Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Una dintre cele mai mari fraude imobiliare, în spatele căreia se află apropiatul lui Traian Băsescu, afaceristul Puiu Popoviciu, se judecă de fix trei ani de zile la Curtea de Apel Bucureşti. Este vorba despre afacerea celor 224 de hectare de teren pe care, astăzi, se află complexul rezidenţial Băneasa şi complexurile comerciale din Nordul Capitalei, terenuri care se aflau în administraţia USAMV București. Până în acest moment, procesul nu a depăşit nici măcar faza fondului, cu toate că DNA a trimis dosarul în judecată în data de 21 decembrie 2012.
73 de termene de judecată. Atâtea înfăţişări au fost consumate în dosarul în care sunt judecaţi Gabriel Aurel Popoviciu - ginerele lui „Dincă te teagă”, Ioan Niculae Alecu - fost rector al USAMV Bucureşti, Ilie Cornel Şerban - fost director al Serviciului secret al Ministerului de Interne, Mihai Ion Florin Lucian – fost prefect al Capitalei şi fost şef al Comisiei de aplicare a Legii 10/2001, Petru Daniel Pitcovici – fost şef al Diviziei Operaţiuni din cadrul Direcţiei Anticorupţie a MAI, precum şi omul de afaceri Mihai Bejenaru , Ioan Todiraş - fost viceprimar la Sectorul 1 şi Ştefan Diaconescu – secretar ştiinţific şi fost rector al USAMV. Şi este vorba doar de fondul cauzei, care este departe, încă, de a fi soluţionat. Cei în cauză sunt acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, complicitate la abuz în serviciu, dare de mită, complicitate la dare de mită şi favorizarea infractorului. 
Obiectivul – 224 de hectare de teren din domeniul public
Faptele pentru care cei în cauză sunt judecaţi au demarat în perioada 2000-2004, când fostul rector al USAMV Bucureşti, Niculae Alecu, împreună cu Puiu Popoviciu, a adus, în cadrul unei asocieri numite SC Bă-neasa Investments SA, suprafaţa de 224 de hectare de teren, ce aparţinea Fermei de cercetare Băneasa, ca aport la capitalul social al acestei societăţi. Operaţiunea a fost perfectată prin încheierea, în mod ilegal, a unui contract de asociere, în ciuda faptului că terenurile se aflau în proprietatea publică a statului şi, ca atare, nu puteau face obiectul unei asemenea tranzacţii. Mai mult, valoarea unui metru pătrat de teren a fost subevaluată la 1 dolar, în condiţiile în care, la acea dată, preţul real era de 150 de euro pentru un metru pătrat.
Obiectivul asocierii, din acte, era acela de a dezvolta pe acele terenuri activităţi de pomicultură, viticultură sau creşterea animalelor. În realitate, începând cu anul 2004, pe aceste terenuri s-a dezvoltat cartierul rezidenţial acelaşi nume. Asocierea nu a primit acordul membrilor BiroBăneasa şi zona comercială cu ului de Senat şi nici al Senatului Universităţii.
Prejudiciu imens atât pentru stat, cât şi pentru universitate
Tot ilegal, în cursul anului 2001, Comisia Municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii 10/2001 a eliberat titlul de proprietate asupra acestor terenuri pe numele Universității de Ştiinţe Agronomice, cu toate că membrii comisiei ştiau că terenurile aparţineau domeniului public, nefiind trecute în domeniul privat al statului şi neexistând, în acest sens, o hotărâre de Guvern. Acest lucru a fost posibil prin falsificarea unui referat în care s-a menţionat, în mod mincinos, faptul că terenurile au fost trecute în proprietatea privată a statului. Mai mult, în procesul de validare a acestei decizii, factorii de răspundere implicaţi au menţionat o hotărâre de Guvern inexistentă, fiind, în cele din urmă, emis titlul de proprietate.
După eliberarea titlului de proprietate, rectorul Niculae Alecu şi Puiu Popoviciu au raportat dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 174 de hectare la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, precum şi dreptul de proprietate asupra clădirilor edificate pe aceste terenuri, fapt ilegal, întrucât hotărârea Senatului Universităţii interzicea în mod expres acest lucru. În cursul anului 2004, şi restul suprafeţei până la 224 de hectare a fost de asemenea aportat la capitalul social al SC Băneasa Investments SA. Procurorii au estimat, la acel moment, un prejudiciu cauzat statului de 335.387.260 de lei şi Universităţii, de 620 de milioane de lei.
