Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aceștia au depus, în Parlament, un proiect de lege prin care propun, nici mai mult, nici mai puțin, decât să nu se mai plătească indemnizații pentru participarea la ședințe, acuzându-i că sunt numiți netransparent și că, oricum, activitatea lor este egală cu zero. În replică, Consiliul Economic și Social atrage atenția că proiectul de lege este tendențios și pune în pericol însăși existența dialogului social în teritoriu, intrând, totodată, în contradicție flagrantă cu Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene.
Ideea cu eliminarea indemnizațiilor membrilor Consiliilor consultative ale AJOFM-urilor îi aparține deputatei USR Pollyanna Hanellore Hangan, care a înaintat Parlamentului un proiect de lege în acest sens. În forma aflată în vigoare, legea prevede că, pentru participarea la ședințele Consiliilor consultative ale agențiilor teritoriale, membrii acestora beneficiază de o indemnizație de ședință de 10 la sută din salariul de bază al directorului executiv al respectivei agenții teritoriale. Însă cuantumul sumelor cuvenite lunar unui membru al unui astfel de Consiliu consultativ nu poate depăși 20 de procente din salariul de bază al directorului executiv.
Inițiativei deputatei Hangan s-au alăturat, cu semnături, nu mai puțin de 35 de senatori și deputați de la USR.
Atac la adresa componenței acestor consilii
Conform expunerii de motive, în îndeplinirea atribuțiilor ce le revin potrivit legii, directorii executivi ai AJOFM-urilor sunt sprijiniți de consilii consultative tripartite, care există la nivelul agențiilor teritoriale și care „imită” structura organizatorică a Consiliului de Administrație al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă în ceea ce privește numărul și modul de desemnare al membrilor, precum și în ceea ce privește remunerarea.
Într-un astfel de Consiliu ființează 15 membri, din care unul este numit de președintele Consiliului Județean, cinci sunt desemnați de sindicate, iar alți cinci de către patronate. În opinia deputatei USR Pollyanna Hangan, „indiferent de performanță, capacitate sau orice alt criteriu obiectiv, aceste persoane vor fi remunerate pentru simpla lor prezență la o ședință, fără a se putea verifica dacă au avut vreo activitate sau dacă această activitate a dus la îmbunătățirea serviciului public furnizat către cetățean”.
Este pusă sub semnul întrebării competența membrilor
Inițiatoarea mai precizează că „din răspunsurile trimise de 36 din cele 42 de agenții județene, rezultă fără echivoc că singura mențiune făcută în procesele verbale ale ședințelor este tema discutată, nu și concluziile exprimate de către membrii Consiliului, argumentele sau propunerile făcute. Astfel, nu se poate cuantifica raportul dintre activitatea efectiv desfășurată și indemnizația primită”. Deputata USR mai arată că „modul de desemnare al membrilor Consiliului Consultativ este direct, complet netranspartent. Nu există niciun fel de garanții cu privire la competența și profesionalismul persoanelor numite, astfel încât mandatul exercitat de aceștia este neclar cu privire la cu ce contribuie la îmbunătățirea serviciilor furnizate către cetățeni”.
În expunerea de motive se mai arată că, în anul 2019, 36 de Consilii consultative ale AJOFM-urilor, dintr-un total de 42, „au cheltuit 5.006.492 de lei pentru plata indemnizațiilor de ședință”.
CES: Expunerea de motive a acestei inițiative legislative este tendențioasă și ofensatoare
Replica partenerilor de dialog social nu a întârziat să apară. La data de 16 noiembrie 2021, când proiectul s-a aflat pe masa Senatului, ca și primă cameră sesizată, Consiliul Economic și Social a remis un aviz nefavorabil.
CES arată că remunerația pentru participarea la respectivele ședințe este relativ mic, în comparație cu necesitatea ca participanții să aibă o anumită calificare. Desfășurarea lucrărilor Consiliilor consultative reprezintă o obligație legală, iar munca realizată în cadrul acestor consilii trebuie remunerată. „În caz contrar, existând riscul anulării dialogului tripartite, mai ales în teritoriu”, se arată în aviz.
Documentul mai precizează că „modalitatea de desemnare a membrilor Consiliilor consultative, critucată de USR, este o transpunere a ceea ce înseamnă Dialog Social, ca principiu definit de Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. La fel se întâmplă cu modalitatea de desemnare a membrilor Comitetului Economic și Social European”. Așa-zisa numire directă „este o nominalizare făcută de partenerii sociali, exprimând principiul autonomiei definit în Tratat”.
Se respectă directivele UE în domeniu
Mai departe, CES subliniază că Organizația Internațională a Muncii și Uniunea Europeană consideră dialogu social ca fiind elementul de bază al culturii parteneriatului. „România și-a însușit în integralitate recomandările și directivele la nivel european în domeniu”, se precizează în avizul nefavorabil.
De asemenea, membrii CES arată că activitatea Consiliilor consultative ale agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă este necesară. Ea ajută la informarea organizațiilor sindicale și patronale raportat la măsurile de sprijin pe programele de reconversie. În proporție covârșitoare, acestea sunt IMM-uri, care sunt și contributori esențiali ai bugetului de stat.
Nu în ultimul rând, CES atrage atenția că indemnizația unui membru, pentru ședința respectivă, este de 400-500 de lei și că „mențiunea din inițiativa legislativă referitoare la numirile directe făcute de organizații este tendențioasă și profund ofensatoare”.
Guvernul Ciucă nu susține nici el legea celor de la USR
La rândul său, Guvernul României, prin premierul Nicolae Ciucă, atacă modul în care PNL vorbește despre aceste numiri directe ale membrilor Consiliilor consultative. „Argumentele prezentate de inițiatori nu justifică măsura propusă a fi instituită, iar aceasta este de natură a produce implicații asupra bunei desfășurări a activității Consiliilor consultative ale agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă și cea a municipiului București. Implicit asupra bunei desfășurări a activității acestor instituții, în contextul în care membrii acestor organe și structuri tripartite de dialog social beneficiază de indemnizații de ședință”, se arată în punctul de vedere al Executivului, transmis în data de 4 februarie 2022.
Guvernul subliniază că nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.
Proiectul USR a fost respins de către Senatul României, în data de 14 februarie 2022. Legea a fost transmisă Camerei Deputaților, care este și for decizional.
