Guvernul PDL, patronat de Emil Boc, a regizat cu grija dezmatul care se desfasoara de mai bine de opt luni pe bani publici. Astfel, sub motivatia accelerarii achizitiilor publice, noua strategie pusa la cale de Executiv serveste exclusiv clientelei politice si deschide portile sifonarii banilor publici. Reteta pare sa aiba succes: facem bani cu legea in mana! Practic, scurtarea termenelor de licitatie, marirea pragurilor de achizitii si relaxarea procedurilor de contestare pentru autoritatile contractante s-au transformat in simple portite speculate aproape infractional. Scopul este insusirea ilegala a unei portii generoase din 'tortul' de peste 19 miliarde de euro reprezentat de achizitiile publice. Pentru omul de rand, aceste masuri au fost explicate ca o masura obligatorie de iesire din criza: mai multe lucrari de infrastructura, mai multe locuri de munca. In realitate insa, lucrurile au o alta semnificatie.
Jurnalul National a decis, pe baza documentelor aflate in posesia sa, sa prezinte schemele infractionale de drenare a banilor publici catre firmele clientelare. Acest lucru a devenit posibil prin abuzul si interpretarea voit eronata a OUG nr. 34/2006, care a transpus in legislatia romaneasca directiva europeana in domeniul achizitiilor publice. Nu este pentru prima data cand legea din Romania, sub umbrela cerintelor europene, devine capcana a banilor publici.
Daca in UE atribuirile directe au reguli stricte si sunt de multe ori exceptii, in tara noastra, atribuirile directe au devenit o practica lejera o data cu relaxarea legislatiei privind achizitiile publice. Documentele aflate in posesia Jurnalului National atesta ca procedurile de achizitie publica derulate de CNADNR in perioada septembrie 2010-ianuarie 2011 prezinta un numar mare de atribuiri directe, care ar trebui sa fie o exceptie, nu o regula. Ministrul Anca Boagiu s-a grabit sa demonstreze, imediat dupa venirea in fruntea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii ca va schimba metehnele predecesorilor sai, reclamand la DNA sau la ANRMAP achizitiile cel putin suspecte facute pana si de colegul sau de partid Radu Berceanu. Au fost astfel luate in discutie, la cerinta ministrului Anca Boagiu, procedurile de achizitie ale rovinietei electronice, neregulile privind marirea pretului Autostrazii Bucuresti – Ploiesti sau atribuirea contractului pentru constructia Autostrazii Orastie – Deva. Cert este ca ministrul Boagiu a sfarsit prin a se scufunda in marea intereselor clientelare si de partid. In numai patru luni, atribuirile directe au smuls milioane de euro din bugetul statului.
Concret, in intervalul septembrie 2010-ianuarie 2011, CNADNR, condusa de oamenii numiti de Anca Boagiu, Liviu Costache si Daniela Draghia, a atribuit 44 de contracte de lucrari in valoare totala de aproximativ 472.921.666 de euro! Mai bine de jumatate din aceste contracte, 26 la numar, reprezinta atribuiri directe! Lucrarile care au fost negociate fara publicarea unui anunt de participare au fost justificate cu inundatiile! Perioada iunie-iulie a anului trecut a oferit astfel ocazia unor atribuiri urgente pentru eliminarea efectelor acestor fenomene. Mai departe, CNADNR a atribuit si numeroase contracte care au avut clienti bine stabiliti. Forma legala sub care s-au ascuns astfel de practici este simpla: din motive tehnice, contractul de achizitie publica poate fi atribuit numai unui anumit operator economic.
Toate aceste lucruri 'ciudate' care au loc sub perdeaua achizitiilor publice se petrec intr-o companie care gestioneaza un buget de aproape 2 miliarde de euro! 'Pentru ca procedurile sa se miste cu repeziciune s-a trecut la angajari rapide, intr-un numar destul de mare de oameni noi. Astfel, peste 200 de persoane sunt incadrate in CNADNR, numai in sediul central, desi compania de drumuri se afla pe lista companiilor monitorizate de FMI inca din 2009. La nivelul CNADNR au fost astfel angajati oameni noi, fenomenul putand fi caracterizat usor prin «deprofesionalizare». Vorbim despre inlocuirea unor angajati mai vechi cu altii noi, care, in mod surprinzator, se cunosc si sunt de la tineretul PDL Sector 2 condus de Anca Boagiu. Noile contracte se deruleaza sub presiunile exercitate asupra oamenilor din companie de avocatele Diana Antofie si Cristina Ivan, cele care se prezinta ca fiind consilierele personale ale ministrului Boagiu, desi nu figureaza pe site-ul oficial al ministerului in aceasta calitate. Cert este ca cele doua isi au «cuibul» in biroul controversatei Daniela Draghia', au precizat pentru Jurnalul National surse avizate din Ministerul Transporturilor.
CNADNR a facut o practica si din faptul ca se face ca lucreaza cu bani europeni, dar plateste bani de la buget pe greseli de milioane de euro. De curand, Ministerul Transporturilor a trimis un comunicat de presa in care anunta care sunt sumele pe care constructorii straini le datoreaza statului roman. In jur de 40 de milioane de euro! In schimb, CNADNR datoreaza firmelor aproape 90 de milioane de euro! Jurnalul National a relatat cum, in sapte ani de fonduri ISPA, companiei i s-au cerut despagubiri de peste 87 de milioane de euro! Beneficiarii sumelor generoase sunt constructorii. Banii nu sunt dati pentru lucrari. Milioanele de euro sunt doar speculatii pe 'intamplatoarele' greseli tehnice ale CNADNR. Sumele sunt grandioase si de asemenea neimpozabile! Conform Codului Fiscal romanesc, banii ceruti in astfel de cazuri de constructori sunt catalogati ca 'despagubiri' si nu sunt 'taxati' de stat. Beneficiarii sunt toti cei implicati, de la angajatii companiei pana la avocati sau constructori. Singurii care pierd sunt romanii platitori de taxe.