x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Generalul sufragerist Oprea își joacă averea la ruleta politică

0
Autor: Ion Alexandru 26 Ian 2021 - 07:10

Fost vicepremier pe probleme de siguranță națională și ministru de Interne, generalul Gabriel Oprea și-a cheltuit mai bine de jumătate din veniturile realizate în ultimul an fiscal, pe campania electorală aferentă alegerilor parlamentare, la care a candidat ca independent. Suma totală pusă la bătaie de ex-demnitarul UNPR s-a ridicat la 120.525 de lei, iar, pe 6 decembrie, a obținut 825 de voturi în circumscripția electorală nr. 6 din Capitală. Suma este mai mare decât întreaga pensie militară anuală încasată de Oprea. Iar din evoluția proprietăților și veniturilor care figurează în declarațiile de avere rezultă că fostul ministru a înstrăinat cam tot ce putea înstrăina din bunurile familiei. O parte dintre acestea au ajuns la copiii săi, prin acte de donație. Odată cu donarea bunurilor imobiliare, Gabriel Oprea a renunțat și la o adevărată “găină cu pui de aur”, care producea, în fiecare an, peste o jumătate de milion de lei din chirii. 

 

Potrivit unui Raport al Autorității Electorale Permanente (AEP), publicat la mijlocul lunii curente, cu privire la veniturile și cheltuielile electorale ale candidatului independent Gabriel Oprea, înscris, ca independent, în cursa pentru alegerile parlamentare din data de 6 decembrie, rezultă că fostul vicepremier și ex-ministrul de Interne nu a făcut deloc rabat la bani, pentru a-și satisface visul de a redeveni parlamentar.

Gabriel Oprea a candidat pentru un fotoliu de deputat, în circumscripția nr. 6 din București, deși părea mai mult decât evident că nu va reuși să fie ales. Cu toate acestea, el s-a pregătit financiar pentru acest scrutin, punând la bătaie, în campania electorală din toamna anului trecut, suma de 121.250 de lei, conform raportului citat. Oprea notează că a contribuit cu venituri proprii în sumă de 4.000 de lei, dar și cu venituri proprii din donații, în cuantum de 117.250 de lei.

La data de 17 decembrie 2012, mandatarul financiar al campaniei electorale a candidatului Gabriel Oprea, societatea DCBD Accounting SRL, reprezentată de o anume Laura Dinculeasa, transmitea Autorității Electorale Permanente situația cheltuielilor efectuate de general pentru acest scrutin. Astfel, aflăm că Gabriel Oprea a cheltuit suma de 36.603,34 de lei pentru producția și difuzarea materialelor de propagandă electorală, la care se adaugă suma de 6.133,26 lei pentru afișe electorale. 

 

147 de lei votul

De asemenea, Oprea a pus la bătaie nu mai puțin de 30.920,09 lei pentru închirierea unor spații și echipamente, pentru protocol, pentru organizarea de evenimente cu tematică politică, economică, culturală sau socială, pe cazare, transport, consultanță juridică și pentru plata serviciilor prestate de mandatarul financiar. Alți 247,65 lei au fost cheltuiți pentru achitarea unor comisioane bancare.

La un calcul simplu, se constată că suma totală pe care Gabriel Oprea a cheltuit-o în campania electorală aferentă alegerilor parlamentare de anul trecut se ridică la 120.525,8 lei, cu 724,2 lei mai puțin decât suma pe care o preconizase că o va cheltui.

Ambiția politică a lui Gabriel Oprea de a deveni deputat, pe cont propriu, mai ales după ce formațiunea sa politică, UNPR, este ca și inexistentă, dar și ca urmare a faptului că nu a reușit să se lipească de PSD, fac ca eșecul electoral suferit pe 6 decembrie să fie cu atât mai usturător. Potrivit rezultatelor oficiale centralizate de Biroul Electoral Central, candidatul independent la Camera Deputaților, Gabriel Oprea, a primit un număr impresionant de… 825 de voturi. Împărțind suma cheltuită la acest număr de voturi, rezultă că fiecare vot l-a “costat” pe general 146,09 lei.

 

Indemnizația fantomă 

 

În calitatea sa de candidat la aceste alegeri, Gabriel Oprea a întocmit și depus către Agenția Națională de Integritate o declarație de avere și una de interese. Din primul document, datat 22 octombrie 2020, rezultă faptul că, în ultimul an fiscal anterior scrutinului parlamentar de anul trecut, fostul demnitar a realizat venituri de 96.420 de lei, reprezentând pensia militară acordată de MApN, precum și… 115.824 de lei, reprezentând “indemnizație de senator”. Alte venituri nu figurează a fi realizate, potrivit documentului citat.

