Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Teoria votului util este întâlnită în sistemele electorale unde cetățenii preferă să voteze un partid sau un candidat cu șanse mai mari, dar care nu i-ar reprezenta pe deplin, în defavoarea unui candidat cu șanse mai mici, dar care i-ar reprezenta în totalitate. Mai exact, mulți alegători, conștientizând că votul dat unui candidat mai slab cotat în sondaje s-ar putea pierde, preferă să voteze un candidat care are șanse reale de a câștiga alegerile. Această teorie s-a aplicat la votul pentru alegerea primarului general al Capitalei, primarului Timișoarei, primarului Bacăului și primarului Ploieștiului. Aici, au câștigat edili considerați mai degrabă anti-PSD și PNL, dar care vor avea să se confrunte cu viitoare consilii locale controlate de PSD și PNL, din care vor face parte și cei de la AUR. Mai mult, nici din partea județelor nu vor primi mai mult sprijin, deoarece tot PSD-PNL le controlează.
Pe o astfel de strategie a mizat și Nicușor Dan, la ultimele alegeri pentru funcția de primar al Capitalei, când a afirmat că „Sebastian Burduja este în competiție, însă pentru poziția de primar contează teoria votului util. Pentru că un simpatizant PNL, când știe că de votul său depinde dacă primarul va fi Nicușor Dan, Gabriela Firea sau Popescu Piedone, îl votează mai degrabă pe Nicușor Dan decât pe Sebastian Burduja, fără să facă o alegere de calitate între ei”. Iar lucrurile au stat exact așa cum a preconizat Nicușor Dan, Sebastian Burduja clasându-se abia pe poziția a patra.
Însă, așa cum se prefigurează lucrurile, după consumarea acestor alegeri, teoria votului util tinde să se transforme, în multe locuri din țară unde a fost aplicată cu succes, într-o realitate a votului complet inutil, deoarece primarii aleși pe baza acestui principiu nu vor putea forma majoritate prietenoasă în consiliul local.
București, cu primar anti-PSD, singur „pe stradă”
Un exemplu în acest sens este chiar la Primăria Capitalei, unde, pentru Consiliul General al Municipiului București, Alianța Dreapta Unită, care l-a sprijinit pe Nicușor Dan, a obținut 27,61% din voturi, PSD a luat 26,56%, PNL 12,6%, PUSL 9,38%, AUR 8,17% și REPER 7,19%. După redistribuirea voturilor celor care nu au făcut pragul electoral, Alianța Dreapta Unită și REPER, formațiunile care îl susțin pe primarul general ales Nicușor Dan, vor avea, împreună, 38% din consiliu, în timp ce forțele ostile lui Nicușor Dan vor controla 62% din consiliu.
Pe aceeași idee au mers, însă, fără succesul lui Nicușor Dan, și cei doi primari pe care USR îi avea în funcție la Sectoarele 1 și 2. Dacă Clotilde Armand ar fi obținut un al doilea mandat, viitorul consiliu local i-ar fi fost unul ostil. După redistribuire, PSD-PNL are 31%, Alianța Dreapta Unită 40%, AUR 13%, iar REPER 6%. Este puțin probabil, spre deloc, ca AUR să susțină USR pentru formarea unei majorități la Sectorul 1, care să blocheze proiectele primarului ales George Tuță, lucru subliniat de Ramona Ioana Bruynseels, posibil viitor viceprimar AUR al Sectorului 1, care a negat categoric că AUR o va sprijini pe Clotilde Armand să obțină funcția de viceprimar.
La Sectorul 2, dacă ar fi câștigat edilul USR Radu Mihaiu, situația ar fi fost asemănătoare. După redistribuire, PSD-PNL controlează 43% din consiliul local, ADU 39%, AUR 11% și REPER 7%. În cazul celor doi edili perdanți, o victorie a acestora pe baza votului util ar fi fost inutilă.
