Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După aproape șase luni de criză politică și incertitudine electorală, alegerile prezidențiale din România au ajuns, într-un final, să fie consumate în integralitatea lor, odată votul de ieri, din cel de-al doilea tur de scrutin. Însă aceste alegeri s-au dovedit a fi unele atipice, din multe puncte de vedere, cel mai important aspect de noutate fiind că, în această bătălie, nu s-a clasat niciun competitor generat de marile partide politice din România, ci doi candidați autoproclamați „antisistem”, cu un discurs public împotriva politicilor guvernamentale de până acum și a partidelor politice tradiționale. Iar pentru acest lucru au contribuit mai multe cauze suprapuse. Sunt cauze „antisistem”, cauze economice, cauze politice, la care se adaugă, într-un mod esențial, trădarea.
Curentul „antisistem” a început să prindă roade, în România, în special odată cu anul 2020, imediat după alegerile parlamentare din acel an. După câteva luni cu un președinte Klaus Iohannis, care a instituit, de două ori, starea de urgență generată de pandemia de COVID-19 și cu un guvern format din Partidul Național Liberal, condus de Ludovic Orban, care a instituit cele mai dure măsuri de restricție pentru populație.
O simplă analiză a rețelelor sociale, mai în ceea ce privește secțiunea comentariilor, devoalează principalele motive pentru care valul antisistem, extremist, antioccidental și ultranaționalist a crescut, începând cu anul 2020, atingând apogeul în primăvara anului 2025. Politicienii clasici sunt acuzați că au închis bisericile în timpul pandemiei, că au introdus restricții de circulație și constrângerile cu privire la libertatea de mobilitate. Spre exemplu, adeverințele pe care românii erau obligați să le completeze pentru a putea ieși din locuință între anumite ore sau adeverințele semnate și ștampilate de angajatori pentru cei care se deplasau în interes de serviciu după o anumită oră.
La acestea se adaugă înhumările sumare ale celor uciși de virusul SARS-CoV-2, în saci negri din plastic, cu asistență scăzută. Sau „arestările” celor suspecți de COVID în spitale sau în centre speciale. De asemenea, alte cauze care au stârnit această revoltă se referă la închiderea activității unor companii, generând concedieri, pierderea a numeroase locuri de muncă.
Se plătesc, în 2025, restricțiile impuse în 2020-2021
Alegerile parlamentare din anul 2020 au însemnat, încă de atunci, un vot anti-Iohannis și anti-PNL, partid considerat responsabil pentru impunerea măsurilor restrictive din primul an al pandemiei. PSD a ieșit pe primul loc din acele alegeri, dar, tot atunci, AUR a intrat în Parlament, ca o forță politică nouă care se lupta cu această politică restrictivă.
Lucrurile s-au agravat și mai mult, raportat la percepția electoratului care a simțit din plin constrângerile acelei perioade, după ce la Palatul Victoria a fost instalat un guvern format din PNL, USR și UDMR, condus de Florin Cîțu. Acest guvern a continuat măsurile restrictive ale lui Ludovic Orban și a declanșat operațiunea vaccinării. Mulți cetățeni au perceput, atunci, că guvernul vrea să impună vaccinarea obligatorie pentru a permite accesul la locul de muncă, accesul în anumite aeronave, în vacanțe, în restaurante, la medic. „Certificatul verde COVID” a devenit, imediat, inamicul public numărul 1.
Citește pe Antena3.ro
De toată această frustrare, a profitat zona partidelor antieuropene, care și-a consolidate capitalul electoral.
Au dat cu „stabilitatea politică” de gard
Cauzele politice au contribuit, la rândul lor, într-un mod semnificativ la deznodământul unei finale prezidențiale între George Simion și Nicușor Dan. Una dintre acestea a reprezentat-o însăși alianța de guvernare dintre PSD și PNL, sub „patronajul” lui Klaus Iohannis. Această alianță nu a fost agreată nici de electoratul PNL, nici de electoratul PSD.