În realitate, însă, prejudiciul este cu mult mai mare, având în vedere evoluţia preţurilor de pe piaţa imobiliară. În 2008, un metru pătrat de teren în Băneasa ajungea şi la 1.000 de euro, astfel încât valoarea suprafeţei în cauză putea valora 2,24 miliarde de euro.
Ce nu se află în documentele din instanță
La dosarul cauzei nu se află şi implicarea Primăriei Capitalei, condusă chiar de prietenul lui Puiu Popoviciu, Traian Băsescu, în această operaţiune. Spre exemplu, după ce au fost emise titlurile de proprietate, în maniera descrisă, terenurile au fost scoase din circuitul agricol, parcelate şi trecute în intravilan. În anul 2004, când Băsescu era primar general, Băneasa Investments a donat aproximativ 30 de hectare de teren Primăriei Capitalei. Poziţionarea terenurilor donate reprezintă, de fapt, actualele străzi ale cartierului de lux, unde municipalitatea, din bani publici, a suportat cheltuielile legate de utilităţi şi asfaltarea căilor de comunicaţii care deservesc, în prezent, cartierul lui Puiu Popoviciu.
În 2009, după încercarea de mituire a poliţistului judiciarist de la DNA, Puiu Popoviciu, Niculae Alecu, Petru Pitcovici şi Ilie Cornel Şerban au fost reţinuţi pentru 24 de ore, urmând să fie prezentaţi instanţei, cu propunerea arestării preventive. A doua zi, Traian Băsescu, aflat în vizită la Buşteni, întrebat de jurnalişti ce părere are despre această escrocherie, i-a luat apărarea lui Puiu Popoviciu: „Hai să ne înţelegem cu următorul lucru: unde-i crima lui Popoviciu că a făcut o investiţie de câteva miliarde în Bucureşti? Este o crimă? Se pare că asta-i abordarea publică şi e foarte greşită. Problema, dacă există, este în zona legalităţii transferului terenului, dar de aici până la a blama o investiţie de asemenea dimensiuni consider că este o eroare”. Prezentat instanţei, chiar în aceeaşi zi, Popoviciu a fost pus în libertate.
De altfel, fiica cea mare a lui Băsescu, Ioana, a achiziţionat, chiar în 2008, de la Comnord, compania care a construit ansamblul imobiliar de lux, un penthouse, pentru care ar fi plătit 800.000 de euro. Mai mult, biroul notarial al Ioanei se află în incinta fostului conac amplasat pe aceleaşi terenuri. Comnord, compania controlată de Sorin Creţeanu şi din acţionariatul căreia face parte şi Cristian Mihai Paul, soţul fostei consiliere a lui Băsescu şi Emil Boc, Andreea Paul Vass, ar fi perfectat multe tranzacţii legate de imobilele dezvoltate în zona Militari, chiar la notariatul Ioanei Băsescu.
Mită şi trafic de influenţă ca să scape de ancheta de la DNA
Deşi scandalul privind această afacere era public încă din anul 2003, DNA a demarat cercetări în această cauză abia în cursul anului 2008. Puiu Popoviciu a aflat şi a încercat să muşamalizeze totul. Astfel, în 24 decembrie 2008, în ajunul Crăciunului, afaceristul l-a contactat pe Petru Daniel Pitcovici, ofiţer cu funcţie de conducere în cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie – structură a Ministerului de Interne, prin intermediul căruia a încercat să-l mituiască pe un ofiţer de poliţie judiciară din DNA cu mai multe sticle de băutură, pentru ca cercetările în dosar să fie făcute în mod superficial şi ca, în cele din urmă, dosarul să nu ajungă în instanţă. Ulterior, începând cu mijlocul lunii ianuarie 2009, Puiu Popoviciu a apelat şi la şeful Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă de la acea dată, Ilie Cornel Şerban, căruia i-a promis o funcţie de conducere în cadrul Ministerului de Interne, în schimbul furnizării unor informaţii confidenţiale din dosarul de la DNA.
Modalitatea majoră prin care inculpații Șerban Ilie Cornel și Pitcovici Petru Daniel i-au ajutat pe inculpații Alecu Ioan Niculae și Popoviciu Gabriel Aurel constă în aceea că, după încercarea de cumpărare a ofițerului de poliție judiciară, pentru ca acesta să nu-și îndeplinească atribuțiile de serviciu, au continuat activitatea infracțională și s-au implicat în activitatea de urmărire penală indicând ce persoane trebuie audiate, câte, precum și ce documente trebuie ridicate de la Universitate, spun procurorii.
Citește pe Antena3.ro
