x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Anchete Exclusiv. Cum a ajuns România groapa de gunoi a Europei

Exclusiv. Cum a ajuns România groapa de gunoi a Europei

de Petru Zoltan    |    07 Apr 2013   •   21:06
Exclusiv. Cum a ajuns România groapa de gunoi a Europei
Cartelul Cimentului din România a fost “executat” de Garda Naţională de Mediu
România se transformă încet, încet în groapa de gunoi a lumii, sub ochii blajini ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Mediului, dar şi cu complicitatea angajaţilor din Ministerul Mediului, care contribuie la acordarea avizelor de import al gunoaielor pe bandă rulantă. O parte dintre aceştia au intrat în atenţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru că, se pare, parfumul gunoiului duce până în birourile consilierilor din minister. Dar până la finalizarea anchetelor, numai în anul 2012, în România s-au importat 2,3 milioane tone de deşeuri din întreaga lumea. Din Zimbabwe până în Hong Kong, din Statele Unite ale Americii până în Italia. Ultimul import de gunoi care urmează să fie folosit pe post de combustibil alternativ a fost anunţat la începutul lunii martie 2013. În România urma să ajungă 2.700 tone de combustibil alternativ din Italia pentru compania Holcim. Importul a fost realizat de către firma Ecovalor, societate controlată de elveţienii de la Holcim, iar deşeurile urmau să ajungă la fabrica de ciment din satul Techea, din judeţul Bihor.

Marea Neagră. Nava Volgo Balt 219 se află sub pavilionul Insulelor Saint Kitts & Nevis, din Caraibe. Armatorul a fost contractat să încarce 2.700 tone de deşeuri din Italia pentru a le transporta până în Portul Constanţa. Se pare că înainte ca vaporul să plece din Italia au existat nişte probleme legate de marfa care urma să fie transportată pentru că a fost încărcată din două porturi, nu doar din unul aşa cum era notificat transportul. Într-un final, Volgo Balt 219 a părăsit Italia cu destinaţia România. În timp ce vasul mărşăluia, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a suspendat aprobarea de intrare a deşeurilor în ţară pe motiv că firmei Ecovalor îi expirase autorizaţia de mediu pentru locaţia din satul Techea, unde urmau să fie depozitate deşeurile. Garda Naţională de Mediu a constat în 4 martie a.c. că la punctul de lucru al Ecovalor din satul Techea, Bihor, îi expirase autorizaţia de mediu încă de la jumătatea lunii februarie, motiv pentru care a fost amendată cu suma de 60.000 lei.
Ajuns în Marea Neagră, căpitanul navei a fost nevoit să arunce ancora în apele internaţionale, unde a poposit vreme de câteva zile. Cu viteza luminii, societatea Ecovalor a refăcut toate actele. Aprobările au venit la fel de repede, după ce a fost schimbată locaţia unde urmau să ajungă deşeurile. Adică, la fabrica de ciment de la Câmpulung din Argeş, controlată de Holcim. În grabă, firma Eco Valsabbia din Italia, cea care a exportat deşeurile în România, a anunţat autorităţile româneşti că “urmează iniţierea unei noi proceduri de transfer al deşeurilor către compania Lafarge”, deşi acestea erau destinate companiei Holcim. Deşi, se ştie cât de stufoasă şi anevoioasă este birocraţia în România, nimeni nu a mai stat pe gânduri mai ales că o delegaţie a industriaşilor din ciment au bătut la uşile Ministerului Mediului. Pe 18 martie, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi-a dat acordul pentru ca deşeurile să fie descărcate în Portul Constanţa.

Navă arestată. Vaporul a intrat în apele teritoriale româneşti, în dana Chimpex din Portul Constanţa. Transportul de deşeuri a fost luat la puricat de către inspectorii Autorităţii Navale Române (ANR) pentru că exista o discrepanţă între declaraţiile căpitanului de navă şi actele pentru marfă. Directorul ANR, Andrian Mihei, a precizat pentru Jurnalul Naţional, că echipa de control a autorităţii a solicitat ajutorul Vămii şi al Agenţiei de Mediu. Totodată, a mai fost sesizaţi Garda de Mediu şi Parchetul. Purtătorul de cuvânt al companiei Holcim, Cătălin Lupoaie, a precizat pentru Jurnalul Naţional că “unul din motivele pentru reţinerea navei a fost o confuzie privind «combustibilii derivaţi din deşeuri» («refuse derived fuel» ­ «RDF») ­ RDF sunt reglementaţi în Europa în baza Catalogului European privind deşeurile cu codul 19.12.10, ceea ce a determinat autorităţile să caute combustibil pe navă. De fapt, RDF este un combustibil alternativ produs prin mărunţirea şi deshidratarea deşeurilor solide sortate”.

Amenzi de la Mediu
Pe 18 martie, comisarii de la Mediu au ajuns pe platforma Holcim din comuna Valea Mare Pravăţ, Argeş, unde urmau să ajungă deşeurile din Italia. Aici au constatat “neconformităţi faţă de prevederile autorizaţiei de mediu nr.190/22.06.2010, valabilă până la data de 22.06.2020, motiv pentru care a fost aplicată o sancţiune contravenţională constând în amendă, în valoare de 100.000 lei. În acest context, s-a propus emiterea notificării către Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş în vederea suspendării autorizaţiei de mediu”. În schimb, din deşeurile sosite în portul Constanţa au fost prelevate probe din gunoi pentru a se verifica dacă acestea corespund cu documentele emise de italieni.