Izbucnirea războiului din Ucraina - combinată cu propaganda rusească, a fost folosită inclusiv ca armă a războiului hibrid dus de Moscova împotriva sprijinului acordat de statele europene pentru administrația de la Kiev - a împărțit România în două tabere. Iar valul antisistem a crescut din nou și ca rezultat al campaniilor de dezinformare.
Stabilitatea politică mult lăudată de liderii PSD și PNL, pentru justificarea existenței coaliției dintre cele două formațiuni, a durat până la alegerile europarlamentare de la începutul verii anului trecut, fiind aruncată în aer de lupta pentru putere dintre cele două partide. Bătălie care a atins cote inimaginabile până după primul tur al alegerilor prezidențiale anulate din 24 noiembrie 2024. Atunci, pentru prima dată în istoria postdecembristă, niciunul dintre candidații celor două partide nu s-au clasat în turul al doilea.
La această frustrare socială a contribuit, de asemenea, atitudinea președintelui Klaus Iohannis din ultimul său an de mandat la Palatul Cotroceni, care a devenit, în ochii majorității românilor, primul turist de lux a țării. La care se adaugă și candidatura de neînțeles și lamentabil eșuată a acestui la șefia NATO.
Valul antipartide crescut, cu o intensitate și mai mare, după anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, când toată propaganda lui Călin Georgescu și-a pornit la maximum motoarele pentru a inocula în mentalul colectiv faptul că avem de ales, pe de o parte, între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, și, pe de altă parte, între pace și război. A crescut ura împotriva măsurilor „impuse” de UE, în special din perioada pandemiei, la care s-a adăugat frica inoculată că, dacă sistemul politic vechi rămâne la putere, va băga România în război împotriva Rusiei, fapt ce a declanșat o adevărată isterie în rândul electoratului, care în 4 și 18 mai 2025 a votat pentru George Simion, „protejatul mai tânăr al lui Călin Georgescu”.
„Alba-neagra” cu electoratul în județe și trădarea lui Victor Ponta
Trădarea este unul dintre factorii cei mai importanți pentru care, în România, doi candidați precum George Simion și Nicușor Dan s-au calificat în finala prezidențială din anul 2025.
Județele controlate politic de PSD și PNL, care, la alegerile locale din data de 9 iunie 2024, obțineau scoruri cumulate pentru candidații celor două partide de 70 - 80%, uneori chiar și mai mult, au obținut pentru candidatul comun al coaliției la alegerile prezidențiale din 4 mai 2025 procente de până la 25%, cu mici excepții. Majoritatea voturilor din aceste bazine au mers fie la George Simion, fie la Nicușor Dan.
O altă trădare majoră este intrarea lui Victor Ponta în cursa prezidențială, împotriva deciziei PSD, și a făcut ca Crin Antonescu să rateze accederea în finala prezidențială, la câteva zeci de mii de voturi în spatele lui Nicușor Dan.
Lucrurile sunt extrem de clare din acest punct de vedere. Victor Ponta știa că nu are nici cea mai mică șansă să acceadă în turul al doilea. Cu toate acestea, el a candidat tocmai pentru a zădărnici șansele coaliției de guvernare pentru a avea un finalist. Amintim că, pentru locul al doilea din primul tur de scrutin, s-au luptat candidatul Coaliției, Crin Antonescu, și candidatul independent, Nicușor Dan. Antonescu a câștigat această bătălie în interiorul granițelor țării, însă Nicușor Dan a obținut voturi mai numeroase în străinătate.
Lucrurile s-au replicat și în tabăra USR
Nicușor Dan a obținut, în primul tur de scrutin, 1.979.757 de voturi, cu 96.837 de voturi mai multe decât Crin Antonescu (1.892.939). Numai că pentru Crin intrarea în competiție a lui Victor Ponta a însemnat o pierdere de 1.230.164 de voturi. Dacă Ponta nu ar fi candidat, Crin Antonescu ar fi obținut 3.123.094 de voturi, cu 1.143.327 de voturi mai mult decât Nicușor Dan și cu doar 739.667 de voturi (față de 1.882.994 voturi în cazul lui Nicușor Dan) în urma lui George Simion.
