Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mâine, 14 octombrie, Direcția Generală pentru Energie (DG Energy) va prezenta propunerile și evaluările de impact ale Comisiei pentru Economie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European în vederea revizuirii Directivei privind eficiența energetică și a Directivei privind energia regenerabilă. Propuneri au fost adoptate de Comisie pe 14 iulie ca parte a pachetului Fit for 55, menit să conducă la atingerea obiectivului ambițios al UE de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), până în 2030, și de obținere a neutralității climatice, până în 2050. În acest pachet, eficiența energetică și energia din surse regenerabile vor avea un rol însemnat, mai ales în sectorul clădirilor și al celui de încălzire și răcire. Pentru România, atingerea noilor obiective în cele două domenii va însemna un efort financiar considerabil și multă voință politică, pentru că acum, cel puțin în ceea ce privește eficiența energetică, stăm foarte prost.
Pentru atingerea țintelor de neutralitate, statele UE ar trebui să renoveze, anual, cel puțin 3% din suprafața totală a clădirilor publice, iar până în 2030, 49% din energia consumată în clădiri să provină din surse regenerabile. De asemenea, statele membre trebuie să crească utilizarea energiei regenerabile în încălzire și răcire cu 1,1 puncte procentuale în fiecare an, până în 2030, pornind de la nivelul din 2020. Totodată, se prevede obligația pentru sectorul public de a-și reduce consumul de energie pentru serviciile publice, inclusiv în domenii precum transporturile și clădirile publice sau managementul apei și al deșeurilor. În plus, obligația de renovare se va aplica la toate nivelurile administrative, inclusiv în sănătate, educație și locuințe publice. La nivelul UE, se estimează că 35 de milioane de clădiri ar putea fi renovate și 160.000 de joburi verzi suplimentare ar putea fi create în sectorul clădirilor, până în 2030, arată Comisia Europeană.
Standardul nZEB e lege și nu prea
Pe plan intern, în România avem Legea 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, actualizată în 2020, iar din acest an orice clădire trebuie proiectată și construită pentru a avea consum aproape zero de energie (nZEB). Teoretic, standardul nZEB (Nearly Zero Energy Buildings) a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie, dar practic nu prea se aplică la construirea noilor clădiri. Standardul nZEB înseamnă că noile clădiri își generează o mare parte din consum (cel puțin 30%) din surse de energie regenerabile – fie local (prin panouri solare, pompe de căldură etc.), fie prin achiziția de energie din surse regenerabile, produsă la o distanță de maximum 30 de kilometri.
Citește pe Antena3.ro
Strategie avem, mai rămâne să o aplicăm
Strategia Naţională de Renovare pe Termen Lung (SRTL) până în 2030 este un document adoptat anul trecut, dar el pare mai degrabă făcut pentru a bifa o obligație trasată de la Bruxelles. În total, 508 milioane de metri pătraţi de clădiri aşteaptă renovarea, dar este greu de crezut că va fi atinsă această țintă prea repede, având în vedere performanțele mai mult decât modeste de până acum. În ceea ce priveşte finanţarea lucrărilor, care sunt estimate să coste doar până în 2030 circa 12,8 miliarde de euro, în varianta optimă, și 22,17 miliarde de euro în varianta cea mai scumpă (renovarea aprofundată), se au în vedere subvenţiile de la bugetul de stat şi fondurile europene, dar şi deschiderea unor linii de credite pentru băncile care vor fi cooptate în program, scheme de credit pentru populaţie etc. Deocamdată, toate acestea sunt doar simple cifre și intenții, pentru că până acum nimic din ceea ce ar fi trebuit făcut, conform strategiei, nu s-a făcut.
Țară, țară căutăm constructori
O problemă care se va acutiza, în cazul în care ne vom apuca de treabă, va fi însă lipsa muncitorilor. Dacă vrem să accelerăm ritmul renovărilor, așa cum vrea UE, avem nevoie de zeci de mii de noi muncitori. Dacă în 2020 numărul de angajați în sectorul construcțiilor disponibil pentru renovarea clădirilor era de aproape 15.000, acesta ar trebui să ajungă la 45.000 până în 2050, în varianta optimă, sau la 85.000 în cazul în care s-ar alege scenariul mai scump. Președintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcții, Cristian Erbașu, a avertizat, luna trecută, asupra crizei de muncitori din construcții, în condițiile în care acum lucrează circa 100.000 de muncitori din Asia. Potrivit acestuia, numai pentru realizarea proiectelor incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență, România ar avea nevoie de încă 200.000 de muncitori în construcții.
