x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Anchete Noua bancă de stat nu are loc pentru „părintele” ei

Noua bancă de stat nu are loc pentru „părintele” ei

de Adrian Stoica    |    15 Sep 2023   •   08:00
Noua bancă de stat nu are loc pentru „părintele” ei

Înființarea Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID), o instituție financiară al cărei rol va fi de sprijinire a mediul de afaceri autohton, după modelul existent în majoritatea țărilor UE, începe cu stângul.

Despre această bancă se vorbește încă din 2019, când fostul ministru de Finanțe Eugen Teodorovici depunea la Camera Deputaților un proiect de lege în acest sens, dar care a rămas la sertar. Constituirea ei a fost decisă abia în octombrie 2022, de Guvernul Ciucă, înființarea ei fiind și jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu termen  de îndeplinire trimestrul 4 din 2024. Săptămâna aceasta a început audierea candidaților pentru cele șapte posturi din Consiliul de Supraveghere și cele trei din Directorat, iar acuzațiile au început să curgă. Candidaturile a doi foști miniștri de Finanțe au fost excluse din start, pe motiv că nu îndeplineau criteriile de selecție.

Acuzațiile sunt lansate Eugen Teodorovici, fost ministru al Fondurilor Europene și ministru de Finanțe în Guvernele Ponta și Dăncilă, cel care punea pe hârtie primul proiect pentru înființarea acestei bănci. El spune că i s-a respins candidatura la funcția de director al băncii printr-un simplu e-mail transmis de la Ministerul Finanțelor, neasumat de nimeni și fără a i se explica și motivele excluderii sale. „ Am pus avocatul să vadă ce se întâmplă, să vedem cine își asumă acest mail. Este evident că ministrul Boloș își face de cap, deși prevederile Hotărârii de Guvern 1204/2022 privind selecția sunt clare”, a declarat pentru cotidianul Jurnalul fostul ministru, care nu exclude să se adreseze și justiției în acest caz. Cu o experiență profesională de peste 20 de ani în zona de finanțe și fonduri europene, el spune că decizia comisiei de selecție este nejustificată, mai ales în condițiile în care nici măcar nu i s-a comunicat dacă o parte din această vechime nu i se ia în calcul. O altă candidatură neacceptată de comisia de selecție este și cea a lui Alexandru Nazare, fost europarlamentar și ministru de Finanțe în cabinetul condus de Florin Cîțu, el dorind să candideze pentru un post în Consiliul de Supraveghere al Băncii.

Ce spune HG 1204/2022

Hotărârea de Guvern 1204/2022 privind constituirea, organizarea și funcționarea Băncii de Investiții și Dezvoltare - S.A. stabilește procedura de selecție a candidaților pentru ocuparea posturilor din Directorat și Consiliul de Supraveghere. Astfel, Ministerul Finanțelor trebuia să prezinte modul de evaluare a candidaților și planul de interviu, lucru care nu s-a întâmplat. „Obligația Ministerului de Finanțe era foarte clară. Candidații trebuiau să știe cum urmează să fie evaluați, pentru a ști cum să se pregătească. Criteriile de departajare între candidați trebuiau cunoscute înainte de începerea audierilor”, spune Eugen Teodorovici, care reclamă și faptul că cei din comisia de evaluare nu au nicio calificare în acest sens. 

Subalternii îl evalueză pe șef

Pe de altă parte, acesta ne-a mai declarat că actualul ministru de Finanțe, Marcel Boloș, vrea să-și pună în conducerea băncii omul său, secretarul de stat Carmen Moraru. „Doamna Moraru și-a depus candidatura pentru un post în Comitetul de Supraveghere. Având în vedere calitatea sa de secretar de stat în Ministerul Finanțelor, ea va fi evaluată de comisia formată din angajați ai Ministerului de Finanțe, adică din subalterni ai domniei sale. În aceste condiții, care credeți că va fi rezultatul audierii? Este evidentă starea de incompatibilitate, dar ce mai contează acest amănunt când doamna este omul lui Boloș. La minister i-a delegat o mare parte din atribuțiile sale. A luat-o cu el peste tot pe unde a fost”, a mai spus Eugen Teodorovici. 

