Anca Boagiu bagă deja CFR Călători în insolvenţă

Ministerul vrea să îngroape pierderile cu companie cu tot
Jurnalul Naţional a intrat în posesia unui document oficial pe care Anca Boagiu, ministrul Transporturilor, scrie cu propria mână despre insolvenţa CFR Călători. La 10 septembrie, Secretariatul General al Guver­nu­lui trimitea o notă ministrului Transporturilor în care i se comunica faptul că în şedinţa de la 1 septembrie Guvernul a luat act de nota privind propunerea de majorare a ta­ri­felor pentru transportul de călători pe calea ferată. Drept răspuns, Anca Boagiu contrasemnează: "În contextul insolvenţei mai e necesară creş­te­rea? Rog analiză". În vreme ce sindi­ca­tele din domeniul feroviar nici nu se gândesc la o astfel de decizie şi în con­diţiile în care rectificarea bugetară a pompat alte mi­lioane de euro în sis­temul feroviar românesc, chiar şi o analiză privind insolvenţa CFR Că­lători poate bloca împrumuturi de mi­li­oane de euro pentru infrastructura feroviară. Anca Boagiu doreşte însă să îşi lege numele de momente cruciale ale CFR.

În 2000, pe când Boagiu a deţinut pentru o scurtă perioadă funcţia de ministru al Transporturilor, l-a numit, imediat după plecarea lui Traian Băsescu la Primăria Capitalei, pe Mihai Necolaiciuc la con­ducerea CFR SA. Necolaiciuc avea să devină emblema celui mai mare prejudiciu pe care l-a cunoscut vreodată CFR. DNA a declanşat ur­mărirea penală împotriva lui Mihai Necolaiciuc în martie 2006 în legătură cu o fraudă de peste 27 de milioane de euro.

În 2010, CFR pare să se afle la o altă răscruce de drumuri. Anca Boa­giu se arată interesată de insolvenţa CFR. Întrebat dacă acest lucru ar fi o decizie binevenită, Voicu Sala, preşedintele Federaţiei Mecanicilor de Locomotivă, a precizat pentru Jurnalul Naţional: "Declararea insolvenţei operatorului naţional de cale ferată ar fi o gafă monumentală. Nu se poate aşa ceva. Noi am propus alte me­to­de de reducere a costurilor, me­to­de care respectă şi cerinţele FMI: eli­minăm accizele, nu mai fa­cem an­gajări, dar insolvenţa ar fi un dezastru". În condiţiile în care chiar şeful ie­rarhic al ministrului Transportu­ri­lor, Emil Boc, vorbeşte despre in­ves­ti­ţ­i­ile care vor scoate ţara din criză, ne în­trebăm ca­re este comunicarea la ni­velul co­le­gi­lor de cabinet ai premierului Ro­mâ­niei. Este cumva de­clararea în in­sol­venţă a singurului operator na­ţi­o­nal de transport o me­todă de a încu­ra­ja operatorii privaţi, pe care oricum statul îi plăteşte la con­curenţă ne­lo­ia­lă cu CFR Că­lă­tori? Declararea unei insolvenţe după ce statul a făcut un efort financiar numai pentru plata salariilor com­pensatorii a celor 8.000 de dis­po­ni­bi­lizaţi din CFR arată in­co­e­­renţa cu care statul manageriază una dintre cele mai deficitare compa­nii na­ţi­o­nale din ţară.

Rectificarea bugetară din acest an nu a uitat Ministerul Transporturilor: 210.629 de mii de lei s-au alocat numai pentru Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători "CFR Călători" SA. Decizia la care Anca Boagiu se gândeşte, cea privind declararea insolvenţei la CFR Călători, va avea consecinţe pe mă­su­ră. Vom fi scoşi rapid de pe harta strategică a sistemului feroviar european. Contextul european obligă Ro­mâ­nia la dezvoltarea sistemului fero­viar pe diferite segmente. Insolvenţa va duce la reanalizarea rutelor strategice fără România.

De altfel, în momentul în care CFR Călători va intra în insolvenţă, CFR Infrastructură o va urma pro­babil în scurt timp şi va intra rapid în faliment. Practic, majoritatea cre­ditelor pe care CFR Infrastructură le-a luat de la băncile din ţară au fost realizate în baza creanţelor pe care le are la CFR Călători. Cum valoarea împrumuturilor se ridică la suma de 1 miliard de euro, insolvenţa CFR Călători şi iminentul faliment al CFR Infrastructură vor zdruncina serios şi băncile care au creditat sistemul fe­roviar românesc. Declararea în insolvenţă va avea, de asemenea, efecte negative şi asupra furnizorilor de servicii, întrucât vor fi blocate plăţile către aceştia. Acest lucru înseamnă alte 4 miliarde de euro blocaţi şi proiecte care nu se vor mai face nici la Paştele Cailor.

În timp ce vecinii noştri fac eforturi pentru crearea unor noi locuri de muncă, România îşi permite să pună pe butuci una dintre cele mai ief­tine metode de transport. Din pă­cate însă, rezultatele managementului defectuos de care sistemul fero­viar a avut parte ani de-a rândul l-au transformat într-o gaură neagră la bugetul de stat. FMI a solicitat, de altfel, în acordul de împrumut, moni­to­rizarea situaţiilor companiilor CFR. Bilanţul nu este deloc îmbucurător: pierderi de aproape 1 mi­liard de euro la sfârşitul lunii august 2010.

Toate acestea în condiţiile în care UE a pus la dispoziţia României 3,6 mi­liarde de euro numai pentru ca­lea fe­rată. În România însă, singurii bani eu­ropeni care au ajuns sunt 300.000 de euro pentru realizarea unor studii de fezabilitate pentru hărţi de zgomot. Jurnalul Naţional a re­la­tat, de alt­fel, într-un articol publicat în urmă cu o lună, că implementarea proiec­tu­­lui în ţara noastră este practic im­po­sibilă, întrucât nu îndepli­nim nici mă­car cerinţele de bază. Nu mai este ne­voie să spunem că alţi 230 de mili­oa­ne de euro ne stau la dispo­ziţie pentru reînnoirea materialului rulant. Deo­camdată, banii sunt încă la Bruxe­lles. Statul român a preferat însă să pom­peze milioane de euro operatori­lor privaţi, în loc să distri­buie banii că­tre cofinanţarea proiec­telor euro­pe­ne. Numai în ul­ti­mii doi ani, prin grija fos­tului minis­tru al Transporturilor, Ra­du Ber­cea­nu, 80 de milioane de euro au fost văr­saţi din bugetul statului că­tre ope­ra­torii de cale ferată. Declararea insolvenţei după ce milioane de euro au fost alocaţi pentru salvarea CFR Călători pare o decizie posibilă numai în România.


click pentru a mări imaginea