Trădarea lui Victor Ponta nu a condus doar la ratarea accesului lui Crin Antonescu în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, ci și calificarea în finală a lui Nicușor Dan (un anti-PSD-ist de notorietate), dar și la demisie premierului PSD Marcel Ciolacu, ceea ce a însemnat, în același timp, și destrămarea Coaliției.
Trădările au avut loc și în tabăra progresistă, unde candidatul oficial al USR, Elena Lasconi, cea care s-a calificat, anul trecut, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale anulate, a fost trădată de propriii colegi, care i-au retras susținerea politică și finanțarea, în favoarea lui Nicușor Dan.
Toți acești factori nu au făcut altceva decât să slăbească încrederea electoratului în capacitatea partidelor proeuropene de a face front comun și au sporit mecanismele de propagandă ale zonei izolaționiste, reprezentată de cuplul George Simion - Călin Georgescu.
Indiferent de care ar fi urmat să fie rezultatul votului de ieri, la finalul zilei, societatea românească este ruptă în două. Partidele mari au fost, toate, decapitate. USR nu mai are președinte, PNL are o conducere interimară, iar PSD a pierdut funcția de prim-ministru, urmând, de asemenea, ca în interiorul acestui partid să aibă loc alegeri pentru desemnarea unei noi conduceri.
Campanie atipică a lui George Simion. Promisiuni pe bandă rulantă, menite să alunge electoratul
După primul tur de scrutin, unul dintre finaliști a făcut o campanie electorală atipică, de-a dreptul șocantă. George Simion, candidatul considerat favorit în această bătălie, s-a comportat absolut neobișnuit în ultima săptămână de campanie, din perspectiva unui politician care dorește, teoretic, să obțină voturile electoratului care a preferat, în primul tur de scrutin, alt competitor. Este ca și cum George Simion s-ar fi străduit din răsputeri să alunge acest electorat.
Spre exemplu, liderul AUR a recunoscut, nonșalant, că, anul trecut, a încheiat promisiuni de vânzare-cumpărare de case la 35.000 de euro doar ca o strategie de marketing politic, deoarece, dacă nu ar fi procedat așa, nu ar fi ajuns la scorul electoral pe care l-a atins astăzi.
Dacă, în 5 mai 2025, după ce a aflat că se află pe primul loc, George Simion a promis că va participa la toate confruntările televizate cu contracandidatul său, Nicușor Dan, liderul AUR a fugit de toate dezbaterile.
Simion a mai anunțat că, dacă va fi ales președinte al României, îl va desemna pe Călin Georgescu pentru a candida la funcția de prim-ministru și că o va impune pe șefa POT, Anamaria Gavrilă, într-o înaltă funcție guvernamentală. Acest mesaj pare, mai degrabă, unul de demobilizare la vot pentru electoratul care, în primul tur, a preferat un alt candidat.
Același lucru se întâmplă și cu un alt mesaj dat de George Simion, anume că, dacă Georgescu nu va fi învestit de către majoritatea parlamentară, va dizolva Legislativul și va declanșa alegeri parlamentare anticipate. Adică, o prelungire a crizei politice, cu implicații economice periculoase pentru fiecare român.
Declarația potrivit căreia, dacă va ajunge președinte, va concedia 500.000 de angajați la stat, numindu-i pe aceștia „paraziți”, pare să aibă același scop. Amenințările pe care George Simion le-a făcut, într-o postare pe blogul personal, conform cărora „nu știu ce o să mă fac cu voi, cei care nu mă votați” și că „trebuie să vă iau, nu în grup, ci individual” a avut, de asemenea, menirea de a spori și mai mult teama de un vot pentru oferta lui George Simion. Iar atacurile la adresa aliaților strategici ai României, cum ar fi președintele francez, sau chiar avertismentul dat președintelui american, Donald Trump, să nu se amestece în alegerile din România, par a fi fost, de asemnenea, un mesaj pentru demobilizare.