BNR, trasă pe tușă

În opinia sa, jocul politic pune în pericol ideea pentru care s-a dorit înființarea acestei bănci. Potrivit actului normativ prin care în aprilie anul acesta a fost modificată HG 1204/2022, s-a decis ca procesului de înființare a BID să se facă fără parcurgerea unui proces de autorizare din partea BNR, motivul invocat fiind urgentarea apariției băncii. De asemenea, mandatul primilor membri ai Consiliului de Supraveghere și al primilor membri ai Directoratului nu poate depăși 2 ani (și nu poate fi reînnoit) și ceea ce este foarte important este faptul că ei nu trebui avizați de BNR. În această situație, nominalizarea primilor membri ai organelor de conducere se face de Ministerul Finanțelor prin ordin al ministrului Finanțelor, ceea ce ridică mari semne de întrebare în legătură cu avizarea persoanelor care vor conduce banca la început, este de părere fostul ministru.

Conform unui act normativ adoptat de Executiv în primăvara acestui an pentru modificarea HG 1204/2022, banca trebuie să înceapă să funcționeze, din punct de vedere administrativ, de la data înmatriculării în Registrul Comerţului, și poate derula efectiv activitățile specifice, prevăzute în actul constitutiv, după emiterea unei decizii de autorizare din partea Comisiei Europene în materie de ajutor de stat. 

„Dată fiind nevoia de a stimula investițiile și spațiul fiscal limitat la nivelul bugetului național, BID va îmbunătăți oferta de finanțare pentru sectoarele-cheie și investițiile în proiecte din domenii inovatoare, ecologice și cu caracter social, în care au fost identificate disfuncționalități ale pieței, cu un impact pozitiv asupra creșterii investițiilor în economie, ocupării forței de muncă, luând în considerare expertiza specifică, cunoașterea contextului local, a mediului de afaceri și a comunităților de investitori, precum și a politicilor și strategiilor naționale”.

din actul constitutiv al băncii

 

Ce va face BID

BID va fi o instituție de credit deținută 100% de statul român, prin Ministerul Finanțelor. Ea va deservi întreprinderile românești și alte entități aparținând sectorului public și privat din România, în scopul:

  • susținerii finanțării de proiecte care contribuie la dezvoltarea economică și socială a țării,

  • creșterii competitivității, inovării și creșterii economice,

  • creșterii absorbției fondurilor europene.

BID va putea să utilizeze o gamă largă de produse financiare: garanții individuale și garanții de portofoliu, împrumuturi pentru finanțarea capitalului de lucru și a proiectelor de investiții, împrumuturi pentru eficiență energetică. Ulterior, BID va putea include în gama de produse și instrumente de investiții de capital (de tip equity). Capitalul social inițial subscris de acționar, prin Ministerul Finanțelor, este în valoare de până la 3 miliarde de lei, care se va asigura din veniturile din privatizare, cu excepția sumei reprezentând echivalentul a 10 milioane de euro, care se va plăti din bugetul de stat. În activitatea pe care o desfăşoară, Banca nu urmăreşte maximizarea profitului, ci trebuie să asigure premisele sustenabilităţii financiare a activităţii Băncii şi prevenirea pierderilor. Veniturile obţinute trebuie să acopere costurile de funcţionare, iar surplusurile sunt reinvestite în activităţile Băncii, nefiind acordate dividende acţionarului în primii 5 ani de activitate. Activitatea şi modul de îndeplinire a obiectivelor băncii prin activitatea desfăşurată se evaluează anual de Ministerul Finanţelor, pe baza raportărilor efectuate de bancă, în funcţie de îndeplinirea indicatorilor de performanţă pe termen mediu şi lung şi a obiectivelor specifice de dezvoltare, precum şi a celor financiare de rentabilitate şi risc aferente strategiei de afaceri.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

×