Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aleșii pregătesc una dintre cele mai importante modificări legislative din ultimii ani în privința combaterii bullying-ului în școli. Un proiect de lege depus la Senat chiar în prima zi de vacanță parlamentară schimbă radical modul în care unitățile de învățământ vor fi obligate să intervină atunci când un elev devine victima violenței psihologice.
Introducerea unui termen limită de 5 zile în care școala trebuie să acționeze pentru a proteja copilul agresat și interdicția expresă ca victima să fie sacrificată prin mutarea la altă clasă pentru rezolvarea conflictului se numără printre cele mai importante prevederi. Mai mult, se introduce răspunderea contravențională pentru directorii care ignoră obligațiile legale. Inițiatorii proiectului susțin că legislația actuală lasă prea mult loc interpretărilor și intervențiilor întârziate.
Un proiect de lege înregistrat recent, la Senat, de Enachi Raisa - deputat neafiliat -, care completează Legea învățământului preuniversitar (L. nr. 198/2023) și Legea privind protecția și promovarea drepturilor copilului (L. nr. 272/2004), vizează introducerea unor măsuri concrete de protecție a elevilor agresați.
Ani la rând, în numeroase cazuri de bullying, soluția găsită de școli a fost una care a stârnit revoltă în rândul părinților: nu agresorul este scos din mediul în care își terorizează colegii, ci victima este mutată în altă clasă sau chiar în altă școală. Mai mult, se intervine târziu, după săptămâni sau luni de reclamații, iar responsabilitatea este împărțită.
Inițiatoarea spune că actualul cadru legislativ are lacune importante și lasă prea mult loc interpretărilor și intervențiilor întârziate. Mai exact, acesta „nu stabilește în mod expres termene procedurale unitare pentru intervenție, nu reglementează distinct unele garanții procedurale ale elevului victimă și nu prevede în mod suficient diferențiat consecințele juridice ale neîndeplinirii obligațiilor de protecție”, conform expunerii de motive.
Cinci zile pentru protejarea victimei
Una dintre cele mai importante modificări este introducerea unui termen limită în care școala trebuie să acționeze.
Concret, dacă un caz de bullying este confirmat potrivit procedurilor legale, conducerea unității de învățământ va avea la dispoziție cel mult cinci zile pentru a dispune măsuri de protecție pentru copilul agresat
„Unitatea de învățământ dispune, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la confirmare, una sau mai multe măsuri de protecție a elevului victimă”, stipulează proiectul de lege.
În prezent, deși legea obligă școlile să intervină, nu stabilește niciun termen concret, ceea ce a permis, în practică, amânări repetate și situații în care elevii agresați au rămas săptămâni întregi expuși acelorași abuzuri.
Dacă acum legislația stabilește doar obligații generale pentru școli, noile prevederi introduc termene clare, măsuri obligatorii de protecție, sancțiuni usturătoare pentru directorii care nu acționează și interzic practica prin care victima este cea obligată să plece din clasă sau chiar din școală.
Agresorul va fi separat de victimă, nu invers
Proiectul schimbă și felul în care se intervine. Astfel, școala va putea dispune separarea fizică dintre victimă și agresor, modificarea clasei sau a programului elevului agresor, restrângerea participării acestuia la anumite activități, supravegherea suplimentară a spațiilor considerate vulnerabile și alte măsuri de protecție.
Cea mai importantă prevedere este însă interdicția ca victima să fie sacrificată pentru rezolvarea conflictului.
„Unitatea de învățământ nu poate dispune mutarea, transferul sau relocarea elevului victimă ca măsură de soluționare a situației de bullying”, cu excepția cazului în care această soluție este solicitată chiar de părinți sau de elevul major, stabilește documentul.
Această modificare vine după numeroase situații, semnalate în repetate rânduri de organizațiile de părinți și specialiști în educație, în care copilul agresat a ajuns să suporte consecințele, în timp ce agresorul rămâne în același colectiv.
Copilul agresat nu mai este obligat să stea la aceeași masă cu agresorul
O altă practică des întâlnită în școli este încercarea de „împăcare” între victimă și agresor, prin mediere sau dialog organizat de profesori ori consilieri.
Proiectul interzice explicit ca protecția victimei să depindă de acceptarea unei astfel de proceduri.
„Protecția elevului victimă nu poate fi condiționată de participarea acestuia la proceduri de mediere sau de dialog cu elevul agresor”, prevede proiectul.
