Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Agenţia Naţională de Integritate trebuie să arate că lucrează, chiar dacă mai uită de lege. Un exemplu este al fostului director al Direcţiei de Sănătate Publică – DSP Arad, Gabriela Ţârle. În 2009, ministrul Sănătăţii a dispus printr-un ordin destituirea lui Ţârle, care a contestat în instanţă ordinul şi, după doi ani de procese, a câştigat definitiv şi irevocabil dreptul de a fi repusă pe funcţie. Abia la opt luni de la câştigarea procesului, ea şi-a recăpătat funcţia printr-un executor judecătoresc, în iulie 2012, ministrul Sănătăţii emiţând un ordin de repunere în funcţie, fapt ce i-a luat prin surprindere pe opozanţii lui Ţârle. Printre ei şi Constantin Cătană, singurul jurist care a ocupat funcţia de director al DSP Arad. După revenirea în funcţia de director, Ţârle a solicitat Ministerului Sănătăţii deblocarea unui post de consilier juridic, postul vacant fiind blocat prin hotărâre de guvern. DSP risca să piardă procesele în care era parte, mai ales că fostul director Cătană nu voia să reprezinte în procese instituţia. Cererea a fost respinsă, ulterior Ţârle cerând şi primind acceptul ministerului să încheie un contract de servicii de consultanţă cu un cabinet de avocatură, mai ales că instituţia avusese contracte similare şi după destituirea lui Ţârle.
După revenirea pe funcţie, Ţârle a demarat un audit intern la DSP, care s-a lăsat cu sesizări şi reclamaţii. Pentru această îndrăzneală, ea s-a ales cu plângere la ANI, iar un procuror de la Curtea de Apel Timişoara s-a autosesizat din presa din Arad şi a deschis o anchetă. Acuzaţia: contractul pentru consultanţă juridică a fost încheiat cu un avocat bucureştean, care a reprezentat-o pe Ţârle în ultima parte a procesului împotriva Ministerului Sănătăţii, ceea ce reprezintă conflict de interese. După declanşarea anchetelor, Ministerul Sănătăţii a dispus un control la DSP în perioada 21-28 noiembrie, raportul încheiat urmând să fie înaintat spre aprobare în zece zile de la încheierea controlului, ceea ce nu s-a întâmplat. În schimb, Ţârle a fost din nou suspendată din funcţie pe 8 martie 2013 pe baza unui raport din 7 martie 2013, iar la Parchet i s-a arătat un document din 16 ianuarie 2013. Oricare ar fi data raportului, aceasta depăşeşte cu mult cele zece zile menţionate de ministru. Inspectorii ANI consideră că fosta directoare şi-ar fi angajat fostul avocat la DSP, fapt ce duce atingere interesului public şi afectează bugetul ministerului. Angajaţii ANI uită că actul întocmit de ei poate fi contestat în instanţă şi au trimis documentul procurorului, care avea deja un dosarul deschis. Procurorul, folosindu-se de un document asupra căruia nu există o hotărâre definitivă şi irevocabilă, pentru că Ţârle l-a contestat în instanţă, a decis trimiterea în judecată a directoarei DSP, pentru infracţiunea de conflict de interese. “Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă”, prevede Codul Penal. Trebuie menţionat că, pentru a exista un conflict de interese, ar fi trebuit ca onorariul avocatului să fie plătit sub formă compensatorie, ceea ce nu s-a întâmplat, pe site-ul ANI, menţionându-se clar că avocatul fusese plătit la terminarea procesului. Pentru a demonstra conflictul de interese, ANI pretinde că Ţârlea s-a judecat, reprezentată fiind de avocat, cu DSP Arad. Fals, pentru că ea s-a judecat cu Ministerul Sănătăţii. Mai mult, din datele ANI reiese că pentru cele câteva luni cât a durat contractul avocatul a fost plătit cu un onorariu brut lunar mai mic decât al angajaţilor DSP cu funcţii superioare, adică mai puţin de 2.700 RON. Dacă nici măcar prefectul de Arad nu a găsit nimic în neregulă când a aprobat execuţia bugetară pe 2012, atunci pe cine vânează ANI şi mai ales cum?
