Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De două ori, printr-o decizie definitivă, judecătorii au decis că Mihai Moldoveanu este un criminal. Mai mulţi jurnalişti, dar şi oameni din mediul juridic s-au grăbit să-i sară în apărare, spunând despre el că nu e decât victima unei grave erori judiciare. Încă de când era în închisoare, Mihai Moldoveanu are o pagină dedicată pe internet. Cu multe rapoarte, decizii ale instanţelor, declaraţii de martori, zeci de articole de presă şi de emisiuni tv în care a apărut, de-a lungul timpului. Un singur lucru lipseşte şi acum de pe pagina lui Moldoveanu. Un document extrem de important, pe care el n-a considerat necesar să-l facă public, iar jurnaliştii n-au crezut că e util să-l lectureze: actul de acuzare al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, prin care a fost trimis în judecată.
Recunoaşterea crimei
În seara zilei de 31 octombrie 1995, în Oradea, un şofer de taxi, Nagy Adalbert, a fost găsit mort, la câţiva metri de maşina sa abandonată. Bărbatul fusese ucis cu 23 de lovituri de satâr.
Maşina victimei era plină de sânge, în interior, pe caroserie şi în portbagaj. În maşină au fost identificate patru amprente, iar în jurul acesteia – mai multe urme de încălţăminte. Câteva fire de păr şi un muc de ţigară găsite în interiorul maşinii au fost ridicate, pentru a fi expertizate.
În aceeaşi seară de 31 octombrie 1995, un alt şofer de taxi, V.T., a fost atacat de un bărbat şi o femeie în apropiere locului unde fusese găsit Nagy Adalbert. V.T. a reuşit să scape, iar cei doi agresori au fugit.
În urma investigaţiilor, Rotariu Ecaterina şi Georgică Honciuc, prietenii cu care Moldoveanu venise în Oradea, au fost identificaţi de V.T. ca fiind cei care l-au atacat. Ulterior, în vizorul anchetatorilor a intrat şi Moldoveanu, fiind suspectat că l-ar fi ucis pe Nagy Adalbert.
La 11 ianuarie 1996, Moldoveanu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Au fost efectuate percheziţii la domiciliile celor trei suspecţi, iar acasă la Moldoveanu poliţia a descoperit o geacă având pete de sânge pe interiorul ei. Geaca a fost trimisă la laboratorul criminalistic, pentru ca urmele de sângele să fie expertizate ştiinţific, însă nu a putut fi stabilită grupa sanguină (n.r. – pe vremea aceea, în România nu se făceau expertize genetice).
La 12 ianuarie 1996, Moldoveanu, audiat în prezenţa unui avocat din oficiu, a mărturisit că a comis infracţiunea de tâlhărie asupra victimei V.T.. La 16 februarie 1996, el şi-a angajat un alt avocat. La 26 februarie 1996, în prezenţa apărătorului ales şi a unui martor, procurorii l-au informat pe Moldoveanu că e învinuit de uciderea lui Nagy Adalbert.
La 21 martie 1996, fiind audiat de către procuror, Moldoveanu a mărturisit, în prezenţa avocatului său, comiterea crimei.
La 23 mai 1996, el a revenit asupra declaraţiei, susţinând că ar fi recunoscut crima doar din cauza comportamentului abuziv al anchetatorilor, care l-au forţat să mărturisească faptele.
La începutul anchetei, niciunul dintre cei trei acuzaţi nu a recunoscut săvârşirea faptelor. Pe parcurs, Rotariu Ecaterina şi Honciuc Georgică au mărturisit că l-au agresat pe cel de-al doilea taximetrist. Apoi, Moldoveanu şi Rotariu au recunoscut că l-au ucis pe Nagy Adalber, primul retrăgându-şi ulterior declaraţia.
La 27 mai 1997, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor a dispus trimiterea în judecată a lui Mihai Moldoveanu, Rotariu Ecaterina şi Honciuc Georgică. Moldoveanu a fost acuzat de săvârşirea infracţiunilor de omor deosebit de grav şi tâlhărie. Rotariu şi Honciuc au fost acuzaţi că au comis tentativă de omor şi tentativă de tâlhărie asupra victimei V.T., infracţiuni la care Moldoveanu le fusese complice. De asemenea, Moldoveanu şi Rotariu au fost acuzaţi de deţinere de substanţe toxice.
Condamnare, achitare, condamnare
În timpului procesului care a urmat, judecătorul de la Tribunalul Bihor a vizionat înregistrările video ale declaraţiilor prin care, în cursul urmăririi penale, Moldoveanu şi Rotariu recunoşteau comiterea crimei. Concluzia instanţei a fost că cei doi nu au fost supuşi la presiuni, în timpul interogatoriului.
În iunie 1998, Tribunalul Bihor l-a condamnat pe Mihai Moldoveanu la 25 de ani de închisoare.
