Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Însă la casetele parlamentarilor în cauză apar informații conform cărora au fost 30 de senatori care au participat la aceste proiecte. 17 dintre ei doar au semnat ca susținători în tabelele puse la dispoziție de colegii lor, o parte dintre propunerile legislative fiind inițiate de membri ai Camerei Deputaților. Așa se explică faptul că, dintre cele 65 de propuneri legislative evidențiate în aceste casete ale senatorilor, doar 13 sunt, în realitate, inițiate de membrii Camerei superioare a Parlamentului. Grupurile parlamentare ale SOS România, POT și neafiliați din Senat, care numără 19 parlamentari, nu au inițiat nicio lege și nici nu au semnat, pentru susținere, proiectele inițiate de către alți parlamentari. Bugetul alocat Senatului în anul 2025 se ridică la 555.880.000 de lei credite de angajament și credite bugetare, ceea ce înseamnă că, lunar, Senatul „înghite” 46.323.333 de lei. Raportată la numărul celor 13 inițiative legislative „produse” de către cei 13 senatori, asta înseamnă 3.563.333 de lei (727.211 euro) costul fiecărui proiect de act normativ muncit de la începutul acestei sesiuni parlamentare.
După alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, în Senatul României, care este Camera superioară a Parlamentului, au fost aleși și validați 134 de parlamentari. Aceștia și-au început mandatul în 21 decembrie 2024, după care au intrat într-o vacanță prelungită, care a luat sfârșit pe data de 3 februarie, odată cu începerea noii sesiuni parlamentare.
Bugetul Senatului, alocat conform legii bugetului de stat pe anul 2025, este de 277.940.000 de lei credite de angajament și de 277.940.000 de lei credite bugetare, adică un buget de 555.880.000 de lei. Acești bani sunt alocați, printre altele, și pentru finanțarea indemnizațiilor pe care fiecare dintre cei 134 de senatori le vor încasa anul acesta, precum și pentru finanțarea activității birourilor parlamentare.
În aceste condiții, este mai mult decât interesantă cuantificarea prestației pe care acești senatori proaspăt aleși, mulți dintre ei aflați la primul mandat în Parlamentul României, iar alții revenind în aceste demnități după mai mulți ani de absență. Cea mai importantă prerogativă a unui parlamentar este aceea de a iniția și depune proiecte de lege sau inițiative legislative.
„Jurnalul” a luat la mână fișele fiecărui senator, iar rezultatul este mai mult decât spectaculos. În doar o lună și câteva zile de activitate, în actuala sesiune parlamentară, dintre cei 134 de senatori, doar 13 au inițiat, concret, proiecte de legi care se află pe masa Parlamentului, pentru dezbateri. Iar numărul acestor proiecte este tot în număr de 13.
Cosmetizarea realității, în casetele parlamentarilor
În casetele parlamentare, lucrurile arată puțin mai „cosmetizat”, în sensul că ar fi muncit la redactarea și la inițierea unor proiecte de lege 30 din cei 134 de senatori, cu un total de 65 de legi. În realitate, însă, 17 dintre aceștia doar au semnat în tabelul destinat susținătorilor, proiectele respective fiind scrise și înregistrate de alți colegi, în majoritate de la Camera Deputaților.
Citește pe Antena3.ro
Această statistică reală demonstrează că, în fapt, din cele 65 de legi prezentate ca făcând parte din activitatea senatorilor, doar 13 aparțin unor membri ai Senatului. Astfel, potrivit informațiilor din casetele parlamentare, 6 din cei 36 de senatori ai Partidului Social Democrat susțin că au inițiat 9 proiecte de lege. În fapt, doar trei senatori PSD au inițiat astfel de proiecte, iar numărul inițiativelor legislative respective este de trei.
AUR, care are al doilea grup parlamentar, ca mărime din Senat, cu 28 de aleși, se laudă cu patru proiecte de lege, inițiate de doi senatori. În realitate, un singur senator AUR a inițiat un singur proiect de act normativ.
Partidul Național Liberal numără, în Parlamentul României, 22 de senatori. 12 dintre aceștia menționează, în casetele parlamentare că au inițiat 23 de proiecte de lege. Intrând în detalii, însă, liberalii senatori care au lucrat, efectiv, la aceste proiecte sunt trei, iar numărul actelor normative propuse este de 4.
Partidele „suveraniste” SOS România și POT (Partidul Oamenilor Tineri) nu au nici măcar un singur senator care să fi inițiat vreun proiect de lege în această sesiune parlamentară. Grupul parlamentar al SOS România din Senat numără 10 parlamentari, iar cel al POT șapte.
UDMR, în schimb, arată că, dintre cei 10 senatori aleși, 5 au inițiat, de la începutul acestui an, 16 proiecte de acte normative. În realitate, aceștia au inițiat doar trei proiecte legislative, restul fiind inițiate de alți colegi sau care au fost semnate în comun.
Grupul parlamentar al senatorilor neafilliați conține doi membri, care nu au avut nicio inițiativă legislativă de când și-au preluat mandatele de parlamentari.
Opoziția suveranistă, vorbe multe, muncă ioc
Conform site-ului oficial al Senatului, Grupul parlamentar al AUR este compus din 28 de parlamentari aleși. Iar, din casetele acestor parlamentari, rezultă faptul că doi senatori au lucrat, anul acesta, la diverse proiecte de lege. Primul este senatorul Mircia Chelaru, fost deputat în legislatura trecută, care menționează două inițiative legislative, iar al doilea este Sorin Lavric, de asemenea ex-deputat, cu un proiect de lege inițiat.
În realitate, în dreptul senatorului Mircia Chelaru figurează o propunere legislativă pentru instituirea anului 2026 ca „Anul Național Constantin Brâncuși”, proiect redactat și depus de către deputații PSD Natalia Intotero, Mihai Weber și Claudiu Manta. Chelaru doar a semnat în tabelul de susținători.
A doua inițiativă trecută în caseta lui Mircia Chelaru este o propunere legislativă privind instituirea anului 2025 ca „Anul rezervistului militar”. Doar această lege este inițiată de senatorul AUR Mircia Chelaru.
În ceea ce-l privește pe senatorul AUR Sorin Lavric, în caseta parlamentară a acestuia este menționată inițierea propunerii legislative privind instituirea anului 2025 drept „Anul rezervistului militar”, în realitate el doar semnând în tabelul susținătorilor. Ceea ce înseamnă că, în fapt, un singur senator din cei 28 ai AUR, Mircia Chelaru, a inițiat un singur proiect de lege.
Celelalte două partide parlamentare autointitulate „suveraniste” au redactat informații mult mai oneste. Respectiv că niciunul dintre cei 17 parlamentari ai POT și SOS România nu au inițiat, nu au redactat, nu au depus niciun proiect de lege și nici nu au semnat pentru susținerea vreunei inițiative legislative, în această sesiune parlamentară. La fel și cei doi parlamentari neafiliați, care provind, în fapt, din rândul Partidului SOS România.
La USR, din 13 proiecte de lege vehiculate, în realitate sunt doar două
În casetele celor 19 senatori ai USR, cinci dintre aceștia figurează, în această sesiune parlamentară, cu 16 proiecte de lege inițiate. Senatorul Ștefan Pălărie (FOTO) are în dreptul său trecută propunerea legislativă pentru completarea Codului Penal, cu referire la termenul de prescripție al unor infracțiuni. Inițiatorul legii este de fapt deputatul USR Alexandru Paul Dimitriu.
Alt senator USR, Irinel Darău, și-a trecut în caseta parlamentară inițierea a cinci proiecte de lege. Primul este o propunere legislativă pentru eliminarea impozitului de bacșiș, propunere care este inițiată, în realitate, de către deputatul USR Claudiu Năsui, Darău doar semnând ca susținător. De asemenea, a mai menționat inițierea propunerii legislative pentru completarea OUG 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români. În fapt, proiectul este inițiat de către deputatul USR Ștefan Iulian Lorincz.
Al treilea proiect de lege care apare în caseta senatorului Darău este o propunere legislativă pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. Este, de fapt, aceeași lege asumată și de Ștefan Pălărie, inițiată de către deputatul USR Alexandru Paul Dimitriu. Mai departe, Darău figurează în casetă ca inițiator al propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 272/2004 privind reforma în protecția și promovarea drepturilor copilului. Această lege este, în realitate, inițiată de deputatul USR Emanuel Ungureanu. De asemenea, tot în caseta senatorului Irinel Darău mai figurează inițierea propunerii legislative privind responsabilizarea contractuală și răspunderea financiară în antecontractele de vânzare-cumpărare încheiate cu dezvoltatori imobiliari. Legea este, în fapt, inițiată de către deputații USR Ionuț Moșteanu, Diana Buzoianu, Stelian Ion și Daniel Codruț Blaga.
