x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Anchete CNADNR, robinetul de 19 miliarde de euro al clientelei de casă.

CNADNR, robinetul de 19 miliarde de euro al clientelei de casă.

de Iulia Barbu    |    17 Mai 2011   •   21:00
CNADNR, robinetul de 19 miliarde de euro al clientelei de casă.

Guvernul PDL, patronat de Emil Boc, a regizat cu grija dezmatul care se desfasoara de mai bine de opt luni pe bani publici. Astfel, sub motivatia accelerarii achizitiilor publice, noua strategie pusa la cale de Executiv serveste exclusiv clientelei politice si deschide portile sifonarii banilor publici. Reteta pare sa aiba succes: facem bani cu legea in mana! Practic, scurtarea termenelor de licitatie, ma­ri­rea pragurilor de achizitii si relaxa­rea pro­cedurilor de contestare pentru auto­ritatile contractante s-au tran­sformat in simple portite speculate aproa­pe infractional. Scopul este insusirea ilegala a unei portii gene­roase din 'tortul' de peste 19 miliar­de de euro reprezentat de achizitiile publice. Pentru omul de rand, aceste masuri au fost explicate ca o ma­su­ra obligatorie de iesire din criza: mai multe lucrari de infrastructura, mai multe locuri de munca. In realitate insa, lucrurile au o alta semnificatie.

Jurnalul National a decis, pe baza documentelor aflate in posesia sa, sa prezinte schemele infractionale de drenare a banilor publici catre firmele clientelare. Acest lucru a devenit posibil prin abuzul si interpretarea voit eronata a OUG nr. 34/2006, care a transpus in legislatia romaneasca directiva europeana in domeniul achizitiilor publice. Nu este pentru prima data cand legea din Romania, sub umbrela cerintelor europene, devine capcana a banilor publici.

Daca in UE atribuirile directe au re­guli stricte si sunt de multe ori ex­cep­tii, in tara noastra, atribuirile di­recte au devenit o practica lejera o da­ta cu relaxarea legislatiei privind achi­zitiile publice. Documentele afla­te in posesia Jur­nalului National ates­ta ca procedurile de achizitie pu­blica derulate de CNADNR in perioada septembrie 2010-ianuarie 2011 prezinta un numar mare de atri­buiri directe, care ar trebui sa fie o exceptie, nu o regula. Ministrul Anca Boagiu s-a grabit sa demonstreze, ime­diat dupa venirea in fruntea Mi­nis­terului Transporturilor si Infrastructurii ca va schimba metehnele predecesorilor sai, reclamand la DNA sau la ANRMAP achizitiile cel putin suspecte facute pana si de colegul sau de partid Radu Berceanu. Au fost astfel luate in discutie, la cerinta ministrului Anca Boagiu, procedurile de achizitie ale rovinietei electronice, neregulile privind ma­rirea pretului Autostrazii Bu­curesti – Ploiesti sau atribuirea contractului pentru constructia Autostrazii Orastie – Deva. Cert este ca ministrul Boa­giu a sfarsit prin a se scufunda in marea intereselor clientelare si de partid. In numai patru luni, atribui­rile directe au smuls milioane de euro din bugetul statului.

Concret, in intervalul septembrie 2010-ianuarie 2011, CNADNR, con­du­sa de oamenii numiti de Anca Boa­giu, Liviu Costache si Daniela Dra­ghia, a atribuit 44 de contracte de lu­crari in valoare totala de apro­ximativ 472.921.666 de euro! Mai bine de jumatate din aceste contracte, 26 la numar, reprezinta atribuiri directe! Lucrarile care au fost negociate fara publicarea unui anunt de participare au fost justificate cu inundatiile! Pe­rioa­d­a iunie-iulie a anului trecut a ofe­rit astfel ocazia unor atribuiri ur­gen­te pentru eliminarea efectelor acestor fenomene. Mai departe, CNADNR a atribuit si numeroase contracte care au avut clienti bine stabiliti. Forma legala sub care s-au ascuns astfel de practici este simpla: din motive tehnice, contractul de achi­zitie publica poate fi atribuit nu­mai unui anumit operator econo­mic.

Toate aceste lucruri 'ciudate' ca­re au loc sub perdeaua achizitiilor pu­blice se petrec intr-o companie care gestioneaza un buget de aproape 2 miliarde de euro! 'Pentru ca proce­du­rile sa se miste cu repeziciune s-a trecut la angajari rapide, intr-un nu­mar destul de mare de oameni noi. Ast­fel, peste 200 de persoane sunt in­cadrate in CNADNR, numai in se­diul central, desi compania de drumuri se afla pe lista companiilor mo­ni­torizate de FMI inca din 2009. La ni­velul CNADNR au fost astfel angajati oameni noi, fenomenul putand fi caracterizat usor prin «deprofesio­na­­lizare». Vorbim despre inlocuirea unor angajati mai vechi cu altii noi, care, in mod surprinzator, se cunosc si sunt de la tineretul PDL Sector 2 condus de Anca Boagiu. Noile contracte se deruleaza sub presiunile exer­citate asupra oamenilor din com­pa­nie de avocatele Diana Antofie si Cristina Ivan, cele care se prezinta ca fiind consilierele perso­nale ale mi­nistrului Boagiu, desi nu fi­gureaza pe site-ul oficial al ministerului in aceasta calitate. Cert este ca cele doua isi au «cuibul» in biroul controversa­tei Daniela Draghia', au precizat pentru Jurnalul National surse avizate din Ministerul Transporturilor.

CNADNR a facut o practica si din faptul ca se face ca lucreaza cu bani europeni, dar plateste bani de la buget pe greseli de milioane de euro. De curand, Ministerul Transporturilor a trimis un comunicat de presa in care anunta care sunt sumele pe care constructorii straini le datoreaza statului roman. In jur de 40 de mi­lioa­ne de euro! In schimb, CNADNR datoreaza firmelor aproape 90 de milioane de euro! Jurnalul Na­tio­nal a relatat cum, in sapte ani de fonduri ISPA, companiei i s-au cerut despa­gu­biri de peste 87 de milioane de euro! Beneficiarii sumelor generoase sunt constructorii. Banii nu sunt dati pentru lucrari. Milioanele de euro sunt doar speculatii pe 'in­tam­pla­­toa­rele' greseli tehnice ale CNADNR. Sumele sunt grandioase si de asemenea neimpozabile! Conform Codului Fiscal romanesc, banii ce­ruti in astfel de cazuri de constructori sunt catalogati ca 'despagubiri' si nu sunt 'taxati' de stat. Beneficiarii sunt toti cei implicati, de la an­ga­ja­tii companiei pana la avocati sau constructori. Singurii care pierd sunt ro­manii platitori de taxe.

×
Subiecte în articol: special anchete