Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Raportat la bugetele pe care cele două Camere ale Parlamentului le-au avut, însumate, în anul 2020, la numărul total de legi promulgate, tot anul trecut, de președintele României și publicate în Monitorul Oficial, rezultă că fiecare astfel de act normativ a costat 500.000 de euro. Iar anul 2021 debutează cu peste 77 de proiecte de lege care trebuie dezbătute, unele vizând situații care nu mai sunt de actualitate. Este cazul legii prin care Parlamentul ar fi trebuit să stabilească data alegerilor generale, deja consumate în 6 decembrie. Parlamentarii mai noi, însă, au aruncat deja în dezbaterea legislativă proiecte de legi care vor să umble la legile justiției și la legea de organizare și funcționare a CCR.
Bugetul Camerei Deputaților pe anul 2020, cu finanțare de la bugetul de stat, conform documentelor oficiale, a fost în valoare totală de 515.491.000 de lei, din care cheltuielile cu plata personalului acestui for legislativ s-au ridicat la 340.000.0000 de lei. În ceea ce privește bugetul Senatului pe anul 2020, cu finanțare directă de la bugetul de stat, acesta s-a ridicat la 206.629.000 de lei, din care cheltuielile de personal sau fondul de salarii s-a situat la cuantumul de 110.048.000 de lei. În total, bugetele celor două camere ale Parlamentului României au fost, pentru anul 2020, de 722.130.000 de lei. În anul 2020, președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat în total 298 de proiecte de lege adoptate de Parlamentul României. Ceea ce înseamnă, la un calcul simplu, că fiecare act normativ emanat, anul trecut, de către Legislativ a costat, în medie, 2.423.255 de lei. Și asta, în condițiile în care din 12 luni calendaristice, zece au fost afectate de pandemia generată de Covid-19 și de măsurile legislative care au fost adoptate în vederea luptei cu această maladie. Însă, în aceeași perioadă, luptele politice dintre fosta majoritate parlamentară și guvernul monocolor condus de Ludovic Orban, actualul președinte al Camerei Deputaților, război în care președintele Klaus Iohannis a fost un combatant activ, s-au soldat cu blocarea, fie prin contestarea la Curtea Constituțională, fie prin transmiterea de cereri de reexaminare, fie prin absența unor parlamentari de la lucrările comisiilor parlamentare, multor legi.
Războiul politic, soldat cu o comicărie legislativă
Această luptă politică, acutizată mai ales în ajunul celor două scrutinuri electorale de anul trecut, creează, anul acesta, situații de-a dreptul hilare. Spre exemplu, unul dintre proiectele de lege care se află, începând cu data de 1 ianuarie, în dezbaterea Parlamentului României este cel inițiat în 2020 referitor la stabilirea datei alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016, precum și pentru unele măsuri pentru organizarea alegerilor parlamentare. Acest proiect de lege este depășit, având în vedere faptul că, în ciuda deciziei Curții Constituționale, care a stabilit că Parlamentul, nu Guvernul, decide prin lege data alegerilor legislative, în 6 decembrie 2020 au avut loc alegeri generale organizate prin Hotărâre de Guvern. Iar, din Ajunul Crăciunului, la Palatul Parlamentului s-a instalat, cu arme și bagaje, un nou for legislativ, condus de o nouă majoritate parlamentară care, ce să vezi, a pierdut alegerile.
Doar cinci legi promulgate de la începutul anului
De la începutul acestui an, în Monitorul Oficial al României au fost publicate doar cinci legi adoptate de Parlament, cu toate că a trecut mai bine de o lună de la Revelion. Klaus Iohannis a promulgat, în data de 4 ianuarie 2021, proiect de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Program pe bază de rezultate în sectorul sanitar din România) între România și Banca Internaţională pentru Reconstrucţie și Dezvoltare, semnat la New York, la 23 septembrie 2019, amendat și actualizat prin Scrisoarea de amendament semnată între România și Banca Internaţională pentru Reconstrucţie și Dezvoltare la București la 31 iulie 2020 și la 26 august 2020. În aceeași zi, președintele a mai promulgat Legea privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antițigănismului. Alte trei legi au fost promulgate în data de 8 ianuarie, respectiv Legea privind prevenirea, diagnosticarea și tratamentul infecţiilor asociate asistenţei medicale din unităţile medicale și din centrele rezidenţiale din România, Legea privind protecţia persoanelor cu boli și afecţiuni alergice în România și Legea privind Statutul personalului profesionist operativ de intervenţie din cadrul serviciilor de ambulanţă judeţene și al Serviciului de Ambulanţă București-Ilfov.