Locuințele românilor, sub standardele UE
România are, în prezent, circa 8,5 mil. locuințe, din care sunt locuite aproximativ 7,5 milioane. Statistica arată că dintre acestea, 4,2 milioane sunt locuințe individuale, iar 2,7 milioane sunt apartamente amplasate în blocuri. În ciuda numărului mare de apartamente, doar 5% dintre ele sunt modernizate energetic prin izolare termică. Majoritatea populației locuiește în locuințe proprietate personală (94,7%), dar ele sunt mult sub standardele UE privind condițiile minime de confort și igienă. Renovarea apartamentelor este estimată la 102 miliarde de lei, în condițiile în care doar 7% din suprafața lor, care totalizează 172 de milioane de metri pătrați construiți, era renovată până în 2020.
Până în trimestrul II din 2025 este planificat să intre în funcțiune Registrul național digital al clădirilor, un sistem informatic operațional cu date despre clădiri, care va integra și pașapoartele energetice ale clădirilor.
38 mld. lei, pentru instituțiile sanitare și de învățământ
În ceea ce privește cele 18.000 de clădiri care adăpostesc unități de învățământ, acestea au o suprafață construită de 16,63 de milioane de metri pătrați, dar 14 milioane de metri pătrați erau nerenovați în 2020. Valoarea investiției pentru renovarea acestei suprafețe a fost calculată la 1.664 de lei/mp, ceea ce înseamnă o sumă totală de circa 23,3 miliarde de lei. Procentual, lucrurile stau și mai prost dacă ne referim la unitățile sanitare. Aici, doar 1% din suprafața spitalelor și a unităților de asistență medicală era renovată până anul trecut, restanțele totalizând aproape 9 milioane de metri pătrați. Estimată tot la un cost de 1.664 de lei/mp, renovarea unităților sanitare ar costa aproape 15 miliarde de lei.
Statul trebuie să găsească și el 8 miliarde de lei
În zona administrației lucrurile nu stau mai bine. Aici există 600 de clădiri cu o suprafață construită de 4,73 de milioane de metri pătrați, dar din care doar 5% este renovată. La un cost estimat de 1.807 lei/mp, lucrările pentru renovare celor 4,5 milioane de metri pătrați care așteaptă o față nouă ar costa circa 8 miliarde de lei. Această investiție ar asigura o reducere a consumului de energie 150 KWh/m2 pe an în cazul clădirilor încălzite cu gaz și de 134 KWh/m2 pe an pentru cele încălzite pe lemne sau branșate la sistemul de termoficare.
Sectorul industrial românesc va trebui să atingă un ritm anual de economii de circa 0,6 milioane tone echivalent petrol (Mtep) în perioada 2021 - 2030, la fel ca și sectorul transporturilor.
Bani prin PNRR, dar prea puțini față de nevoi
Eficiența energetică este o componentă importantă a Planului Național de Redresare și Reziliență, având alocat un buget 2,2 miliarde euro pentru componenta numită Fondul pentru Valul Renovării. Din această sumă, 1,7 miliarde de euro vor fi alocate pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor publice. La finalul programului asta va însemna reabilitare a circa 2.000 de clădiri cu un total de 2,5 milioane metri pătrați construiți.
Clădirile consumă cea mai multă energie
Conform draftului noii variante a Directivei privind energia din surse regenerabile (EU 2018/2001), situația la nivelul UE se prezintă astfel:
- Circa 60% din energia termică este consumată în clădiri și aproximativ 40% în procesele industriale;
- Aproximativ 88% din energia termică este asigurată prin centrale individuale;
- 80% din cererea de energie în clădirile rezidențiale este generată de încălzirea și răcirea lor, în timp ce în cazul clădirilor din sectorul serviciilor procentul este de 60.
- În sectorul de încălzire și răcire din UE, cota de regenerabile în 2019 a fost de 22,1%, cu o creștere de doar 5,3% înregistrată în ultimii 10 ani.
72 de miliarde de euro, pentru eficiența energetică
Prin pachetul Fit for 55, se propune instituirea unui nou fond social pentru climă, alimentat inclusiv din schema suplimentară de certificate de emisii, care să ofere finanțare specifică statelor membre, pentru a-i ajuta pe cetățeni să își finanțeze investițiile în eficiența energetică și pentru achiziționarea de noi sisteme de încălzire și răcire. Fondul va pune la dispoziția statelor membre 72,2 miliarde de euro pentru perioada 2025-2032, printr-o modificare specifică a cadrului financiar multianual.