Moldoveanu a atacat decizia, iar în mai 1999, Curtea de Apel Oradea a dispus achitarea lui, considerând că la dosar nu există sufiente probe care să-i dovedească vinovăţia. Decizia a fost luată cu opinia separată a unuia dintre judecătorii din complet, care a susţinut că “din probele existente reiese că cei trei l-au ucis pe Nagy Adalbert”. Magistratul a făcut trimitere la declaraţiile foarte detaliate date de Moldoveanu şi Rotariu în faza de urmărire penală, prin care aceştia recunoşteau crima, declaraţii care s-au aflat, de altfel, şi la baza reconstituirii făcute de către anchetatori. Judecătorul a mai arătat, în opinia separată, că reconstituirea fusese făcută în prezenţa inculpaţilor şi a avocaţilor lor, ceea ce exclude posibilitatea ca anchetatorii să-i influenţeze sau să-i constrângă pe aceştia.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea a atacat decizia de achitare, iar la 7 noiembrie 2000, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul Parchetului, a casat decizia Curţii şi Apel şi a menţinut sentinţa pronunţată de prima instanţă. “Din analiza atentă a declaraţiilor coinculpaţilor, făcute în cursul urmăririi penale, şi a celor date în faţa instanţei, se desprinde cu claritate concluzia că cele care exprimă adevărul sunt declaraţiile date în cursul urmăririi penale”, se precizează în motivarea deciziei ÎCCJ. “Declaraţiile coninculpaţilor făcute în cursul urmăririi penale se coroborează cu alte probe, din care rezultă, în mod cert, săvârşirea de către ei a infracţiunilor reţinute în sarcina lor de către instanţă.”
CEDO şi reluarea procesului
Cei trei au făcut cerere de contestaţie în anulare, însă solicitarea le-a fost respinsă de ÎCCJ în ianuarie 2002.
Mihai Moldoveanu s–a adresat, cu o plângere, Curţii Europeane a Drepturilor Omului. La 19 iunie 2012, CEDO a stabilit că, în timpul soluţionării recursului de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, acestuia i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin. 1 din Convenţie
În baza deciziei CEDO, a fost declanşată procedura revizuirii, iar la 6 noiembrie 2012, Mihai Moldoveanu a fost pus în libertate.
La 10 decembrie 2012, la Curtea Supremă s-a reluat judecarea recursului făcut de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea împotriva deciziei de achitare a lui Moldoveanu din 7 mai 1999.
Din nou, condamnare
Vineri, 11 iulie a.c., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat decizia în acest dosar:
“Admite recursul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea privind pe inculpatul Moldoveanu Mihai declarat împotriva deciziei penale nr.92/A/1999 din 7 mai 1999 a Curţii de Apel Oradea – Secţia Penală, pronunţată în dosarul 2211/1998.
Casează, în parte, decizia penală recurată şi sentinţa penală nr.134 din 08.06.1998 a Tribunalului Bihor pronunţată în dosarul 2319/1996, numai cu referire la inculpatul Moldoveanu Mihai şi, rejudecând:
Descontopeşte pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului Moldoveanu Mihai prin sentinţa penală nr.134 din 08.06.1998 a Tribunalului Bihor, în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor şi sporul de 3 ani închisoare. Face aplicarea art.5 din Codul penal şi reduce la 20 de ani închisoare pedeapsa principală aplicată inculpatului pentru infracţiunea de omor deosebit de grav prev. de art.176 alin.1 lit.d Cod penal anterior.
Înlătură pedeapsa complementară a interzicerii dreptului prev. de art.64 lit.c Cod penal anterior.
Menţine pedepsele de 6 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art.211 alin.1 Cod penal anterior şi de 3 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art.25 rap. la art.20 coroborat cu art.211 alin.1 Cod penal anterior, aplicate aceluiaşi inculpat, precum şi sporul de 3 ani închisoare.
În baza art.33 lit.a, art.34 lit.b şi art.35 Cod penal anterior contopeşte pedepsele anterior menţionate cu pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată pentru infracţiunea prev. de art.14 din Decretul 466/1979 rap. la art.312 Cod penal anterior, în pedeapsa cea mai grea de 20 de ani închisoare la care se adaugă sporul de 3 ani închisoare, inculpatul Moldoveanu Mihai urmând să execute pedeapsa de 23 de ani închisoare şi 10 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art.64 lit. a şi b Cod penal anterior, cu titlu de pedeapsă complementară.
Face aplicarea art.71 şi art.64 lit.a şi b Cod penal anterior. Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor care nu sunt contrare prezentei decizii.
Deduce din durata pedepsei aplicate perioada executată de la 12 ianuarie 1996 la 8 mai 1999 şi de la 27 ianuarie 2001 la 6 noiembrie 2012.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea prezentului recurs rămân în sarcina statului. Onorariul parţial al avocatului din oficiu până la prezentarea avocatului ales, în sumă de 50 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei. Definitivă.”
Mihai Moldoveanu se va întoarce în închisoare. Conform art.100, alin (1) din noul Cod Penal, liberarea condiţionată poate fi dispusă “dacă cel condamnat a executat cel puţin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani”.
În cazul de faţă, Moldoveanu, care a executat deja 15 ani şi trei luni de detenţie, ar putea apărea în faţa comisiei de liberare condiţionată în 2016.
Citește pe Antena3.ro
