Gripa aviară, tratată cu şpagă

În ultima parte a anului 2005, Ro­mânia a fost ocupată de o isterie antiaviară alimentată de autorităţi. Mi­nistrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, a fost principala autoritate care a aprovizionat constant media cu informaţii alarmante privind riscurile răs­pândirii virusului H5N1, iar în spatele zgomotului, "băieţii deştepţi" făceau bani. Alţii pierdeau bani grei.

Firma ieşeană SC LUMI SRL este de departe unul dintre principalii beneficiari ai întregului tablou. Profi­tul pe care l-ar fi băgat în buzunar Tonel Ursachi (foto jos), administratorul acesteia, este echivalent cu un jackpot dintre cele mai sănătoase puse la bătaie de Loteria Naţională.

Ancheta privind matrapazlâcurile comise de funcţionari cu ştaif în cazul filtrelor de dezinsecţie pentru gripa aviară i-a adus pe procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în situaţia de a pune sub acuzare, pe bază de probe, 14 persoane. Două reţele de crimă organizată şi-au dat mână cu mână să sugă bani de la ţâţa statului pe seama epidemiei de gripă aviară. Una mai mare era condusă de Victor Butean, fost director al Direcţiei Sanitar-Veterinare din cadrul Agenţiei de Sănătate Publică a Ministerului Transporturilor (MT). Cealaltă reţea, mai mică, era condusă de Tonel Ursachi, administrator al SC LUMI SRL Iaşi, firmă cu care au fost încheiate, fără licitaţie, contractele de dezinsecţie. Jocul penal făcut de ambele grupuri de crimă organizată a avut-o ca pion principal pe Mihaela Sorina Hâncu, re­prezentanta PD în Agenţia Naţională de Sănătate Publică, conform anchetei procurorilor DNA. Banii au fost spălaţi prin două firme precum SC Elis 96 şi SC Agrozoovet Consult Impex Iaşi. Surse judiciare ne-au precizat că profitul scos a fost de 425%, în urma afacerii necurate inculpaţii rămânând cu 6 milioane de euro.

Procurorii DNA au demonstrat că directorul din MT, Victor Butean, cu banii obţinuţi pe seama aviarei şi-a cumpărat – prin interpuşi – acţiuni la firma SC Azur SA din Baia Mare. Totodată, anchetatorii au arătat că nu era nevoie să se încheie contract cu firma LUMI, deoarece gripa aviară era sub control, acţionau deja foarte bine specialiştii de la Direcţia de Sănătate Tulcea, sprijiniţi de colegi de la direcţiile din celelalte judeţe. Ancheta a confirmat şi o altă dezăluire făcută de Jurnalul Naţional. Şi anume că substanţa cu care chipurile de făcea dezinsecţia era diluată până la un procent în care era inutilă, nu mai asigura forma de dezinsecţie necesară. Procurorii au cerut arestarea preventivă a celor doi pentru că indivizii au influenţat mai mulţi martori să declare mincinos ori să ascundă anumite aspecte. Tonel Ursachi, în complicitate cu persoane din cadrul unor autorităţi locale, chiar a încercat să falsifice anumite acte ce ar fi urmat să devină probe în dosar. Mai exact, potrivit unor surse judiciare, Tonel Ursachi şi complicii săi au încercat să falsifice do­cumente care să creeze impresia că firma Agrozoovet Consult Impex Iaşi există şi nu ar fi doar o firmă-fantomă prin care s-au spălat bani.

Conform surselor citate, me­gaînşelătoria a fost pusă la cale de Victor Butean şi Mihaela Hâncu. După ce au fost la şedinţa Comandamentului Central Antiepizootic, ca reprezentanţi ai MT, unde, conform stenogramelor, nu s-a discutat absolut nimic despre instituirea filtrelor de dezinsecţie pe străzi, Butean şi Hâncu au convocat în Ministerul Transporturilor o şedinţă la nivel de secretari de stat, unde au dezinformat pur şi simplu. Cel puţin aşa reiese din ancheta DNA. Cei doi au spus că Ministerului Transporturilor i s-a trasat sarcina de instituire a filtrelor de dezinsecţie, motiv pentru care ministrul Dobre a emis la 15 oc­tombrie ordinul prin care cerea să se ia măsuri pentru instituirea acestor filtre. Prin urmare, în toiul nopţii au fost convocaţi la şedinţă directorii CNANDR şi CNCFR, care mai ameninţaţi, mai intimidaţi ("Moare ţara, faci puşcărie pentru sabotaj, subminarea economiei naţionale! Semnează!") au căzut de acord să semneze contracte cu firma pe care le-a recomandat-o Mihaela Hâncu, fără a mai face licitaţie. Pasul doi al "prestidigitatorilor" a fost acela de a convinge apoi Comandamentul Central Antiepizootic să emită decizii care să-i pună în legalitate, fapt ce s-a petrecut trei săptămâni mai târziu, conform anchetei. Urmăriţi penal în această afacere sunt: fostul director al CNCFR Traian Preoteasa, îm­preună cu alte trei persoane din subordinea lui, directorul CNANDR, Aurel Băluţ, împreună cu alţi doi subordonaţi, Mihaela Hâncu, fost director Agenţia de Sănătate Publică, Urzescu Scarlat (subcontractor), Tonel Ursachi, Victor Butean şi trei persoane prin care au fost spălaţi banii.
Autoritatea de Control a Guvernului (ACG) a verificat, în 2006, dacă au fost respectate prevederile legale privind activitatea de dezinfecţie în cele două etape ale apariţiei gripei aviare, respectiv octombrie 2005-martie 2006 şi mai-iunie 2006. În urma controlului, ACG a constatat că autorităţile au lăsat firmele private să stabilească unilateral tarifele practicate pentru dezinfecţia realizată la punctele de trecere a frontierei. În plus, contractele de concesiune a activităţilor de dezinfecţie au fost încredinţate fără organizarea de licitaţii, conform legislaţiei, potrivit unei note a ACG din martie 2007. Prejudiciul produs bugetului de stat în urma acestor ilegalităţi a fost estimat atunci la 15,1 milioane de lei (circa 4,3 milioane de euro). "Din calculele efectuate, s-a stabilit că unele firme au practicat, în relaţia cu CNADNR şi CFR, tarife de 4,2 ori mai mari decât costurile reale aferente activităţii de dezinfecţie", se arată în raportul ACG. Chestionată de jurnalişti, Compania Naţională de Autostrăzi a susţinut că a încheiat contractul de prestări servicii cu LUMI SRL la recomandarea Agenţiei de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Transporturilor, "care a verificat activitatea efectuată de această firmă în punctele de dezinfecţie stabilite de Comandamentul Central Antiepizootic".

