Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Afacerea terenurilor din nordul Capitalei, ale Universității de Ştiinţe Agricole București, unde omul de afaceri Puiu Popoviciu a construit unul dintre cele mai importante cartiere rezidențiale din România, este una pe care procurorii DNA au verificat-o doar pe jumătate. Deși anchetatorii vorbesc despre donarea a peste 28 de hectare de teren către Primăria Capitalei, în mod ilegal, pentru ca Băneasa Investments, firma lui Puiu Popoviciu, să beneficieze de construcția de căi de acces, de apă, gaze și canalizare, pe banii bucureștenilor, dosarul în care omul de afaceri a fost condamnat la șapte ani de închisoare nu vizează și aceste aspecte. Niciunul dintre funcţionarii din Primăria Capitalei implicați în aceste contracte de donație și în avizarea investițiilor ulterioare realizate acolo nu a făcut obiectul anchetei DNA, iar terenurile în cauză se află și în prezent în posesia Primăriei Capitalei, pe hârtie. Asta, deoarece adevărații beneficiari ai terenurilor donate și ai infrastructurii ridicate pe ele sunt dezvoltatorii cartierului rezidențial și ai parcului comercial Băneasa.
În dosarul privind transferul ca aport în natură la capitalul social al companiei lui Puiu Popoviciu, SC Băneasa Investments SA, a celor 224 de hectare de teren aparținând fostei ferme Băneasa, procurorii vorbesc în rechizitoriul remis instanței că personajele implicate în această operațiune au obținut, în mod ilegal, titlul de proprietate. Asta, după ce însuși contractul de asociere în participațiune încheiat între SC Băneasa Investments SA și Universitatea de Ştiințe Agricole și Medicină Veterinară București a fost unul la fel de ilegal. Ulterior, s-au obținut acte administrative necesare efectuării unor construcții de locuinţe și, mai ales, comerciale în zona cunoscută astăzi sub denumirea de Băneasa Residential Park.
Procurorii se rezumă doar la a aminti aceste fapte
Ceea ce procurorii DNA amintesc în acest rechizitoriu, dar nu au luat niciun fel de măsuri pentru a investiga temeinic aspectele semnalate și, cu atât mai puțin, să ceară tragerea la răspundere a tuturor personajelor implicate în această operațiune frauduloasă, este faptul că, pentru edificarea noilor construcții, a fost necesară obținerea unor aprobări, planuri urbanistice generale, planuri urbanistice zonale care să prevadă construirea de drumuri, legături de acces, intrări-ieșiri de pe proprietate și acces la rețeaua de drumuri deja existente. Totodată, spun aceiași procurori, era necesar ca terenul respectiv să poată fi racordat la toată infrastructura existentă, să aibă acces la sursele de electricitate, de gaze, de apă și canalizare, pentru edificarea construcțiilor respective.
“Deoarece valoarea acestor lucrări era deosebit de mare și de semnificativă, au fost întreprinse acțiuni prin care acestea urmau să fie realizate de către Primăria Generală a Municipiului București. Această instituție a accesat fonduri europene şi a contribuit, asftel, la realizarea proiectului aflat în desfășurare pe suprafața de teren menționată anterior (cele 224 de hectare de teren care au făcut obiectul dosarului în care Puiu Popoviciu a fost condamnat, definitiv, la sfârșitul lunii iulie – n.red.)”, arată procurorii DNA în rechizitoriu.
Anchetatorii nu au aprofundat însă această situație. Dacă ar fi făcut-o, ar fi aflat că, prin aprobarea unei expuneri întocmite de primarul general de la acea dată, Traian Băsescu, încă din 6 martie 2003, Consiliul General al Municipiului București a aprobat, prin Hotărârea CGMB nr. 55/2003, studiul de fezabilitate pentru realizarea investiţiei “Ameliorarea zonei suburbane Nord a Municipiului București, alimentare cu apă și canalizare – etapa I”.
