x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Anchete Iaşiul cultural în paragină

Iaşiul cultural în paragină

de Cristinel C. Popa    |    29 Apr 2014   •   09:52
Iaşiul cultural în paragină
Sursa foto: Foto: Cristinel C. Popa

Cu trecutul acoperit de interese şi nepăsare, Iaşii candidează la statutul de capitală culturală europeană. 27 aprilie 2014. Clădiri vechi, cu rezonanţă, ce ar putea constitui etape ale unor itinerarii turistice. Cei care le ştiu ori le-au vizitat în momentele lor de glorie nu le vor mai găsi astăzi la fel. În locul lor vor găsi blocuri-turn, magazine ori vile în ton cu tendinţele modei. Statul român, autorităţile locale nu-şi exercită dreptul de preemţiune pentru a le achiziţiona. De asemenea, nu pot împiedica distrugerea lor, iar atunci când reuşeşte să penalizeze o abatere, legislaţia nu este foarte precisă. Secole de cultură şi civilizaţie au cedat în faţa intereselor financiare. Poveştile culturale ale oraşului ajung să fie ascunse în spatele coloşilor din beton. Edificii ce au vegheat de veacuri la viaţa culturală a urbei se împovărează astăzi cu ameninţarea clădirilor de birouri şi a mall-urilor de fiţe. Ne pierdem identitatea de la un an la altul. Puţini se simt responsabili pentru această tragedie a istoriei noastre. Şi mai puţini sunt preocupaţi de conservarea urmelor ei. În judetul Iaşi sunt zeci de monumente suspendate în timp, fără a fi nici în grija statului, nici în cea a proprietarilor. După ce au fost retrocedate, cele mai multe au fost lăsate în paragină, iar autorităţile dau din umeri deoarece legislaţia în vigoare nu le permite să intervină pentru protejarea acestora. Legea 422 din 2001 subliniază că orice intervenţie asupra monumentelor istorice se face numai în baza avizului emis de Ministerul Culturii şi Cultelor, dar nu specifică măsuri împotriva celor care aduc pagube clădirilor cu valoare istorică. În municipiul Paşcani, conacul spătarului Iordache Cantacuzino adăposteşte Palatul Copiilor. Bijuteria arhitecturală din secolul al XVII-lea a fost construită în 1640 şi, din cauza distrugerilor, a fost refăcută în totalitate după vechile schiţe în 1904. Acum este o ruină, cu pereţii scorojiţi şi lăsată în paragină. “Palatul a fost retrocedat familiei Brătianu în anul 2005. Acum este într-o stare jalnică, însă nu putem interveni”, spunea cu ceva timp în urmă unul din angajaţii Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Iaşi. Proprietara Maria Bratianu a solicitat 520.000 de euro pentru vânzarea imobilului, numai ca Primăria Paşcani nu dispune de atâţia bani pentru a o cumpăra. Autorităţile de acolo au cerut fonduri de la Guvern, însă răspunsul nu a mai venit.

Muzeul Teatrului din Iaşi, în care a locuit, cândva, şi Vasile Alecansdri, a fost unic în România. Înfiinţat în 1976, muzeul prezenta evoluţia fenomenului teatral de la primele sale manifestări până în zielele noastre şi cuprindea afişe, manuscrise, cărţi, costume ale unor actori care au jucat pe scena Teatrului Naţional din Iasi. Nume importante au dat valoare muzeului: Gheorghe Asachi, Vasile Alecsandri, Matei Millo, Gheorghe Manolescu, Aristizza Romanescu, Agatha Bârsescu, Ion Sava, Victor Ion Popa, Miluţă Gheorghiu, Nelu Ionescu, Teofil Vâlcu. Clădirea a fost însa retrocedată familiei lui Carol Theitler împreună cu terenul aferent, iar exponatele au fost strânse şi o parte etalate la Muzeul Mihai Eminescu din Copou. “Clădirea este într-o stare bună, însă nu cunosc intenţiile proprietarilor”, spunea şeful DJCCPCN Iaşi. Între timp, pe clădire a apărut un anunţ: de vânzare sau pentru închiriere. În schimb, conacul familiei Negruzzi, din Voineşti, care a fost construit în anul 1830, are o suprafaţă de peste 800 mp la care se adaugă şi trei hectare de teren. Clădirea are 28 de încăperi şi pereţi exteriori cu o grosime de aproape un metru. Acum aparţine omului de afaceri Laurenţiu Popescu, care a dorit să-l vândă cu peste un milion de euro. Ultimul şef al Direcţiei Judeţene de Patrimoniu a fost mandatat de minister să negocieze cu proprietarul Casei Negruzzi, însă preţul era unul aberant şi statul nu a dorit să-l achiziţionize. Fabrica de bere din Păcurari, primul edificiu iluminat electric din Iaşi, a fost dărâmată complet acum o lună, din edificiu păstrându-se doar un beci. Se vorbeşte că acolo ar urma să fie construit un hotel. Pe locul Casei Teodorenilor, care a fost dărâmată, este pe cale să se înalţe o clădire de birouri.

