x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Anchete Guvernul vrea să „exporte”, prin lege, datele biometrice ale oricărei persoane fizice

Guvernul vrea să „exporte”, prin lege, datele biometrice ale oricărei persoane fizice

de Ion Alexandru    |    07 Sep 2022   •   07:50
Guvernul vrea să „exporte”, prin lege, datele biometrice ale oricărei persoane fizice

Amprentele digitale ale oricărei persoane care este suspectată, pe baza „indiciilor temeinice” că a săvârșit o faptă penală, dar împotriva căreia organele de urmărire penală nu au luat nicio măsură preventivă vor putea fi accesate, interogate și comparate de autoritățile judiciare din toate statele membre ale UE, dar și de SUA.

Și nu doar amprentele suspecților, ci și ale oricărei persoane care s-a aflat, întâmplător, într-un loc unde s-a săvârșit o infracțiune sau care a atins, voit sau nevoit, un obiect de la fața locului sau orice persoană despre care autoritățile au cea mai mică suspiciune că are legătură cu fapta cercetată. Aceste noutăți se regăsesc în cel mai proaspăt proiect de lege inițiat de Guvernul României, proiect aflat deja pe masa Camerei Deputaților.

Guvernul României a depus, la data de 1 septembrie 2022, la Camera Deputaților, un proiect de lege pentru modificarea unor acte normative referitoare la căutarea automatizată în sistemul automatizat pentru identificarea datelor dactiloscopice.

Proiectul de lege are două articole. Primul dorește să modifice articolul 2 din OUG 10/2012 pentru crearea cadrului legal necesar căutării automatizate a datelor de referință în relația dintre statele membre ale UE și asigurării recunoașterii activităților de laborator referitoare la datele dactiloscopice. În forma propusă de guvern, Fluxul de lucru al sistemului AFIS național urmează să fie definit ca o componentă a sistemului AFIS național care să permită punctelor naționale de contact ale statelor membre căutarea automatizată și compararea datelor de referință în legătură cu mai multe categorii de date.

Aceste date sunt datele dactiloscopice obținute de la persoanele fizice înregistrate conform Legii Cazierului Judiciar, datele dactiloscopice obținute de la persoanele fizice pentru care s-a dispus luarea amprentelor în  baza alineatelor 1 și 3 ale articolului 196 din Codul de procedură penală, a datelor dactiloscopice aparținând persoanelor fizice dispărute și a datelor dactiloscopice neidentificate.

Acces la orice informație

Alineatul 1 al articolului 196 din Codul de procedură penală prevede că „organele de urmărire penală pot dispune fotografierea și luarea amprentelor suspectului, inculpatului sau altor persoane cu privire la care există o suspiciune că au legătură cu fapta comisă sau că au fost prezente la locul faptei, chiar și în lipsa consimțământului acestora”. Iar alineatul al doilea al aceluiași articol prevede că „dacă este necesară identificarea amprentelor ce au fost găsite pe anumite obiecte sau a persoanelor care pot fi puse în legătură cu fapta ori cu locul comiterii faptei, organele de urmărire penală pot dispune luarea amprentelor persoanelor care se presupune că au intrat în contact cu acele obiecte, respectiv fotografierea acelora despre care se presupune că au legătură cu fapta comisă sau au fost prezente la locul faptei”.

Al doilea articol al proiectului de lege inițiat de Guvern vrea să modifice articolul 2 din Legea 158/2019, pentru stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul SUA privind intensificarea cooperării în prevenirea și combaterea infracțiunilor grave. Iar, pe scurt, urmează să fie transmise aceleași tipuri de date biometrice și către instituțiile americane.

Motivația: Doar condamnații sau arestații erau vizați de o astfel de practică

Este foarte interesant cu Executivul motivează acest proiect de lege, făcând trimitere la Directiva 2008/615/JAI a Consiliului European și la faptul că România are obligația de a pune la dispoziția celorlalte state, pentru a fi interogate, datele biometrice.

Din documentul citat, aflăm că în România datele dactiloscopice obținute de la persoanele fizice suspecte de săvârșirea unor infracțiuni nu fac, la acest moment, obiectul schimbului automatizat de date biometrice, din cauza lipsei legislației adecvate. În prezent, se permite căutarea automatizată și compararea datelor de referință în legătură cu datele dactiloscopice obținute de la persoanele fizice înregistrate dactiloscopic numai în baza Legii 290/2004 privind cazierul judiciar. Adică numai în cazul începerii executării pedepsei într-un loc de detenție ori în cazul reținerii, arestului la domiciliu, arestării preventive sau a internării medicale.

Astfel, se permite căutarea automatizată și compararea datelor de referință în legătură cu datele dactiloscopice ale suspectului sau inculpatului doar față de care s-a dispus o măsură preventivă, dar nu este posibilă în cazul persoanelor față de care nu s-a luat vreo astfel de măsură.

Cel mai scurt aviz favorabil emis de Consiliul Legislativ

Prin acest proiect de lege, Guvernul vrea să pună la dispoziție datele biometrice ale oricărei persoane care a fost amprentată. Iar, în expunerea de motive, inițiatorul spune că este un beneficiu, deoarece acest lucru „asigură respectarea obligațiilor instituite potrivit normelor UE, dar și a obligațiilor asumate prin Acordul cu SUA”. Mai mult, Executivul notează că „în considerarea faptului că proiectul respectă drepturile fundamentale și se conformează principiilor prevăzute, în special în Carta drepturilor fundamentale ale UE, actul normativ propus contribuie la o siguranță sporită a cetățeanului în spațiul de libertate, securitate și de justiție al Uniunii Europene”.

Deși a ajuns pe masa Camerei Deputaților la începutul acestei luni, proiectul de lege a obținut, încă din 22 iunie 2022, avizul de la Consiliul Legislativ. Un aviz neobișnuit de scurt – „Avizează favorabil proiectul de lege”, fără observații, fără corecții și fără alte explicații.

Legea nu se află în dezbatere publică și a fost transmisă Comisiei Juridice și Comisiei pentru Apărare din Camera Deputaților, care au termen pentru depunerea raportului data de 20 septembrie.

×