Este greu de înțeles de unde a apărut această indemnizație de senator, în condițiile în care Gabriel Oprea nu mai îndeplinește această calitate de patru ani. Mai exact, pe 26 septembrie 2016, Oprea și-a depus demisia din funcția de senator, actul urmând să intre în vigoare din data de 1 octombrie 2016. Asta, în condițiile în care, pe 1 septembrie, DNA transmitea Senatului cererea de ridicare a imunității parlamentare a lui Gabriel Oprea, în vederea punerii sale sub acuzare în dosarul accidentului soldat cu moartea polițistului Bogdan Gigină, de la Poliția Rutieră. Cererea a fost dezbătută, în Plenul Senatului, fiind respinsă la vot pe 16 septembrie. Acest deznodământ a determinat instituția condusă, la acel moment, de Laura Codruța Kovesi, să emită un comunicat de presă conform căruia “voința exprimată de majoritatea senatorilor față de cererea formulată de procurori înseamnă că actul de justiție nu mai poate fi înfăptuit”.

După intrarea în vigoare a demisiei lui Gabriel Oprea, în 7 decembrie 2016, DNA a obținut “undă verde” de la președintele Klaus Iohannis, punându-l sub urmărire penală pe fostul ministru pentru două infracțiuni de abuz în serviciu. Mai exact, pentru folosirea resurselor umane și materiale ale MAI, pentru a asigura, în mod nelegal, însoțirea deplasărilor efectuate de Oprea cu echipaje ale poliției rutiere și, pe de altă parte, pentru  încheierea unui protocol în baza căruia fostul procuror general Tiberiu Nițu a beneficiat, tot în mod nelegal, spuneau procurorii, de însoțirea deplasărilor efectuate cu echipaje ale poliției rutiere. Această parte a dosarului a fost, în cele din urmă, clasată.

Se poate observa, așadar, că ultima indemnizație de senator încasată de Gabriel Oprea a avut loc la finalul anului 2016.

 

S-au împuținat terenurile familiei fostului ministru

 

“Jurnalul” a luat la mână trei declarații de avere depuse de Gabriel Oprea, în 2015, 2016, respectiv anul trecut, cu ocazia candidaturii sale ratate la Camera Deputaților, constatându-se, din studierea lor, o evoluție mai mult decât spectaculoasă.

Primul lucru care iese în evidență este situația imobiliară din cele trei documente. La data de 9 iunie 2015, Gabriel Oprea nota că este proprietarul șapte terenuri intravilane, dintre care două în Orașul Voluntari, achiziționate în 2005 și 2008, primul în suprafață de 3.295,8 metri pătrați, iar al doilea, cu suprafața de 950 de metri pătrați. La acestea, se adaugă două terenuri intravilane în Mangalia, dobândite în 2001 și 2004, cu suprafețele de 98,76 + 23,82 metri pătrați, respectiv de 77 + 53 + 31,33 metri pătrați. Alte terenuri care figurau în acea declarație de avere erau situate în București, achiziționate în anii 1996 și 2006, având suprafețele de 467,61 metri pătrați, respectiv de 360 metri pătrați. Iar ultimul teren declarat în 2015 era amplasat la Predeal, a fost achiziționat în anul 2002 și avea suprafața de 58 de metri pătrați.

Ei bine, în ultima declarație de avere depusă ca senator, pe 14 octombrie 2016, Gabriel Oprea rămăsese cu doar trei terenuri. Este vorba despre cele două proprietăți de la Mangalia și de terenul din Predeal. Pentru ca, în declarația de avere de candidat, depusă la 22 octombrie 2020, să mai figureze doar două terenuri intravilane la Mangalia, în stațiunea Venus, primul de 175,58 metri pătrați, iar al doilea, cu suprafața de 93,89 metri pătrați. 

A dispărut faimoasa “Sufragerie”. Dar și alte case aducătoare de chirii fabuloase

 

Al doilea aspect interesant este cel al imobilelor fostului ministru de Interne. În 9 iunie 2015, Gabriel Oprea susținea că deține în proprietate nu mai puțin de opt clădiri. Numai în orașul Voluntari deținea două case, dintre care una achiziționată în 2005, în suprafață de 817,92 metri pătrați, iar a doua, aflată în construcție, cuprindea în proiect și un spațiu comercial. A treia casă era la Mangalia, cu suprafața de 163 de metri pătrați și un garaj de 31,3 metri pătrați, la care se adaugă a patra, la Predeal, în suprafață de 434,49 metri pătrați.

La București, Gabriel Oprea deține, la acel moment, o casă cumpărată în anul 1996, cu suprafața de 828 de metri pătrați. Este vorba despre celebra vilă, cu 11 camere și trei etaje, din cartierul Cotroceni, care găzduiește și mai celebra “sufragerie” în care s-au întâlnit, în seara alegerilor prezidențiale din anul 2009, șefii SRI George Maior și Florian Coldea, precum și fostul procuror general al României, Laura Codruța Kovesi. Această proprietate a fost scoasă la vânzare, pentru suma de 1.800.000 de euro, la finalul anului 2019.

Tot la București, în 2015, Gabriel Oprea mai nota proprietatea a două apartamente, dobândite în anii 1993 și 1994, cu suprafețele de 75,57 metri pătrați și 64,78 metri pătrați, la care se adăuga un spațiu comercial, în suprafață de 74,16 metri pătrați.

Un an mai târziu, în declarația de avere din 14 octombrie 2016, mai rămân doar cele două apartamente și spațiul comercial din Capitală, precum și vilele de la Mangalia și Predeal. Dispare, mai ales, vila din Cotroceni. Apar, însă, donații făcute către fiul său, Gabriel Marin Oprea, și către fiica sa, Ana Maria Tudor. Prima donație constă în imobil și teren în orașul Voluntari, către ambii copii. Apoi, o a doua donație identică. După care fiul lui Gabriel Oprea primește în donație de la tatăl său terenul și imobilul din sectorul 5. Iar ultima donație este, de asemenea, făcută către ambii copii și constă tot într-un teren și imobil în Sectorul 5 al Capitalei.

Conform ultimei declarații de avere, din 22 octombrie 2020, Gabriel Oprea declară că mai deține doar două. Este vorba despre casa din Predeal și despre vila din Venus.

 

Și-a donat “fabrica de chirii”

 

O parte dintre aceste donații, făcute în anul în care DNA căuta să-l pună sub acuzare pe Gabriel Oprea, au “sărăcit” bugetul demnitarului cu sume fabuloase. Aflăm, spre exemplu, din declarația de avere din anul 2015, la capitolul “venituri, că pentru închirierea a șapte asemenea spații din clădirile donate, Gabriel Oprea și soția sa, Sanda, realizau, la vremea respectivă, venituri anuale în sumă totală de 584.032 de lei. Având în vedere că erau coproprietari, fiecare dintre soți încasa câte 292.016 lei. Este vorba despre un imobil din Voluntari și de parterul și cele trei etaje ale unui imobil de birouri din strada Macarovici, București, sector 5.

În declarația de avere din octombrie 2016, chiriile realizate de familia Oprea de pe urma acestor imobile se ridicau la 657.356 de lei, fiecare soț încasând câte 328.678 de lei.

Nu doar imobilele și terenurile familiei Oprea s-au împuținat de la un an la altul, ci și economiile fostului demnitar. Acestea din urmă dispărând cu totul.

În 2015, Oprea deținea la ING un depozit de 47.182 de lei și conturi de 15.182 de lei, 206 euro și 51 de dolari, la care se adaugă șase polițe de asigurare în sumă totală de 189.693 de lei. Pentru ca, în 2016, conturile de la ING să ajungă la suma de 192.632 de lei, iar asigurările ajunseseră la 169.606 lei. În 22 octombrie 2020 activele declarate de Gabriel Oprea erau zero.

Un alt detaliu interesant din această evoluție a averii este acela că, pe lângă donațiile pe care le-a făcut fiicei sale, Gabriel Oprea i-a restituit acesteia și un împrumut în sumă de 92.300 de euro, pe care mezina i l-a acordat în 5 mai 2016 și care ar fi avut scadența în anul 2026. Datoria nu mai figurează în declarația de avere din anul 2020.

 

Singurul lucru constant din cele trei declarații de avere rămâne proprietatea bijuteriilor, tablourilor și pietrelor prețioase, evaluate la 60.000 de euro, precum și două autoturisme: Un Mercedes din 2007 și un Volkswagen din 2012.

