, doamna cu locuinta. Energic, simpatic (are un ochi de sticla care nu se cunoaste). Prefera casatorie din dragoste."

„Inventator roman, 34 ani. Cauta persoana bine, «stiintifica», ce i-ar putea ajuta la ultima inventiune: dispozitive pentru evitarea deraierilor de cale ferata. Poate fi si fara avere, dar negresit cu ochi albastri."

„Tanar sentimental, visator, 24 de ani. Doreste urgent casatorie din dragoste, tanara cu avere, visatoare, poeta, scriitoare, romanciera, artista de teatru. Fericire asigurata. Calitati sufletesti mari. (Micul defect - un picior mai lung si altul mai scurt de pe urma unei operatii - aproape imperceptibil)."

CONTINUARE: Iubire si targuiala