Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministerul Afacerilor Interne, prin direcția de resort, a atribuit, la finalul lunii trecute, o parte dintr-un contract aferent achiziției unui sistem mobil de gestionare în timp real a fluxurilor de participanți, la care se adaugă un soft pentru sistemul mobil de gestionare în cauză, aferent unui proiect vechi de un an și jumătate, denumit “Consolidarea capacității autorităților administrației publice centrale de a optimiza procesele de gestiune a organizării și desfășurării evenimentelor sportive majore în România”. Proiectul, demarat în noiembrie 2011, a fost scos la licitație în luna iunie a anului trecut, în contextul în care Campionatul European de Fotbal 2020 a fost reprogramat. Iar, după ce, la finalul lunii trecute, exista riscul ca UEFA să condiționeze României permiterea organizării unor meciuri la București de prezența unor spectatori, în limita a 30% din capacitatea arenelor, autoritățile s-au mobilizat rapid și au cumpărat o parte din “utilajele cu utilizare specială”.
Încă din 23 iulie 2020, Ministerul Afacerilor Interne a urcat pe Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice anunțul conform căruia dorește să achiziționeze produse și servicii de identificare a persoanelor care participă la manifestările sportive majore de la București. Însă caietul de sarcini care stă la baza acestei achiziții a fost elaborate și aprobat încă din data de 8 noiembrie 2019, purtând semnăturile secretarului de stat Raed Arafat, a inspectorului general al Jandarmeriei Române, generalul Florea Constantin, precum și a altor factori din MAI, care anunțau organizarea unei licitații deschise în acest sens.
Potrivit anunțului de participare, criteriul de atribuire a acestui contract a fost cel mai bun raport calitate-preț, din care componenta financiară a constituit 60 la sută, iar propunerea tehnică și garanția suplimentară, doar 40 la sută.
Lucrurile s-au oprit, brusc, însă, după vara anului trecut, procedura de licitare fiind reluată abia în cursul lunii martie a anului curent. Iar, în 30 martie, Ministerul Afacerilor Interne a anunțat că a finalizat achiziția, încheind contractul nr. 600390/2021 în valoare de 1.182.000 de lei fără TVA (1.406.580 de lei) cu o companie de profil – SC Flame Data Technologies SRL, din județul Ilfov.
Conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, firma adjudecătoare s-a înființat, în data de 20 martie 2015, sub denumirea de SC Frontal Technologies SRL, având ca obiect de activitate comerțul cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice și softului, fiind fondată de un anume Sebastian Bănică, în calitate de unic asociat și administrator. În prezent, acționarul unic al companiei este Grey Canyon Invest Establishment din Liechtenstein.
Citește pe Antena3.ro
Campionat cu întârziere
Întâmplător sau nu, achiziția are loc în contextul în care, în 31 martie, UEFA a decis, cu ocazia reuniunii comitetului executiv, să lase la latitudinea autorităților locale decizia cu privire la numărul spectatorilor care au voie să intre pe stadioane, pentru a participa la meciurile turneului final al EURO 2020 din această vară. Asta, după ce tot UEFA anunța că era foarte posibil să ceară organizatorilor să accepte participarea pe stadioane a 30% din capacitatea arenelor sportive.
Important este că, în urma unei vizite organizate de delegația UEFA la București, Ministerul Tineretului și Sporturilor a confirmat că vor fi acceptați 12.500 de spectator în tribune la fiecare dintre meciurile ce vor fi jucate pe Arena Națională.
După cum se știe deja, Capitala României va găzdui trei partide în cadrul Grupei C și o a patra în faza optimilor de finală, fiind programate meciurile dintre Austria și Macedonia de Nord (în 13 iunie, de la ora 19.00), dintre Ucraina și Macedonia de Nord (în 17 iunie, de la ora 16.00), dintre Ucraina și Austria (în 21 iunie, de la ora 19.00), la care se adaugă partida din optimi care va opune câştigătoarea Grupei F şi formaţia clasată pe locul al treilea într-una din grupele A, B sau C, în data de 28 iunie 2021, începând cu ora 22.00.
Proiectul trebuia să coste 23,7 milioane de lei
Inițial, în caietul de sarcini elaborat în noiembrie 2019, adică dinainte de pandemia de Covid-19, se preciza că perioada în care trebuia asigurată sustenabilitatea proiectului MAI și, implicit, a produselor achiziționate în cadrul acestuia trebuia să fie de cinci ani. Iar valoarea totală inițială a proiectului se ridica la 23.739.319 lei, din care 83,98 la sută reprezenta finanțare nerambursabilă din fonduri puse la dispoziție de Uniunea Europeană, iar 16.016 la sută reprezenta cofinanțare de la bugetul de stat. Perioada de implementare a proiectului era, la acel moment, stabilită pentru 17 luni.