Reporterii Jurnalul au aflat atunci că un alt înalt funcţionar a avut o implicare în această afacere. Este vorba despre secretarul de stat de la Transporturi Constantin Dascălu, care a recunoscut în cele din urmă că a participat în sediul mi­nisterului la o întâlnire cu patronul ieşean şi alţi responsabili. "(...) După ce şi-a început operaţiunea, a venit la minister şi am avut o discuţie vizavi de ceea ce dânsul prestează pentru societăţile respective. (...) În momentul în care l-am cunoscut eu pe proprietarul firmei, el deja efectua prestaţiile cu companiile în consecinţă, nu aveam cum să le impun eu să facă chestiunea asta", a susţinut Dascălu într-o dis­cuţie cu reporterii Jurnalul Naţional. Adevărul este însă că SC LUMI SRL a semnat contractele doar după ce a prestat câteva zile serviciile fără să existe vreo înţelegere scrisă. Respectiv, primele contracte au fost semnate abia la 17 octombrie 2005, cu CFR SA, şi la 19 octombrie, cu CNADNR.

Despre Dascălu şi mafia care a existat în legătură cu afacerea aviară, Jurnalul a aflat că mai multe documente, pe care secretarul de stat a re­fuzat să le semneze, i-au fost furate acestuia din birou. Constantin Das­călu a reclamat aspectul ministrului Agriculturii, Gheorghe Flutur.


Escrocheria i-a băgat în boală pe nemţi
Escrocheria dezinfectării antiaviare a lui Tonel Ursachi i-a scos din minţi chiar şi pe partenerii acestuia de afaceri. Tonel Ursachi ne-a declarat că a utilizat două substanţe: Aldekol DES FF (88 de tone) şi Omnicide (22 tone). Aldekol Des FF este o subtanţă nemţească, produsă de firma Ewabo. În timpul documentării investigaţiilor cu privire la subiect, Jurnalul Naţional a primit un mail de la Werner Haverkamp, directorul de vânzări pe Europa de Est al Ewabo Germania. "(...) În timpul unei vizite din aprilie am fost extrem de surprins să constat preţurile foarte mari la care Mini Zoo (furnizorul pentru LUMI SRL – n.r.) vindea produsele Ewabo, în special pe subiectul «gripa aviară», şi am întocmit un raport către proprietarii Ewabo", ne-a relatat oficialul companiei. Surpriza pentru partenerii germani a fost că atunci când a izbucnit un nou val de gripă aviară în România, un reprezentant al Mini Zoo a contactat firma, solicitând acesteia ca în schimbul unei noi substanţiale comenzi firma germană să rupă contractul de colaborare cu firma de la Bucureşti, care era reprezentantul oficial al Ewabo în România. Trebuie spus că firma bucureşteană, care nu avea conexiunile politice corespunzătoare ca să contracteze ea serviciile comandate de CCA, oferea produsele la preţuri mult mai mici decât ieşeanul Ursachi. "Pe de altă parte, am auzit prin intermediul mass-mediei (televiziuni şi ziare) de preţurile mari cu care produsele ajung la utilizatorul final (n.r. – Ministerul Transporturilor). (...) Având în vedere cele întâmplate şi în urma reacţiei şi modului agresiv de a face afaceri ale patronilor Mini Zoo, conducerea Ewabo a decis să pună punct legăturilor de afaceri dintre Ewabo şi Mini Zoo, în ciuda faptului că mai avem de primit sume mari de bani", ne-a comunicat Werner Haverkamp.

Citește pe Antena3.ro

Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat