x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Transformarea amenzilor contravenționale în penale ne face o țară de infractori

Transformarea amenzilor contravenționale în penale ne face o țară de infractori

de Diana Scarlat    |    28 Ian 2026   •   08:20
Transformarea amenzilor contravenționale în penale ne face o țară de infractori
Sursa foto: Aberația juridică încalcă toate principiile de drept

APADOR-CH a cerut Guvernului Bolojan să elimine măsura prin care transformă amenzile contravenționale în amenzi penale

Înainte de asumarea răspunderii Guvernului pentru măsurile privind colectarea mai multor bani la buget din amenzi, prin trecerea încadrării faptelor de la contravenție la penal, Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a cerut Executivului să renunțe la acest abuz. Asociația a depus amendamente la pachetul de măsuri, arătând de ce sunt încălcate flagrant atât drepturile omului, cât și principiile de Drept și prevederile constituționale, prin acest amestec al domeniilor civil, administrativ și penal care va transforma România într-o țară de infractori, dacă amenzile contravenționale vor deveni penale. Deși s-ar făcut mai multe demersuri pentru eliminarea acestei măsuri, nimeni nu a reușit să o atace corect la Curtea Constituțională, astfel încât CCR nu a putut să o respingă.

APADOR-CH a cerut Guvernului Bolojan să elimine măsura prin care transformă amenzile contravenționale în amenzi penale. „În sfârșit vom avea o creștere la ceva - la numărul de infractori la hectar. APADOR-CH cere Guvernului să renunțe la modificarea legislativă din Codul administrativ, care îi va transforma în infractori pe toți cetățenii care nu-și achită amenzile contravenționale într-un an de zile”, a transmis asociația.

Prin modificarea pe care Executivul o face prin asumarea răspunderii, neplata unei amenzi contravenționale timp de 12 luni ar permite instanței să dispună fie muncă în folosul comunității, fie aplicarea unei amenzi penale. Această modificare îi va bulversa inclusiv pe procurori și pe judecători, pentru că se amestecă domeniile, astfel încât nici măcar nu se poate da o decizie de acest fel în instanță, în lipsa cadrului legal. APADOR-CH a atras atenția că amenda penală este o sancțiune specifică dreptului penal și poate fi aplicată exclusiv pentru săvârșirea unei infracțiuni, nu a unei contravenții. 

 

Nu avem legislație care să susțină măsura

„În prezent, legislația română nu califică neplata unei amenzi contravenționale drept infracțiune, iar transformarea unei datorii într-o sancțiune penală contravine principiilor fundamentale ale dreptului penal. Prin această modificare, Guvernul ar încălca prevederile Codului penal și ale Constituției”, a transmis APADOR-CH, în perioada de dezbatere publică, pe site-ul Ministerului Dezvoltării. 

Asociația a propus și un amendament care nu a fost luat în considerare, așa cum niciun alt amendament pentru pachetele de măsuri ale Guvernului nu au reușit să modifice forma în care Executivul și-a impus propriile modificări legislative, în ultimul an, recurgând la asumarea răspunderii.

Modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor presupune acum: „La articolul 28, după alineatul (3) se introduc cinci noi alineate, alin. (4)-(8), cu următorul cuprins: (7) Dacă în termen de 12 luni de la data comunicării procesului-verbal de constatare a contravenției, amenda nu a fost achitată, organul fiscal local transmite procesul-verbal de constatare a contravenției la judecătoria de pe raza căreia își are domiciliul contravenientul pentru ca instanța să dispună: a) transformarea în muncă în folosul comunității; b) transformarea în amendă penală, cu termen de plată 60 de zile. Eliminarea literei b) de la art. 28 al. 7 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor”.

 

Aberația juridică încalcă toate principiile de drept

APADOR-CH a explicat aberația juridică de la baza acestei măsuri: Doar dacă era prevăzută în lege o astfel de infracțiune, se putea stipula aplicarea unei amenzi penale, deci nu se pot prevedea sancțiuni penale pentru comiterea unor contravenții, adică pentru fapte care nu sunt prevăzute de lege ca fiind infracțiuni. 

Potrivit art. 1 și 2 din Codul penal, nicio persoană nu poate fi sancționată penal - inclusiv prin aplicarea unei amenzi penale - pentru o faptă care nu era prevăzută de legea penală, ca infracțiune, la data când a fost săvârșită. 

„Amenda penală este o sancțiune penală, care nu poate fi aplicată decât pentru săvârșirea unei infracțiuni, nu și pentru săvârșirea unei contravenții. Deocamdată, nu este prevăzută în nicio lege o infracțiune care să constea în neachitarea amenzii contravenționale în termen de 12 luni de la data comunicării procesului-verbal de constatare a contravenției. Practic, e foarte greu de acceptat ca simpla neplată a unei datorii să constituie infracțiune (există o excepție, în art. 6/1 din Legea nr. 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale, care prevede că este infracțiune fapta de reținere și neplată a anumitor impozite și contribuții - dar, în acel caz, infracțiunea este prevăzută într-o anumită lege; în cazul față, în nicio lege nu se prevede că e infracțiune neplata amenzii contravenționale într-un anumit termen”, mai explică APADOR-CH, subliniind că prin introducerea acelui text, care prevede posibilitatea sancționării penale, prin amendă penală, a unei fapte care nu e prevăzută de lege ca fiind infracțiune, sunt încălcate art. 1 și 2 din Codul penal și, astfel, este încălcat art. 1 al. 5 din Constituție.

 

Inițiativa poate veni de la parlamentari sau instituții

Aceleași principii absurde stau la baza creșterii exponențiale a valorii amenzii, dacă nu este plătită la timp, sau a interzicerii de a mai circula cu mașina pe drumurile publice, dacă amenzile nu au fost plătite, pentru că se amestecă domeniile dreptului, aplicându-se sancțiuni pentru fapte care nu au fost comise în legătură cu conducerea autovehiculelor.

Nici acestea nu au fost atacate corect la Curtea Constituțională a României (CCR).  Curtea nu poate respinge un proiect de modificare legislativă decât în baza unei sesizări făcute de o formațiune politică, dar sesizările au fost respinse, pentru că nu aveau conținutul corect. La CCR pot ataca legi înainte de promulgare președintele României, președinții Camerelor Parlamentului, Guvernul, Înalta Curte de Casație și Justiție, Avocatul Poporului, sau un grup de cel puțin 50 de deputați ori 25 de senatori. Excepția de neconstituționalitate în procese poate fi ridicată de părți, procurori sau din oficiu, de către instanță.

×
Parteneri