Proiect de lege care se bate cap în cap cu Ordonanța pe justiție
În acest moment, există la Camera Deputaților, la comisiile de specialitate, înregistrate, începând cu data de 1 ianuarie 2021, nu mai puțin de 77 de proiecte de lege înregistrate cu aceeași dată, 39 dintre acestea sunt proiecte de lege privind aprobarea sau completarea unor ordonanțe de urgență ale Guvernului. Două proiecte reprezintă, însă, propuneri legislative noi-nouțe. Iar una, care este inițiată de trei deputați de la Partidul Național Liberal, vizează direct legile justiției și, mai ales, un punct sensibil pentru care, la finalul anului trecut, la inițiativa proaspătului minstru USR de resort, Stelian Ion, Guvernul Cîțu a dat Ordonanță de Urgență care intră în flagrant cu Referendumul organizat de președintele României în data de 26 mai 2019. Astfel, fostul secretar de stat în Ministerul Justiției și fost candidat al PNL pentru funcția de primar al Sectorului 5, Cristian Băcanu, alături de colegii săi Alexandru Kocsis Cristea și Olivia Daniela Morar, a depus un proiect de lege privind modificarea și completarea articolului 54 din Legea nr. 304.2004, privind organizarea judiciară. În concret, inițiativa vizează faptul că “apelurile se judecă în format de doi judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel”, după care introduce un nou alineat, conform căruia “recursurile se judecă în format de trei judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel”. Conform proiectului, în situația în care va fi adoptat de Parlament, acesta ar trebui să intre în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2022. Culmea este că, tot la Camera Deputaților, se află în dezbatere Legea pentru aprobarea OUG 215/2020, cea prin care Guvernul Cîțu a prorogat, deși referendumul din 2019 interzice strict acest lucru, intrarea în vigoare a prevederii legale care impunea ca, de la 1 ianuarie 2021, apelurile să se judece în format de trei judecători, în loc de doi judecători, termenul fiind prorogat pentru 1 ianuarie 2022.
Lege care vrea să modifice modul în care se judecă spețele la CCR
O altă propunere legislativă este inițiată de același deputat liberal Cristian Băcanu și vizează activitatea Curții Constituționale. Mai exact, la data de 1 februarie, Parlamentarul a înaintat Biroului Permanent al Camerei Deputaților proiectul de lege privind modificarea Legii nr. 47/1992, privind organizarea și funcționarea CCR. Conform acestui document, Curtea va fi obligată să decidă asupra neconstituționalității legilor, înainte de promulgarea lor, la cererea celor îndrituiți (președintele României, cei doi șefi ai Parlamentului, președintelui CSM sau presedintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție), în termen de 45 de zile de la primirea acestor cereri. Mai mult, CCR trebuie să dezbată aceste chestiuni în Plen, chiar dacă nu s-au primit toate punctele de vedere necesare. Iar pronunțarea deciziilor sau hotărârilor Curții nu va putea depăși termenul de 30 de zile de la sesizare sau de la momentul în care au început dezbaterile. Nu în ultimul rând, proiectul de lege mai vizează și că termenul de redactare a motivărilor Curții Constituționale nu poate fi mai lung de 30 de zile de la pronunțarea soluției.
Legea privind un spațiu de la “Casa Poporului”
Pe rolul Camerei Deputaților se mai află, tot începând cu 1 februarie 2020, Proiectul de Lege privind transmiterea unei părţi din imobilul ”Palatul Parlamentului”, proprietate publică a statului, din administrarea Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei în administrarea Senatului Inițiator – fostul senator PSD Șerban Nicolae. Proiectul a fost adoptat de către Senat, în 28 decembrie 2020, urmare a depășirii termenului de adoptare, potrivit articolului 75 din Constituție. Este vorba despre așa-zisul Corp B3 al Palatului Parlamentului, zonă care a fost folosită, în trecut, de către Serviciul de Protecție și Pază (SPP) și care a fost repartizat, însă fără un succes concretizat, Înaltei Curți de Casație și Justiție. Spațiul se află, în prezent, în administrarea Ministerului Lucrărilor Publice, însă este înconjurat de alte spații administrate de Senatul României.