Citește pe Antena3.ro
Condamnările din dosarul penal, prin care Puiu Popoviciu a primit şapte ani de închisoare, nu au rezolvat problema prejudiciului. Latura civilă a acestei afaceri infracționale a fost disjunsă. Curtea de Apel Bucureşti va relua procesul la sfârșitul lunii vitoare.
Proiectul finanțării europene, inițiat de primarul Traian Băsescu
Consiliul General a avizat, astfel, o expunere de motive a lui Traian Băsescu, luând act și de Raportul de specialitate al Direcției Generale de Utilități Publice din Primăria Capitalei și al Direcției Financiar-Contabile, hotărând aprobarea acestui studiu de fezabilitate. Finanțarea aprobată urma să se facă din trei surse. Prima, din componenta locală, în proporţie de 40% din totalul costurilor eligibile ale proiectului și în totalitate din costurile neeligibile ale proiectului, a doua din componenta națională, în proporţie de 15% din totalul costurilor eligibile ale proiectului, și a treia, din componenta Uniunii Europene, în proporţie de 45% din totalul costurilor eligibile ale proiectului, prin programul “Coeziune Economică și Socială PHARE 2001 – 2002”.
Mai mult, asigurarea componentei locale urma să se facă, potrivit acestei Hotărâri a CGMB, din fondurile Consiliului Local al Sectorului 1. Hotărârea, semnată de președintele de ședință Stelian Găletușă și de secretarul general Dumitru Stănescu, are două anexe. Ambele vizează indicatorii tehnico-economici ai proiectului. Prima vizează o investiție de 10.993,515,8 lei, cu o durată de 18 luni, și constă în finanţarea construirii a doi kilometri liniari de conducte de 600 mm, a 800 de metri liniari de conducte de 400 mm, a unui sistem de colectare a apei cu o capacitate de 5.000 centimetri cubi și a unei stații de pompare a apei de 210 litri pe secundă. A doua anexă vizează aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru o valoare de 28.269.040 lei, pentru finanţarea construcției unui canal colector lung de doi kilometri.
Şase luni mai târziu, Consiliul General al Municipiului București emite o nouă Hotărâre, cu numărul 272 din 25 septembrie 2003, prin care modifică HCGMB nr. 55/2003, în sensul că valoarea totală a investiției se ridică la suma de 31.663.994,1 lei, adică 11.027.371 de euro, la paritatea din anul 2003.
Trei donații ale Băneasa Investments către Primărie
Revenind la rechizitoriul întocmit de DNA, acesta mai dezvăluie faptul că, “în schimbul acestor lucrări, Primăria Municipiului București a primit, prin două acte de donație, deși acest lucru era ilegal, două suprafețe de teren, devenind, astfel, în mod ilegal, proprietara de drept a acestora”. “O instituție publică nu poate dobândi, prin donație, un teren decât în mod pur și simplu, fără îndeplinirea vreunei condiții, Donaţiile terenului respectiv au fost făcute sub condiția realizării lucrărilor de aducțiune apă şi canal, gaze, electricitate, acces și conexiuni la drumurile existente, situație total nelegală”, mai arată procurorii.
DNA vorbește despre două acte de donație. În realitate, au fost trei acte de donație. “Jurnalul Național” a descoperit faptul că, în data de 8 aprilie 2004, la nici cinci luni de la modificarea HCGMB 55/2003, Consiliul de Administrație al SC Băneasa Investments SA a decis să doneze Primăriei Capitalei un teren de 94.819 metri pătrați, din aportul USAMV la capitalul social al companiei, teren având numărul cadastral provizoriu 4506/1/1, conform unor documente autentificate la Biroul Notarului Public Sandina Tabarana. În 27 aprilie 2004, ca urmare a unei expuneri de motive a primarului general, Traian Băsescu, Consiliul General al Municipiului București decide să primească această donație. În anexa Hotărârii 74/2004, este atașat și contractul încheiat între Băneasa Investments SA și Primăria Capitalei, contract semnat din partea lui Puiu Popoviciu de către directorul general Mihai Alexandru Mateescu, iar din partea municipalității, de către împuternicitul Vasile Gherasim, la acea dată primar al Sectorului 1.