Reţete ale îmbogăţirii

Pentru a pune mână pe terenuri, fabrici ce funcţionau în clădiri de patrimoniu au fost cumpărate prin privatizări dubioase, apoi îndrumate către faliment şi, odată angajaţii disponibilizaţi, au fost lăsate de izbelişte. Fără pază au ajuns pradă hoţilor mărunţi, care s-au năpustit asupra lor decimându-le. Devenite ruine, au fost declasate şi şterse de pe lista monumentelor istorice, iar terenul s-a putut folosi în voie, aducând beneficii uriaşe proprietarilor. Cel mai elocvent exemplu este cel al Fabricii de bere din Păcurari, în care latifundiarul Ioan Zapodeanu a investit 150.000 de euro în 2005 pentru a vinde terenul câţiva ani mai târziu de aproape 40 de ori mai scump, cu 5,5 milioane de euro. Monumentul de secol XVIII este prima fabrică de bere din Iaşi, iar cele dintâi însemnări ce îi atestă existenţa datează din 1786 şi îi aparţin domnitorului Ioan Mavrocordat. 220 de ani mai târziu, când imobilul era încă în picioare, i s-a întocmit testamentul. Zapodeanu a cumpărat drepturile succesorale de la Paulin Beniaminovici şi Liba Haim, moştenitorii legali ai lui Avram Beniaminovici, cel care a deţinut fabrica, a lăsat clădirile să devină ruine, apoi a vândut terenul unei firme care intenţiona să construiască acolo un hotel. S-a reuşit chiar şi scoaterea clădirii de pe lista monumentelor istorice sub pretextul că oricum din fosta fabrică nu au mai rămas decât nişte bucăţi de ziduri la adăpostul cărora a avut loc chiar şi o crimă între boschetari. Un post de televiziune local atrăgea atenţia în urmă cu câteva luni: “Aceeaşi soartă i se pregăteşte şi Fabricii de Ţigarete, un loc deosebit de tentant datorită vastului teren situat într-o zonă centrală. Aşa se face că trei ani au transformat în ruină o clădire pe care n-au reuşit s-o distrugă trei războaie. Dată în folosinţă în 1876, fosta fabrică a ajuns astăzi un pericol public. Proprietarul imobilului-monument a fost amendat în mai multe rânduri pentru că nu asigură paza. Pe rol este şi un dosar penal, dar până la finalizare nu se poate decide soarta clădirii. Fabrica a fost privatizată în 2003, atunci fiind preluată de firma Galaxy Tobacco. Aceasta este încă proprietar, dar de-a lungul timpului n-a făcut nimic pentru a conserva clădirea”. Fostul director al DJCCPCN: “Problemele s-au agravat când preţul terenurilor a explodat. Fabrica de Ţigarete e în centrul oraşului, dacă era la Leţcani nu era o miză aşa de mare. Miza e terenul, iar proprietarul e de negăsit, e undeva în Insulele Virgine. Chiar spuneam în glumă că dacă vreau să mă deplasez mă duc în Insulele Virgine. Dar probabil dau peste o căsuţă poştală”.

Un fost deputat PDL a consimţit la transformarea Casei Teodorenilor în clădire de birouri

Jurnalul Naţional a atras atenţia cu privire la distrugerea casei unde a locuit o vreme scriitorul Ionel Teodoreanu. O casă ce ar fi trebuit să devină muzeu a dispărut pur şi simplu, în locul ei urmând să fie înălţat un bloc pentru birouri. Imobilul, situat pe strada Zlataust, a fost desfăcut în bucăţi în martie 2010, după ce câţiva ani a fost refugiu pentru boschetari. Scoasă de pe de pe lista monumentelor istorice în 2005, clădirea a fost demolată cu aviz de la comisia de urbanism a Primăriei. Proprietarul, Teodor Hăucă, un fost deputat PDL de Suceava, intenţiona să facă în acel loc o clădire de birouri. N-a mai apucat din cauza crizei ce a lovit România, iar autorizaţia de construire, eliberată tot în 2010 de municipalitatea ieşeană, a expirat. Şi în cazul acestui monument istoric statul nici măcar nu şi-a putut exercita dreptul de preempţiune asupra cumpărării, aşa cum prevede legea.

Soluţii

O soluţie pentru restaurare o constituie apelarea la fondurile structurale, care, din păcate, la Iaşi nu au fost atrase aşa cum ar fi trebuit. În schimb au fost folosite fonduri locale. Singura finanţare comunitară a fost obţinută în acest an pentru un proiect aflat pe lista de rezervă. “S-a emis deja ordinul de lucru pentru realizarea Muzeului Municipal. Acesta va fi înfiinţat într-o clădire monument istoric, casa Burchi-Zmeu, imobilul urmând să fie consolidat, modernizat şi reamenajat”, a spus Sebastian Buraga, purtător de cuvânt al Primăriei Iaşi.

×
Subiecte în articol: cultura iasi paragina