Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Asociația Grupurilor și Organizațiilor de producători agricoli „FRULEG-RO” solicită Guvernului României sprijin pentru ca agricultorii și horticultorii să poată depăși situația creată de săptămâna cu vreme extremă de luna aceasta. Dacă nu se vor găsi soluții pentru a-i ajuta pe cultivatorii din țara noastră să-și refacă plantațiile distruse de îngheț, românii vor avea doar legume și fructe importate din celelalte țări, anul acesta. Există un fond de rezervă al Uniunii Europene din care agricultorii din alte state au primit până acum despăgubiri, chiar și pentru pagube minore cauzate de vremea extremă, dar cultivatorii români nu au beneficiat niciodată de acest ajutor. Acum, fiind toți afectați, producătorii agricoli cer Guvernului să intervină la Bruxelles, pentru a li se acorda și lor sprijinul financiar.
Președintele asociației, Bogdan Silinescu, a explicat, pentru Jurnalul, că în acest moment sunt distruse integral toate plantațiile de legume și fructe, dar și viile, după săptămâna cu vreme extremă care a precedat sărbătoarea Floriilor. Au scăpat doar plantele din serele mari, încălzite. Acesta spune că până acum nu s-a întâmplat niciodată așa ceva, chiar dacă au mai fost daune zonale, acolo unde au fost temperaturi de îngheț, primăvara. Acum nu se mai poate recupera nimic, pe toată suprafața României, ceea ce înseamnă că anul acesta vor ajunge la consumatorii din România doar legume și fructe din import, dacă nu se vor găsi soluții financiare pentru a li se plăti cultivatorilor despăgubiri, pentru a replanta. Pagubele sunt imense și producătorii nu au resursele financiare necesare pentru a investi din nou.
Asociația reunește cele mai mari 50 de organizații și cooperative de producători de fructe și legume din întreaga țară, ce exploatează marea majoritate a suprafețelor organizate în structuri industriale. Președintele asociației „FRULEG-RO” a mai explicat că anual li se oferă agricultorilor din vestul Europei sume foarte mari din fondul de rezervă al UE, pentru pagube produse sporadic de ger, iar în Polonia, Cehia, Austria și Portugalia, s-au acordat ajutoare în valoare de 77 de milioane de euro, anul trecut, mai mult decât primește România pe întregul program inclus în Politica Agricolă Comună pe un cincinal.
„Două episoade severe de ger – unul în ultima decadă a lunii februarie și altul în perioada 6–11 aprilie – au compromis grav culturile horticole. Aceste evenimente meteorologice extreme au afectat în totalitate mii de hectare de livezi și culturi legumicole din întreaga țară. Practic, întreaga ramură horticolă, care are o pondere importantă în economie și în viața socială, este aproape în totalitate compromisă. Episoade similare s-au mai înregistrat pe teritoriul României, însă au avut un caracter izolat sau, chiar dacă au fost generalizate, nu au avut aceeași durată și intensitate”, spun reprezentanții asociației care cer ajutor, în urma cataclismului meteorologic fără precedent în ultimii 35 de ani, în România, prin întindere, magnitudine și impact socio-economic.
Autoritățile române nu au oferit niciun ajutor
Președintele FRULEG-RO a mai explicat, pentru Jurnalul, că este prima dată când atât de multe specii din întreaga țară au fost afectate simultan. Cea mai gravă problemă pe care o au acum producătorii este lipsa totală de reacție din partea autorităților din România care nu au făcut nimic pentru a-i ajuta nici în anii precedenți. Printre cei mai afectați sunt acum pomicultorii,, pentru că cei mai mulți pomi fructiferi erau deja înfloriți când temperaturile au coborât cu mult sub zero grade Celsius.
„În anii trecuți, în ciuda rapoartelor clare de calamitate din anumite județe, autoritățile au ales să ignore semnalele transmise de direcțiile agricole județene. Principala particularitate a culturilor pomicole este caracterul lor multianual. Livada nu este o cultură anuală. Ea necesită lucrări și tratamente pe tot parcursul anului, indiferent de cantitatea de fructe produsă. Necesitatea acestor lucrări, în contextul actual, pune o presiune enormă asupra producătorilor. Această presiune se traduce direct într-un risc major de abandon sau într-un caz fericit neglijență în întreținerea plantațiilor. Materializarea acestor riscuri s-ar traduce într-o serie de probleme economice și sociale grave”, mai explică asociația, arătând Guvernului că, în mod direct și imediat, lipsa sprijinului din partea autorităților va duce la o serie de falimente în sectorul pomicol și la o rată crescută a șomajului, ca urmare a disponibilizării lucrătorilor care activează în această ramură a agriculturii.
Pericolul falimentului este iminent
Aceștia mai spun că aproape toți membrii asociației au investiții în curs de amortizare, contracte de finanțare pentru proiecte din fonduri europene sau guvernamentale în derulare sau în pregătire, precum și investiții proprii în utilaje, echipamente, plantații tinere, sisteme de susținere, sisteme antigrindină, sisteme de irigații, spații de depozitare și condiționare a fructelor. Asupra tuturor acestor investiții, care contribuie la o economie locală competitivă, planează riscul falimentului și al abandonului.
„Ținând cont de impactul importurilor de fructe din țări cu norme non-UE asupra sănătății populației, trebuie subliniat că sectorul pomicol este un punct critic în lanțul economic al mai multor industrii: dulcețuri, gemuri, sucuri, fructe deshidratate, piureuri etc. Este evident că producția autohtonă de fructe va atinge în acest an un minim istoric, forțând procesatorii să se orienteze spre piețe concurente la costuri mult mai ridicate. Deficitul comercial al României va fi afectat negativ, probabil în favoarea unor piețe non-UE”, explică producătorii.
Situația riscă să se perpetueze
Cultivatorii mai atrag atenția asupra faptului că în absența unui sprijin consistent, această situație riscă să se perpetueze și în anii următori, din cauza lipsei intervențiilor pentru conservarea livezilor. Efectul de „bulgăre de zăpadă” riscă să afecteze și alți întreprinzători români, de la procesatori și comercianți, până la operatori logistici și furnizori de inputuri agricole.
„Reiterăm că riscurile rezultate din această calamitate au potențialul de a amplifica dezechilibrele din piața autohtonă pentru mulți ani, în lipsa unor măsuri ferme și rapide. Social vorbind, trebuie înțeles că lucrările necesare în livezi, indiferent de producție - tratamente fitosanitare, tăieri în verde-, se fac în principal cu muncitori necalificați din mediul rural. Dacă producătorii nu vor putea plăti acești muncitori, aceștia vor intra în șomaj, împovărând și mai mult sistemul de protecție socială al României”, explică președintele FRULEG-RO care se bazează pe precedentele din Uniunea Europeană în care producătorii au primit bani din fondul de rezervă al UE.
Citește pe Antena3.ro