Lafarge înghite gunoaiele italienior
Prima dintre companiile de ciment din România luată la verificat de Garda de Mediu a fost Lafarge. Pe 8 ianuarie 2013, în portul Medgidia, în danele 19 şi 20 a ajuns o echipă formată din comisarii Gărzii de Mediu, inspectorii Corpului de Control al ministrului Mediului, însoţiţi de reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. Aici au descoperit zeci de tone de gunoi importat din Italia, care urma să fie folosit în fabrica de ciment de la Medgidia. După un control care a durat patru zile, echipa de comisari a decis să amendeze compania Lafarge cu suma de 40.000 lei pentru că nu a înregistrat în rapoartele privind deşeurile recepţionate şi valorificate¬ deşeurile rămase din transportul naval anterior celui din 29 decembrie. O altă socitate din cadrul grupului Lafarge a fost amendată cu 100.000 lei pentru că nu a respectat autorizaţia de mediu. Gunoiul sosit pentru Lafarge în danele portului Medgidia au fost depozitate în spaţii necorespunzătoare, în condiţii care nu asigurau reducerea riscului pentru sănătatea şi mediul oamenilor din Medgidia. Ţap ispăşitor a fost scoasă firma M & M Expert Operator SRL, patronată de Marian Ferecatu. Societatea a fost amendată cu suma de 40.000 lei. Transportul deşeurilor din dana 19 în incinta fabricii Lafarge Ciment a fost efectuat de firma Romtruck Logistics Srl, care a fost amendată cu suma de 15.000 lei, pentru că timp de zece zile a încărcat şi descărcat deşeuri fără a completa formularele specifice pentru deşeuri. În schimb, cea mai mare amendă, în valoare de 100.000 lei, a primit-o societatea Eco Gest SA pentru că în data de 10 ianuarie nu a respectat prevederile din Autorizaţia de mediu nr. 497 din 08.11.2010 referitor la notificarea autorităţii competente pentru protecţia mediului privind apariţia unor elemente noi în desfăşurarea activităţii.

Deşeuri periculoase folosite la fabricarea cimentului
Carpatcement arde în fabrica de ciment de la Fieni zeci de mii de tone de deşeuri petroliere, şlamuri de rezervoare, rumeguş impregnat cu deşeuri petroliere, deşeuri cu conţinut de ţiţei, dar şi deşeuri lichide combustibile cu conţinut de substanţe periculoase. Aceste deşeuri sunt folosite pe post de combustibil alternativ în procesul de fabricare a cimentului. Carpatcement a fost primul producător de ciment din România care a folosit în procesele de producţie combustibili alternativi, pe bază de deşeuri, începând cu 2004, la fabrica de ciment din Deva. “Carpatcement a coincinerat din 2011 până în prezent o cantitate de ordinul zecilor de mii de tone de combustibili alternativi proveniţi din deşeuri de la furnizorii Ro Ecologic Combustibil Alternativ SRL şi Recyfuel SRL”, a precizat purtătorul de cuvânt Bogdan Arnăutu. La începutul lunii februarie 2013, Garda Naţională de Mediu a verificat firmele Ro Ecologic Combustibil Alternativ SRL şi Recyfuel SRL, care alimentează cu deşeuri din România fabricile companiei Carpatcement Holding SA. Ro Ecologic a fost amendată cu suma de 100.000 lei deoarece comisarii Gărzii de Mediu au constatat o serie de nereguli în gestionarea deşeurilor. Culmea, unele tipuri de deşeuri stocate temporar pe amplasament depăşiseră termenul de stocare de un an, iar altele, care urmau să fie procesate, depaşiseră termenul de stocare de trei ani, termene impuse prin Autorizaţia de mediu. Cea de-a doua firmă care livrează deşeuri petroliere şi deşeuri cu conţinut de ţiţei şi şlamuri de rezervoare la Fieni este Recyfuel SRL. Potrivit Registrului Comerţului, acţionarii acestei firme sunt societăţile Carpatcement Holding SA, care deţine 99,8% din acţiuni, restul fiind deţinute de Carpat Beton SRL. Garda Naţională de Mediu a constatat în urma controlului mai multe nereguli legate de depozitarea deşeurilor, ceea ce a dus la nerespectarea normelor de protecţia mediului. Recyfuel a fost amendată cu suma de 40.000 lei. Bogdan Arnăutu a precizat că societatea Recyfuel nu a deţinut niciodată deşeuri fără documente de provenienţă.

Amenzi de 28,5 milioane euro pentru  cartelul cimentului
Consiliul Concurenţei a decis în 2005 să-i sancţioneze pe cei mai importanţi jucători de pe piaţa cimentului cu amenzi în valoare de peste 28,5 milioane de euro, pentru practici concertate de stabilire în comun a preţurilor de vânzare a cimentului în perioada 2000-2004. Cele trei societăţi sancţionate au fost Lafarge, Holcim şi Carpatcement. Pentru a înţelege mai bine fenomenul, în anul 2003, tona de ciment era vândută la export cu 24 dolari, în timp ce pe piaţa internă românii plăteau aproximativ 80 dolari. Amenzile acordate celor trei producatori au fost de:  377.237.432.195 lei pentru Lafarge, 290.044.708.085 lei pentru Holcim şi de 313.218.312.660 lei pentru Carpatcement. În anul 2009, Lafarge a intrat din nou în atenţia Consiliului Concurenţei, după ce o firmă a reclamat un posibil abuz de poziţie dominantă pe piaţa sortimentului de ciment CEM I 52,5R. Bogdan Chiriţoiu, de la Concurenţă, avertiza atunci ca operatorii economici să respecte “regulile jocului” şi să nu apeleze la practici ilegale

×