Filaj profesional de pe un Ford Transit și o Dacia Duster, aparținând Jandarmeriei
La momentul în care MAI a luat decizia să deruleze acest proiect, invoca un context internațional marcat de evoluția (escaladarea) riscurilor și amenințărilor pe timpul derulării manifestărilor care se desfășurau în spațiul public și care implicau aglomerări de persoane.
În caietul de sarcini se arăta că, în anul 2020, municipal București urma să găzduiască meciuri de fotbal din cadrul turneului final al Campionatului European, iar la aceste evenimente se estima că va participa un număr impresionant de persoane.
Ca atare, autoritatea contractantă a intenționat să cumpere un sistem mobil de gestionare în timp real a fluxurilor de participanți, sistem care reprezintă un ansamblu integrat de captare a imaginilor, compus din echipamente hardware și software, care să fie dispus pe autovehicule releu și care să asigure transmisia datelor către un centru de comandă.
Licențele software urmau să fie instalate pe serverul de lucru, amplasat în centrul de analiză, în timp ce echipamentele hardware trebuie să permită captarea imaginilor și transmisia datelor către acesta, asigurând, astfel, facilități de identificare prin recunoaștere facială, atât în timp real, cât și post-eveniment, a persoanelor “împotriva cărora există aplicate măsuri de interzicere a accesului și participării la evenimentele sportive fotbalistice ori care sunt cunoscute cu comportamente și acțiuni antisociale demonstrate pe timpul și în legătură cu manifestările din spațiul public și care pot afecta desfășurarea evenimentelor sportive majore”.
Concret, se viza achiziția unui sistem mobil, care reprezintă component hardware și de amenajare a autovehiculelor, care să includă echipamente destinate captării imaginilor, echipamente pentru transmisia fluxurilor video către mașini, echipamente pentru transmisia fluxurilor video între mașini, un echipament pe care să se instaleze aplicația software, prin sistemul mobil de gestionare și care să permită analizarea imaginilor primite, la care se adaugă un echipament și serviciile pentru amenajarea mașinilor aflate în dotarea Jandarmeriei Române. Este vorba despre un Ford Transit Custom și o Dacia Duster, ambele fabricate în anul 2018.
Cum arată sistemul de identificare facială, cum lucrează și cu ce viteză
Achizitorul motiva faptul că, pentru a preîntâmpina riscuri, amenințări și vulnerabilități la adresa securității participanților și spectatorilor la competiția sportivă UEFA EURO 2020, trebuia neapărat cumpărat acest sistem care să fie folosit de dispozitivele de jandarmi de ordine publică și de siguranță publică, în vederea depistării persoanelor a căror prezență în zonele aglomerate ar putea genera potențiale riscuri.
Și mai exact, pachetul cerut conține două camere video tip PTZ cu iluminator Infraroșu sau cu laser, două camere de filmat profesionale tip “Bodycam”, cu lentilă fixă și cu distanța focalizatoare de 3,6 milimetri, șase camere de filmat profesionale tip “Handhold” cu lentilă cu zoom, două kituri de transmisie video, opt codificatoare RTPS, cu denumirea de convertoare, două routere, un set sistem de transmisie IP, un server grafic, un rack și două unități UPS.
Softul contractat pentru recunoașterea facială trebuie să fie compatibil cu orice model de cameră video sau foto, să poată analiza inclusiv imagini de pe camere de tip PTZ, să returneze în timp real identificarea persoanelor în maximum două secunde de la captarea imaginii de către camere și să permită adăugarea de persoane nou, în baza de date, fără a întrerupe analiza în timp real.
Mai mult, aplicațiile trebuie să aibă o capacitate de detectare și de recunoaștere facială indiferent de sexul, rasa sau vârsta persoanei, să permită detecția a minimum 20 de fețe ale persoanelor pe cadru simultan, iar, pentru o bază de date de opt milioane de fețe, sistemul trebuie să returneze rezultatul identificării în cel mult 0,2 secunde. De asemenea, softul trebuie să aibă capacitatea de recunoaștere a persoanelor care au fața parțial acoperită (la acel moment nu se gândea nimeni că masca de protecție va deveni un accesoriu obligatoriu în spații publice deschise), dar să poată identifica persoanele și dacă au existat diferite schimbări de înfățișare, cum ar fi barba, mustața sau coafura diferită.