Aceeași idee este introdusă și în Legea privind protecția copilului, unde se precizează că măsurile bazate pe dialog sau mediere „nu pot condiționa, întârzia sau înlocui măsurile de protecție prevăzute de lege”.
Inițiatoarea explică, în expunerea de motive, că modificarea urmărește „întărirea garanțiilor privind prioritatea protecției imediate a elevului victimă” și eliminarea situațiilor în care siguranța copilului este pusă în plan secund.
Dacă măsurile nu funcționează, poate fi mutat agresorul
În cazurile grave sau repetate, școala va fi obligată să aplice cu prioritate măsuri și sancțiuni împotriva elevului agresor.
Dacă măsurile inițiale nu reușesc să protejeze copilul agresat, proiectul prevede măsuri progresive împotriva agresorului.
Mai mult, dacă nici acestea nu sunt suficiente, directorul va avea obligația ca, în termen de două zile lucrătoare, să sesizeze inspectoratul școlar pentru inițierea procedurilor legale privind transferul elevului agresor la o altă unitate de învățământ.
Cursurile online, o soluție temporară de protecție
Pentru situațiile în care nici măsurile dispuse împotriva agresorului nu reușesc să elimine riscul, proiectul introduce o soluție nouă.
Mai exact, la solicitarea părinților sau a elevului major, directorul poate aproba participarea temporară la cursuri în sistem online sau hibrid.
Măsura poate fi dispusă pentru maximum 30 de zile lucrătoare și poate fi prelungită dacă situația de risc persistă.
În tot acest timp, școala va fi obligată să asigure accesul la cursuri, materiale și evaluări „în condiții echivalente cu cele aplicabile elevilor prezenți fizic”, potrivit documentului.
Conducerea intră, pentru prima dată, sub incidența unor sancțiuni directe
O altă noutate este introducerea răspunderii contravenționale pentru directorii care ignoră obligațiile legale. Proiectul introduce în lege noi contravenții și amenzi cuprinse între 5.000 și 15.000 de lei.
Conform documentului pus în dezbatere, vor putea fi sancționați directorii care:
• nu iau măsurile de protecție în termenul legal;
• obligă victima să participe la mediere sau dialog;
• mută sau transferă victima împotriva prevederilor legii.
Sesizările vor putea fi formulate inclusiv de părinți sau elevi, iar verificările vor fi realizate de inspectoratele școlare sau de Ministerul Educației.
Noua legislație obligă, de asemenea, fiecare unitate de învățământ să monitorizeze permanent eficiența măsurilor de protecție și să reevalueze situația victimei ori de câte ori există indicii că riscul continuă. Prin urmare, regulamentele interne și planurile de prevenire a violenței vor trebui actualizate.
Expunerea de motive arată că implementarea legii presupune „actualizarea procedurilor interne ale unităților de învățământ, corelarea regulamentelor și planurilor de prevenire a violenței școlare, precum și adaptarea mecanismelor de monitorizare și control”.
Scopul proiectului este „consolidarea mecanismelor de prevenire, intervenție și protecție efectivă a elevului victimă”, precum și „reducerea riscului de revictimizare”, conform expunerii de motive.
Cyberbullying-ul intră în responsabilitatea școlii
O altă noutate majoră privește agresiunile petrecute în afara școlii, pe rețele sociale sau aplicații de mesagerie.
În prezent, multe școli susțin că nu pot interveni atunci când incidentele au loc în afara programului sau în mediul online, deoarece nu intră în responsabilitatea lor. Proiectul legislativ pus acum pe masa senatorilor elimină această interpretare.
Concret, dacă victima și agresorul sunt elevi ai aceleiași școli, unitatea de învățământ va avea obligația să intervină inclusiv în cazurile de bullying desfășurate prin platforme digitale, rețele sociale sau alte mijloace de comunicare electronică, indiferent unde și când au avut loc faptele.
Este una dintre completările pe care inițiatoarea le consideră esențiale, pentru a răspunde modului în care o parte importantă a fenomenului bullying s-a mutat, în ultimii ani, în mediul online.
Proiectul urmărește „reglementarea expresă a intervenției unității de învățământ în cazurile de bullying realizate prin mijloace de comunicare electronică”, se precizează în expunerea de motive.
Dacă proiectul va fi adoptat, noile reguli vor intra în vigoare la începutul anului școlar următor publicării legii în Monitorul Oficial, iar Ministerul Educației și celelalte instituții competente vor avea la dispoziție 30 de zile pentru actualizarea legislației secundare și a procedurilor de aplicare.
Citește pe Antena3.ro
