Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Au trecut mai bine de doua decenii de atunci, pline cu alte zeci de cazuri de crime, insa procurorul Nicolae Pauna inca mai tine minte acest dosar. L-a marcat cruzimea agresorului, dar si faptul ca un copil de 11 ani a fost, fara voia lui, martor la omor si complice la ascunderea cadavrului. "Nu-i mila, ci crima sa ierti un ucigas', sustine procurorul care s-a inchis atunci in arhiva unei policlinici si a luat la mana toate fisele, din ’90 si pana-n ’73, pentru a gasi grupa sanguina a victimei. Munca de Sisif. A crezut orbeste in adevar si in meseria de procuror criminalist, fara sa-si puna vreodata problema: "n-am cadavru, nu-l pot trimite in judecata pe criminal'. Doua instante, Tribunalul Judetean Neamt si apoi Curtea Suprema de Justitie, i-au confirmat ca a avut dreptate. Autorul crimei a fost condamnat la 20 de ani de inchisoare. A fost eliberat conditionatin 2004. In fata legii, el a platit pentru fapta comisa, iar acesta este motivul pentru care ii vom proteja identitatea.
De la un aparat de radio
"La mijlocul lunii iunie 1991, la mai bine de 7 luni de la comitere, avea sa fie descoperita intr-o comuna din judetul Neamt – Timisesti, cu oameni de altfel linistiti, o fapta de omor comisa cu mult sange rece de un fiu ratacitor impotriva tatalui sau.' Asa isi incepea procurorul Pauna actul de inculpare.
N. Marin avea 27 de ani si era al doilea din cei patru copii pe care Ciurca Pavel ii avea cu concubina sa, N. Lionora. Marin locuia cu parintii sai. Pe 27 noiembrie 1990, tanarul a mers la serviciu, la balastiera Timisesti, apoi s-a intos acasa, ca de obicei, pe la orele 17:00. Dupa ce a mancat, si-a ajutat tatal la treburile din gospodarie. Nimic nu prevestea oribilul eveniment care avea sa se intample. Au terminat treaba, iar tatal si-a invitat fiul si nevasta sa se cinsteasca, in bucataria de vara, cu niste tuica de sfecla, facuta de el in ziua aceea. Lionora a baut un pahar, apoi s-a dus sa se culce. Tatal si fiul au terminat impreuna un litru de tarie, dupa care Marin s-a retras intr-o camera a casei, luand cu el aparatul de radio din bucatarie, ca sa mai asculte muzica. La scurt timp, avea sa povesteasca el, Ciurca Pavel a intrat peste el, in camera, si, fara nicio explicatie, i-a luat aparatul de radio, cerandu-i sa se culce. Fiul s-a luat dupa el si, prinzandu-l pe drumul dintre casa si bucataria de vara, a incercat sa-i smulga radio-ul din mana. Tatal l-a lovit cu aparatul, moment in care el a ripostat cu pumnii si cu picioarele. Ciurca Pavel a cazut secerat la pamant. Vazand ca nu se mai poate ridica, Marin l-a luat pe sus si l-a dus pe-un pat din casa. Ar fi vrut sa mai dea, i-a marturisit el apoi procurorului, dar vazand ca nu mai are in cine, a izbit in mod repetat cu pumnii peste plita de la soba din camera, "pentru a se descarca nervos', asa cum a motivat la ancheta. Speriat de iesirile fiului, Ciuca Petre s-a ridicat cu greu de pe pat, a mers afara, a luat o bucata de teracota de pe o banca si, intorcandu-se in casa, l-a lovit pe fiul sau, prin surpindere, in cap. Marin a turbat, si-a trantit tatal la podea, lovindu-l cu pumnii si picioarele, si n-a incetat pana n-a vazut ca el nu mai reactioneaza. Cand omul si-a revenit, Marin i-a cerut sa plece in bucatarie. Victima a iesit pe usa. Apoi, pe poarta curtii. Fiul, care-l urmarea cu privirea, a realizat ca el se duce la postul de politie, sa-l reclame. L-a prins din urma pe strada, l-a luat pe sus si cu forta l-a dus in bucataria de vara, unde l-a pus pe pat.
Inspirat din reviste
Apoi, pentru ca-i curgea sange din cap, Marin l-a strigat pe fratele lui mai mic, C. Danut (11 ani), sa-i aduca un lighean cu apa. "Pe timpul cat se spala de sange', scrie in rechizitoriu, "victima, asa cum statea intinsa pe pat, i-a cerut inculpatului, mai intai sa-i dea o tigara, la care el i-a raspuns ca nu are, apoi s-a ridicat de pe pat, a luat de jos, de langa soba, un bat, si a incercat sa-l loveasca.' Cand a ridicat batul in sus, a lovit lampa cu petrol ce era pusa intr-un cui si a spart-o. Carpeta de pe perete a luat foc. Si-n vreme ce copilul de 11 ani, ramas in camera, stingea focul, Marin si-a prins tatal, l-a trantit pe pat, cu fata in sus, apoi a incercat sa-l sugrume cu mainile, "insa cu ultimele eforturi victima l-a indepartat pe inculpat de deasupra sa, prinzandu-l cu mainile de testicule'. Furios si decis sa-si omoare tatal, Marin s-a urcat pe pat, a pus piciorul drept pe gatul victimei si, sprijinindu-se cu ambele maini de pereti, i-a cerut fratelui mai mic sa numere pana la 300. Procurorului avea sa-i povesteasca rostul numaratorii: citise intr-o revista ca organismul uman poate supravietui fara aer 5 minute... N-a avut rabdare insa, cand fratele a ajuns la 40, i-a ordonat sa se opreasca: tatal lor murise. Apoi l-a trimis sa o cheme pe mama lor, ca sa vada si ea grozavia. Cand femeia a ajuns in bucatarie, Marin statea in genunchi si tinea un cutit indreptat spre piept. Speriata ca el isi va lua viata, Lionora i-a promis ca-l ajuta sa scape de cadavru si ca nimeni nu va afla vreodata de crima.