Și-au asumat inițiative scrise de colegii deputați
Relativ proaspăta membră USR, aleasă în Senat, Violeta Alexandru, este prezentată în casetă ca inițiatoare a propunerii legislative pentru eliminarea impozitului pe bacșiș. Este același proiect asumat și de Irinel Darău, dar care este inițiat, în realitate, de către deputatul USR Claudiu Năsui.
Sebastian Ceric este un alt senator USR, care apare cu trei proiecte de lege. Prima este propunerea legislativă pentru modificarea și completarea OUG 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc. Însă doar a semnat ca susținător, legea fiind inițiată de către deputații USR Diana Stoica și Allen Coliban. Mai mult, Cernic își asumă inițierea propunerii legislative privind limitarea plății către operatorii de jocuri de noroc, lege care, de asemenea, este inițiată de către deputații USR Diana Stoica și Adrian Giuroiu. Tot Cernic figurează ca inițiator al propunerii legislative privind responsabilitatea contractuală în antecontractele de vânzare-cumpărare, inițiată în realitate de către niște colegi deputați.
Simona Spătaru este ultimul senator USR care figurează cu trei proiecte de lege inițiate. Prima este propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 370/2004 privind alegerea președintelui României, care, în realitate, a fost inițiată de către deputații USR Alin Stoica, Oana Țoiu și Alexandru Paul Dimitriu. De asemenea, mai figurează cu propunerea legislativă privind modificarea OUG 97/2005, aceeași asumată și de Irinel Darău, dar care este, de fapt, redactată de către deputatul USR Iulian Ștefan Lorincz. A treia este propunerea legislativă pentru completarea Codului penal, propunere care apare și în dreptul lui Ștefan Pălărie și care a fost inițiată, în realitate, de către deputatul USR Alexandru Paul Dimitriu.
Liberalii – 4 legi, PSD - 3, UDMR – 3. Oficial, au trecut la casete 48
12 dintre cei 22 de senatori liberali au trecute în casetele parlamentare 23 de proiecte de lege inițiate în această sesiune parlamentară. În realitate, doar trei dintre aceștia chiar au inițiat astfel de proiecte, în număr de patru, restul semnând în tabelul de susținători pentru alte proiecte de lege inițiate de alți colegi.
Este vorba despre Daniel Fenechiu, Cristian Augustin Niculescu Țâgârlaș și Nicoleta Pauliuc (FOTO). Aceștia au inițiat propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect, propunerea legislativă privind responsabilitatea contractuală și răspunderea financiară în promisiunile de vânzare-cumpărare încheiate cu dezvoltatori imobiliari (este un proiect diferit de cel inițiat de către USR) și proiectul de lege pentru modificarea Codului penal.
La PSD, situația este și mai „roz”. Oficial, potrivit informațiilor furnizate de casetele parlamentarilor, din cei 36 de senatori, doar 6 menționează că au inițiat 9 proiecte de lege. În realitate, sunt doar trei senatori cu astfel de inițiative, iar numărul proiectelor este trei. Aceștia sunt Robert Cazanciuc, Alexandra Presură și Cornel Resmeriță. Este vorba despre propunerea legislativă pentru modificarea Codului penal, despre propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Codului administrativ și despre propunerea legislativă privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată pe domeniile schiabile autorizate și practicarea altor sporturi de iarnă.
În ceea ce privește grupul parlamentar al UDMR din Senat, acesta numără 10 parlamentari, dintre care cinci figurează cu 16 proiecte de lege inițiate. În realitate, aceste proiecte sunt doar trei și sunt semnate în bloc. Senatorii care le-au scris sunt Turos Lorand, Karoly Csaszar, Laszlo Odon Fejer, Istvan Lorant Antal și Novak Levente. Proiectele respective sunt propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii 18/2991 privind fondul funciar, propunerea legislativă privind modificarea și completarea OG 94/2000 privind retrocedarea unor imobile care au aparținut cultelor religioase din România și propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire în natură sau prin echivalent a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist din România.