 

40 de termene de judecată, niciun deznodământ. Cum evoluează procesul lui Oprea, care a generat adevărate spectacole de presă

Dosarul DIPI, patru ani de amânări succesive la Înalta Curte

 

Gabriel Oprea este vizat, de patru ani, de două dosare penale care au ținut prima pagină a ziarelor din România, fiind anchetat chiar sub tutela celei pe care a invitat-o, în seara alegerilor prezidențiale din România – Laura Kovesi - la el în sufragerie. Pe lângă dosarul morții polițistului Bogdan Gigină, Oprea a fost anchetat și trimis în judecată, în luna mai a anului 2016, în celebra speță a achiziției de către DIPI a unei limuzine Audi A8, cauză care vizează și amenajarea unui Jacuzzi. Dosarul stă, însă, la fond la Înalta Curte de Casație și Justiție din data de 11 mai 2016, până în prezent fiind dispuse nu mai puțin de 40 de amânări consecutive. 

 

În 11 mai 2016, Gabriel Oprea, în calitatea sa de viceprim-ministru pentru Securitatea Națională și ministru al Afacerilor Interne, a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu. Alături de el, au mai fost deferiți instanței fostul șef al DIPI, Gheorghe Nicolae, pentru 11 acte de abuz în serviciu, fostul șef al Departamentului Juridic al DIPI, Gabriel Nicolae Pavel, pentru o faptă de abuz în serviciu, subsecretarul de stat Nelu Zărnică, pentru două fapte de deturnare de fonduri și comisarul șef Marian Dănuț Iacob, pentru trei astfel de infracțiuni.

Dosarul a intrat în circuitul instanței supreme, fiind repartizat completului de judecată care a stabilit primul termen în data de 13 mai 2016. Aceasta este singura evoluție concretă a cauzei, deoarece, de atunci și până  săptămâna trecută, mai exact pe data de 19 ianuarie 2021, a primit nu mai puțin de 40 de amânări. Cauza a fost reluată, pentru al doilea termen, abia în data de 14 martie 2017, fiind sesizată Curtea Constituțională în mai multe rânduri. Prima dată, acest lucru s-a întâmplat la termenul din 25 aprilie 2017, când instanța a admis cererea formulată de Gabriel Oprea cu privire la sesizarea CCR în legătură cu excepția de neconstituționalitate a articolului 13, indice 2, din Legea nr. 78/2000, 

Apoi, pe 20 iunie 2017, instanța a admis o a doua cerere a lui Gabriel Oprea, cu privire la sesizarea CCR în legătură cu neconstituționalitatea articolului 126, alineatele 4, 5 și 6 din Codul Penal. După care, în 16 aprilie 2018, instanța a sesizat, din nou, CCR cu privire la excepția de neconstituționalitate a articolului 35, indice 11 și 12 din Codul de Procedură Penală. O altă acțiune judecată a fost în 18 mai 2019, când a fost respinsă o cerere formulată de judecător de retragere din cauză.

De atunci și până astăzi, cauza a fost amânată, fără alte notificări, de 20 de ori, în data de 19 ianuarie Curtea Supremă stabilind următorul termen de judecată pe data de 2 februarie, la ora 8.00.

Deturnare de fonduri la serviciul secret al MAI

 

Gabriel Oprea este acuzat, în acest dosar, că în 13 iulie 2016, cu sprijinul celorlalți inculpați, a dispus suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuieli operative ale Departamentului de Informații și Protecție Internă (DIPI) și a aprobat achiziția unui autoturism Audi A8, în scopul declarat al asigurării protecției demnitarilor. Procurorii susțin că acest lucru s-a realizat cu încălcarea prevederilor legale care limitează achiziționarea autovehiculelor din fondurile operative ale MAI, strict la situații legate de folosirea lor în activități de urmărire penală a infracțiunilor de corupție precum și că, urmare a acestor încălcări, DIPI a beneficiat de dotarea cu bunurile respective, în valoare de 91.295,73 euro, folosul fiind necuvenit în raport cu destinația legală a fondurilor operative. 

Apoi, între august și octombrie 2016, chestorul Gheorghe Nicolae a schimbat destinația autoturismului, în mod conspirat, pentru folosința personală și exclusivă a ministrului Oprea. Mai mult, același chestor ar fi aprobat mai multe rapoarte prin care a fost schimbată destinația sumei de 238.173,47 lei, alocată DIPI, în scopul efectuării unor cheltuieli de protocol ori pentru înzestrarea instituției, care, de asemenea. nu au fost circumscrise activităților, acțiunilor sau misiunilor cu caracter informativ-operative. 