Această hotărâre și contractul de donație încheiat au fost, însă, anulate, prin sentinţa nr. 3440 din 15 septembrie 2004, de către Tribunalul București. Așa stând lucrurile, în 28 decembrie 2004, Consiliul General, sub conducerea Mioarei Mantale, s-a întrunit într-o ședință extraordinară, pentru a adopta o nouă Hotărâre, cu numărul 261, prin care CGBM acceptă o nouă donație din partea Băneasa Investments SA, de 98.543,34 metri pătrați de teren în aceeași zonă. Mai mult, în data de 3 martie 2005, Consiliul General adoptă altă Hotărâre, cu numărul 52, semnată de președintele de ședință Aristotel Toma și de secretarul general Dumitru Stănescu, prin care se acceptă de către Primărie o a treia donație din partea lui Puiu Popoviciu, de 183.573,83 metri pătrați de teren. Toate cele trei hotărâri, precum și cele două privind finanțarea lucrărilor de construcţie a utilităților, au avut la bază câte o expunere de motive, întocmită de primarul general al Capitalei.
Banca Mondială a cerut sistarea lucrărilor
În luna aprilie a anului 2009, după ce DNA a declanșat ancheta în afacerea Băneasa Investments SA, Banca Mondială a cerut Primăriei Municipiului București să sisteze lucrările la rețeaua de apă și canalizare care deservește cartierul lui Puiu Popoviciu, motivul acestei cereri fiind generat de scandalul penal legat de modul prin care terenurile au fost dobândite. Exista, încă de atunci, suspiciunea că banii destinaţi proiectului de investiții aveau să ajungă, de fapt, în afacerea Băneasa Investments.
Primăria Capitalei a inclus zona Băneasa în categoria zonelor defavorizate, iar în strategia de dezvoltare a Municipiului București pentru perioada 2004-2008, municipalitatea avea în executare lucrările aferente proiectului “Amenajarea zonei de Nord”. La momentul la care Banca Mondială a solicitat sistarea lucrărilor, acestea erau deja executate în proporție de 80%. Este vorba despre lucrări de aducţiune apă, canal și drumuri de acces.
Din tot ce a existat construit pe cele 224 de hectare, procurorii spun că, la momentul întocmirii rechizitoriului, se mai afla în picioare o singură clădire. Un conac vechi, care, astăzi, găzduiește sediul Biroului Notarial al Ioanei Băsescu.
Liniște totală cu privire la extrădarea lui Puiu Popoviciu
Cu două luni înainte de a fi condamnat definitiv la șapte ani de închisoare în dosarul Băneasa, omul de afaceri Puiu Popoviciu a părăsit România. În prima jumătate a lunii august, când, deja, pe numele său era emis un mandat internațional de arestare, acesta s-a predat autorităților londoneze. Instanţa britanică, Westminster Magistrates’ Court, a avizat mandatul european de arestare, însă nu a dispus reținerea lui Puiu Popoviciu, ci doar a instituit pe numele acestuia un control judiciar, după plata unei cauțiuni în valoare de 200.000 de lire sterline.
Ministerul român al Justiției a formulat, imediat, o cerere de extrădare a omului de afaceri, anunțând instanţa britanică de faptul că pe numele lui Puiu Popoviciu este emis un mandat de executare a unei pedepse privative de libertate, ca urmare a unei sentințe definitive. Până în prezent, instanţa britanică nu a dat niciun semn cu privire la termenul la care urmează să analizeze această solicitare. Măsura controlului judiciar sub cauțiune emisă pe numele lui Puiu Popoviciu expiră în data de 15 septembrie 2017.