Timișoara și Bacău, două orașe cu primari USR realeși. Majorități ostile și în oraș, și la județ
Există, însă, două primării importante din România unde teoria votului util pentru funcția de primar a funcționat în 9 iunie, dar care, din septembrie, se va dovedi inutilă pentru formarea de către acești primari aleși a unei majorități favorabile în consiliile locale.
Un prim astfel de exemplu este cel de la Primăria Municipiului Timișoara, unde candidatul USR Dominic Fritz a primit un al doilea mandat. Chiar dacă și pentru consiliul local, Alianța Dreapta Unită a primit cel mai numeros vot, de 41,86%, nu este suficient pentru ca Fritz să aibă majoritatea în consiliu. PSD-PNL vor avea, după redistribuire, o pondere de 40%, iar AUR o pondere de 13%. Greu de crezut, și aici, că AUR se va alia cu USR pentru a-l susține pe Dominic Fritz. De altfel, primarul USR nu va avea doar un consiliu local ostil, ci și o conducere județeană potrivnică. Președintele ales al Consiliului Județean Timiș este Alfred Simonis, susținut de PSD și PNL. Iar distribuția voturilor pentru Consiliul Județean a fost: PSD-PNL – 44,61%, Alianța Dreapta Unită - 25,84% și AUR – 11,59%. Ceea ce conturează probabilitatea ca votul util primit de Dominic Fritz, ca să nu se aleagă Nicolae Robu, va deveni unul inutil pentru edilul ales.
Într-o situație și mai complicată se va regăsi și edilul USR reales al Bacăului, Lucian Daniel Stanciu Viziteu. Ponderea mandatelor, după redistribuirea voturilor, din consiliul local va fi: PSD-PNL – 35%, Alianța Dreapta Unită - 32%, AUR – 13%, Partidul Verde – 10 % și Partidul Ecologist – 10%. Ca și la Timiș, la nivel județean, edilul USR va fi complet lipsit de sprijin, deoarece noul președinte al Consiliului Județean Bacău este Ionela Cristina Breahnă Pravăț, de la PSD, iar Consiliul Județean va fi controlat, după redistribuire, de PSD – 34,98% și de PNL – 28,48%, iar AUR a obținut 10,47%, în timp ce Alianța Dreapta Unită a luat doar 10,34% din voturi.
Independentul Polițeanu, de la Ploiești, riscă să fie „mâncat cu fulgi cu tot” de partidele rivale ideologic
Un caz atipic și complet neașteptat la alegerile locale din 9 iunie s-a petrecut în capitala județului Prahova. Noul primar ales al municipiului Ploiești este independentul Mihai Polițeanu, un apropiat al Monicăi Macovei, fost membru al USR și încă deputat neafiliat în Parlamentul României. Acesta a primit cele mai multe voturi și a declarat, deja, că nu va lucra cu PSD și nici cu PNL pentru formarea unei majorități în consiliul local.
Problema lui Polițeanu este că, după redistribuirea voturilor, PSD și PUSL vor controla 25% din mandate, PNL va avea 20%, Alianța Dreapta Unită doar 18%, în timp ce AUR va fi reprezentată de 18%. AU mai intrat în Consiliul Local Ploiești Partidul Mișcarea Noi Ploieștenii, cu 15%, AUR cu 14% și Partidul România în Acțiune, cu 8%. Rămâne de văzut dacă Mihai Polițeanu va reuși să coaguleze o majoritate care să nu-i fie ostilă.
În ceea ce privește sprijinul de la județ, acesta este puțin probabil să-i fie oferit. Noul președinte ales al Consiliului Județean Prahova este Virgiliu Daniel Nanu, de la PSD, iar Consiliul Județean va fi controlat de PSD-PUSL, cu 31%, de PNL, cu 30,61%, de AUR, cu 12,27%, în timp ce Alianța Dreapta Unită a obținut doar 10,75% din voturi.
