UPDATE 2 - Instanţa s-a retras pentru deliberări. Decizia va fi pronunţată în cursul zilei de azi.
UPDATE 1- În completul de judecători de la Curtea de Apel Piteşti, care va decide dacă Cioacă poate fi pus în liberate sau nu, este şi Teodora Gheorghe Sorescu, soţia avocatului Florentin Sorescu, fostul apărător al lui Cristian Cioacă. Procesul a început.
Curtea de Apel Piteşti va decide astăzi dacă inculpatul Cristian Cioacă poate fi judecat în stare de libertate. Asta după ce luni, 4 martie a.c., Tribunalul Argeş a hotărât că el trebuie să rămână în Penitenciarul Colibaşi, respingând astfel cererea de revocare a măsurii de arest. Cristian Cioacă, prin avocat, a făcut recurs, iar ultimul cuvânt îl va avea Curtea de Apel Piteşti. Procesul va începe de la ora 12:00.
La primul termen al procesului de la Tribunalul Argeş, Maria Vasii, avocata lui Cristian Cioacă, a acreditat ipoteza că Elodia ar mai putea fi în viaţă. Ca probe în sprijinul acestei teorii, avocata Vasii aduce mai multe fragmente din conţinutul mail-urilor scrise de Elodia în perioada anterioară dispariţiei.
Care era starea psihică a Elodiei în vara anului 2007? Ar fi putut ea să-şi abandoneze copilul sau să se sinucidă? “Jurnalul Naţional” a reuşit să creioneze profilul psihologic al Elodiei încă din 2008, în baza declaraţiilor mai multor psihologi care au analizat conţinutul mail-urilor scrise de ea.
“Colerică”, “nu ar fi dezertat”
Irina Gabriela Moroşanu, masterand în 2008 în “Psihologie judiciară şi Victimologie”, spunea despre Elodia că avea “o personalitate puternică, o inteligenţă ascuţită, o fire temperamentală şi pasională, chiar impulsivă, o atitudine incisivă, duală şi alunecoasă. Lipsa prejudecăţilor sau a unor limite morale, toate acestea conduc la concluzia ca Elodia Ghinescu nu se încadrează în profilul “dezertorului”. Ambiţioasă şi perseverentă, ea nu ar fi fugit, nu ar fi dispărut pur şi simplu şi nu ar fi clacat în faţa potenţialelor probleme din viaţa ei fără să lupte.”
“Din punct de vedere temperamental, aşa cum reiese din conţinutul mailurilor, este o structură colerică, cu afecte explozive, reacţii necontrolate, cu treceri bruşte de la o extremă la alta”, considera, la rându-i, Mirela Zivari, psihoterapeut, specialist în psihoterapie raţional emotivă. “Are o personalitate dominatoare, dornică să conducă şi să controleze viaţa altora. (...) Din modul în care relaţionează prin aceste mailuri, se observă foarte clar elemente ale personalităţii isterice, pare o persoană egocentrică, centrată pe propria persoană, cu o impetuousă nevoie de a impresiona şi de a şoca pe ceilalţi”.
Psihologul Gabriela Romaneţ susţinea că “dacă această corespondenţă este autentică (n.r. – corespondenţa dintre Elodia şi cel cu care avea o relaţie extraconjugală), purtată între doi oameni care vor să-şi afirme sentimetele unul altuia pentru a diminua distanţa între ei şi pentru a menţine activă legatura emotională, atunci Elodia şi-a creat o alternativă pentru viaţa asumată legal. Nevoia de a-şi descărca tensiunile negative, de a avea pe cineva care o ascultă şi care îi răspunde, nevoia de a-şi valida propria feminitate, tendinţa de căutare a interzisului construiesc relaţia cu bărbatul cu care comunica pe e-mail. (...) Conţinutului corespondenţei, şi implicit relaţiei între cei doi, îi lipseşte “intriga”. De aceea, relaţia pare a fi anesteziată afectiv.”
“Elodia iubea viaţa foarte mult”
“Elodia, avocata dispărută în 30 august 2007, era o persoană cu personalitate puternică, atipică”, considera psiholog dr. Aurelia Moraru. “Deşi în plan profesional era bine realizată, avea o carieră de succes, nu acelaşi lucru putem spune în plan marital, conjugal. Dacă la locul de muncă respecta legile, conform pregătirii pe care o avea şi statutului social, în plan conjugal, familial, obişnuia să eludeze regulile socio-morale. Motivaţia comportamentului ei ar fi putut să fie insatisfacţia sau incompatibilitatea în cuplu, frustrarea, dar şi monotonia sau poate “singuratatea în doi”. Neîmplinirile afectiv-conjugale, frustrările şi stresul dat de adulter ca şi întregul cortegiu de gânduri şi emoţii se reflectau şi în plan psihosomatic prin insomnii, palpitaţii, stare de rău: “m-am săturat de starea asta de nesănătate pe care o am, palpitaţii, nesomn”, scria Elodia într-unul din mesajele sale. Desigur, motivele adevărate ar putea să fie multe, doar ea le cunoştea şi este dificil, în absenţa persoanei în cauză, să stabileşti post-factum, cu exactitate, multe din aspectele acestui caz complex şi dificil. Elodia dorea să primească şi să dăruiască afecţiune, să poată împărtăşi sentimentele, dragostea cu persoana pe care o iubea. Avea o fire nestăpânită, nerăbdătoare, impulsivă, acţiona sub imperiul trăirilor, aceasta reiese şi din nerăbdarea ei de a primi veşti ori de a se acomoda cu distanţa fizică dintre ea şi cel pe care îl iubea. Se lăsa pradă sentimentelor, frământărilor şi aşteptările ei erau acelea de a i se confirma reciprocitatea în sentimente din partea iubitului. Toate acestea îi dădeau tensiuni şi trăia viaţa la cote înalte, fiind nemulţumită de ceea îi oferea prezentul. Ea nu reuşea să amâne un scop pe termen lung, dorea să aibă ceea ce doreşte atunci când voia ea, repede. Când presupunea că scopul nu va putea fi atins, plângea sau se retrăgea pentru a se decărca, linişti, visa. Era foarte vulnerabilă din punct de vedere emoţional. Era o persoană foarte inteligentă şi, deşi realizată cu succes în plan instructiv/profesional, totuşi în plan conjugal, familal, lasă de dorit. Cauzele eşecurilor sunt greu de stabilit atunci când persoana în cauză nu mai poate vorbi, dar sunt destule cazuri în care femeia, deşi poate avea o carieră strălucită, familial şi sentimental se poate situa la antipod (nimeni nu poate avea totul, mereu!...). Din punct de vedere afectiv, Elodia era o adolescentă, aşa cum singură se descrie în mailuri: “adolescentă adultă”, între vârsta cronologică şi cea psihologică există o diferenţă apreciabilă, în cazul în speţă. (...) Temperamentul Elodiei era unul coleric, vulcanic, avea o emotivitate crescută cu reacţii vivace. Elodia îşi iubea băiatul în felul ei şi, ca orice persoană cu carieră, îi aloca puţin timp, delega sarcinile bonei, bunicilor; este adevărat că i-ar fi putut aloca mai mult timp, dar fiind o personalitate atipică, nu-i surprinzator modul în care ea îşi manageria viaţa şi timpul. Elodia iubea viaţa foarte mult, era o personalitate cu o mare vitalitate, mereu în acţiune, şi consider că nu s-ar fi sinucis, dar cu siguranţă, justiţia îşi va face datoria şi, mai devreme sau mai târziu, vom cunoaşte adevărul în legatură cu dispariţia sa subită.”
Citește pe Antena3.ro