Sunt sanatos, stau bine'
Lionora si cei doi fii ai ei au pus cadavrul barbatului in caruta si l-au dus pe malul raului Ozana. Acolo, au turnat peste el 5 litri de motorina si i-au dat foc. Marin a sapat in prundisul albiei raului o groapa de circa 30 cm adancime si, dupa ce l-au ars, au ingropat cadavrul acolo. Insa prin zona aceea treceau carute, mortul era "la suprafata' si, in plus, stia de loc si baiatul mai mic, care putea spune altora... Asa ca, dupa o saptamana, gasind un loc mai ferit, Marin si mama lui au mers intr-o noapte si au mutat cadavrul. L-au dezgropat, l-au pus in caruta si l-au dus tot pe malul Ozanei, vreo 3 km in amonte. Infasurat in doua bucati de patura, cadavrul a fost asezat la primul din cele 5 diguri din zona, sub buza malului. Apoi, cei doi au surpat malul, facand sa cada, pe langa pamant, si mai multi bolovani din dig. Nimeni n-avea sa afle nimic, credeau ei.
Ca rudele lui Ciurca Pavel sa nu intre la banuieli, nemaivazandu-l prin sat, Lionora a lansat zvonul ca el e plecat la Giurgiu, la o fiica de-a lui. Dupa o vreme, le-a spus oamenilor ca-i plecat la alte rude, in Bucuresti, si mai apoi, ca s-ar afla pe langa Targu Neamt, unde traieste cu o alta femeie. Pentru a da credibilitate acestor scenarii, ea a scris trei scrisori pe care le-a trimis, in numele lui Ciurca Pavel, unui frate de-al lui, unui fiu dintr-o alta relatie si, fireste, ei insisi. Scrisorile, expediate din Targu Neamt, aveau acelasi continut: "Sunt sanatos, nu imi duceti grija. Stau foarte bine. De venit vin, dar mai am ceva de rezolvat'. Din cele trei scrisori, anchetatorii au mai gasit doar una: cea ajunsa la fiu.
Disparitia lui Ciurca Pavel avea sa fie reclamata la politie in mai 1991, chiar de fratele care, desi primise scrisoarea linistitoare, devenise tot mai ingrijorat.
Gasirea acului in carul cu fan
Facand investigatii asupra disparitiei, anchetatorii aveau sa afle informatii pretioase chiar de la unul din cei patru baieti ai Lionorei, caruia mezinul ii povestise ce stia. Pus in fata adevarului, N. Marin si-a recunoscut fapta si a indicat anchetatorilor locurile in care a ascuns cadavrul. In primul loc, acolo unde cadavrul a fost incediat, s-au mai gasit niste resturi de haine carbonizate. Procurorul isi aminteste ca victima purtase o haina neagra, din care mai ramasesera doar umerii. Acolo, si pe cateva fragmente mici de lenjerie de corp (toate partial carbonizate), expertii de la Laboratorul exterior de medicina legala Iasi au gasit urme de sange uman, avand grupa sanguina 01.
In al doilea loc unde a fost ascuns cadavrul procurorii n-au mai gasit decat una din cele doua bucati de patura. "Cadavrul a putut sa fie luat de apa, deoarece, de la ploile ce au cazut in continuu in toata primavara anului 1991, intreaga albie a raului Ozana a fost cuprinsa, pe parcursul mai multor luni, de apa', se precizeaza in rechizitoriu. "Dovada o constituie faptul ca la 15 iunie 1991, pentru a se putea face sapaturile la locul indicat de catre inculpat si invinuita (n.r. – N. Lionora), a trebuit mai intai sa fie deviat cursul apei, iar apoi sa se scoata apa cu electropompa'.
Procurorul avea recunoasterea faptei. Plus declaratiile mamei si fratelui mai mic. Avea o patura, aidoma celei descrise in recunoasterea faptei. Insa singura lui proba directa ramanea sangele gasit pe resturile de haine carbonizate. Pentru a o exploata, era nevoie si de dovada ca victima avea, intr-adevar, grupa de sange 01. Ciurca Pavel nu prea mergea insa la medic. Dar procurorul n-a renuntat. Cum pe vremea aceea nu existau baze de date informatizate, a mers la Policlinica din Targu Neamt si-a luat la mana toate fisele medicale din arhiva. 1990, 1989, 1988... abia in 1973, pe 17 februarie, victima trecuse pe acolo. Si aparea in registre avand grupa 01!
Pe 18 octombrie 1991, N. Marin a fost trimis in judecata pentru omor calificat. Pusi sub invinuire pentru nedenuntare unor infractiuni si favorizarea infractorului, mama acestuia, N. Lionora, si fratele mai mic, C. Danut, au fost scosi de sub urmarire penala, "deoarece autorii sunt rude apropiate cu inculpatul. In plus, invinuitul C. Danut, neavand implinita varsta de 14 ani, nu raspunde penal'. La 15 aprilie 1992, prin Sentinta Penala nr. 19, Tribunalul Neamt l-a condamnat pe N. Marin la 20 de ani de inchisoare. Prin Decizia nr. 964 din 4 iunie 1993 a Curtii Supreme de Justitie, sentinta a ramas definitiva. In octombrie 2004, N. Marin a fost eliberat conditionat din Penitenciarul Gherla.
______________________________________
NU RATATI: Moartea fetitei de 9 ani care a plecat de acasa, cu o ceasca de portelan, sa imprumute niste zahar
_______________________________________