 

Citeşte mai multe despre:   Gabriel Oprea ,   DNA

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 
Galerie Foto Mulţi au tulburări de ritm ale inimii, stare destul de greu de ţinut în frâu de cardiologie. Cunoscutul cardiolog Gabriel Tatu-Chiţoiu, șef departament la Spitalul de Urgenţă Floreasca, ne spune care este...

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei
Galerie Foto Guvernul se laudă cu un program de investiţii ambiţios, alocând pentru susţinerea lui 61,4 miliarde de lei. O listă cu nu mai puţin de 160 de proiecte publice este promisiunea Guvernului condus de Florin Vasile C

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei
Galerie Foto Anul 2020, cunoscut drept anul pandemiei de SARS-CoV-2, în care toate resursele financiare au fost, teoretic, alocate pentru adoptarea măsurilor de combatere a răspândirii COVID-19, precum și pentru diminuarea...

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri
Galerie Foto S-a terminat cu pilele, relațiile și cumetriile în funcțiile publice. Cel puțin asta se înțelege din retorica pe care USR-PLUS, dar mai ales PNL o au, încă din campania electorală, dar și după, când...

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%
Galerie Foto Guvernul Cîțu și o parte a majorității parlamentare vor să desființeze Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), acuzând, printre altele, și lipsa de „productivitate” a celor șapte...

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele
Galerie Foto Tribunalul Sibiu a admis, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, cererea formulată de asociația fondată de sora lui Dan Barna, președinte USR și actual vicepremier, Gabriela Raluca Popa, de...

Mentenanță postgaranție de 6 milioane de euro de la ROMATSA către firma fiicei generalului SRI Dumitru Zamfir

Mentenanță postgaranție de 6 milioane de euro de la ROMATSA către firma fiicei generalului SRI Dumitru Zamfir
Galerie Foto Seria contractelor încheiate de instituțiile statului cu companii private controlate direct sau indirect de foști ofițeri de rang înalt din serviciile secrete continuă și sub oblăduirea noii guvernări. ROMATSA,...

Regina videochatului din România câștigă în două săptămâni cât Iohannis în trei ani

Regina videochatului din România câștigă în două săptămâni cât Iohannis în trei ani
Îşi desfăşoară activitatea în cele mai frumoase decoruri, nu se expun nici unui pericol şi fac câteva mii de dolari pe lună. Cei mai profesionişti îşi pot adăuga în conturi din prestaţia lor sume cu ceva...

Rămas fără deputăție, Ponta s-a jucat, puțin, de-a avocatul, după care a intrat în afaceri 

Rămas fără deputăție, Ponta s-a jucat, puțin, de-a avocatul, după care a intrat în afaceri 
Galerie Foto La o lună și opt zile după ce a ratat intrarea în Parlamentul României, Victor Ponta, președinte al Pro România, fost deputat și ex-prim ministru, a intrat în afaceri. El a înmatriculat compania SC VP Projects...

Război la baionetă între Putere și Opoziție pentru majorarea alocațiilor de stat pentru copii

Război la baionetă între Putere și Opoziție pentru majorarea alocațiilor de stat pentru copii
Parlamentarii umaniști au anunțat, ieri, că se alătură colegilor din grupurile parlamentare ale PSD, din Senat și Camera Deputaților, pentru a susține unul dintre amendamentele depuse la Legea Bugetului de stat...

Directorul general de la Complexul Energetic Hunedoara câștigă, din birou, cât zece mineri de la Lupeni în subteran

Directorul general de la Complexul Energetic Hunedoara câștigă, din birou, cât zece mineri de la Lupeni în subteran
Galerie Foto Salariile, neplătite cu lunile, pentru care minerii de la Mina Lupeni au protestat, închizându-se timp de șapte zile în subteran, reprezintă a zecea parte din indemnizația lunară pe care o încasează fostul...

Dictatura lui Nicușor Dan: își supune primăriile de sector

Dictatura lui Nicușor Dan: își supune primăriile de sector
Galerie Foto Un scandal uriaș s-a declanșat luni, când primarul general, Nicușor Dan, a decis în numele primăriilor de sectoare anularea Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ). Anularea acestor PUZ-uri înseamnă milioane de...
Serviciul de email marketing furnizat de