Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Trei structuri care alcătuiesc stâlpii de rezistență ai justiției din România au notificat plenul Consiliului Superior al Magistraturii că au semnat, după anul 2005, protocoale de colaborare cu Serviciul Român de Informații. Este vorba despre Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară, iar protocoalele au caracter strict secret. Cele trei instituții se adaugă Parchetului General, care, la sfârșitul lunii trecute, a desecretizat protocolul încheiat cu SRI. Informația a fost confirmată de vicepreședintele CSM, Codruț Olaru.
Plenul CSM a dezbătut, în ședința de ieri, un punct aflat pe ordinea de zi constând în Lucrarea nr. 750/2018, privind răspunsurile transmise la solicitarea Consiliului de către instituțiile din sistemul judiciar cu privire la protocoalele încheiate cu serviciile sau cu structurile de informații, începând cu anul 2005. Vicepreședintele CSM, Codruț Olaru, le-a dezvăluit colegilor săi că s-a primit corespondenţă cu entităţi din sistemul judiciar care au comunicat că au existat şi există sau au denunţat protocoale cu SRI: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Inspecţia Judiciară (IJ). “La nivelul CSM a fost încheiat un astfel de protocl denunţat în 2017 de către vechea conducere. Toate celelalte entităţi din sistemul judiciar, că ne referim la grefieri sau la alte instanţe, pentru 2005-2018, nu au încheiat astfel de protocoale. Tot ce am primit la nivelul Consiliului, nu sunt ataşate protocoalele în forma lor scrisă. Toată situaţia a vizat doar o corespondenţă minimală”, a declarat Olaru.
Ce este interzis la nivel individual, este permis la nivel de grup
Confirmarea existenței acestor protocoale încheiate cu SRI riscă să pună instituiile semnatare di sistemul judiciar în conflict direct cu prevederile articolului 7, din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor. Conform legii, “judecători, procurorii, magistrații asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat acestora, precum și personalul auxiliar de specialitate al instanșelor judecătorești și parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de infirmații”. Aceștia sunt obligați să completeze anual o declarație pe proprie răspundere, potrivit legii penale, în acest sens, iar CSAT verifică, din oficiu sau la sesizarea CSM ori a ministrului justiției, realitatea acestor declarații. Încălcarea acestei interdicții conduce automat la eliberarea din funcția deinută, inclusiv din cea de judecător sau prcuror.
Documentele invocate de SRI la încheierea unui astfel de protocol
Or, în acest caz avem de-a face cu o colaborare colectivă, asumată la nivelul instituțiilor semnatare ale protcoalelor încheiate cu SRI, natura colaborării fiind una cu caracter secretizat. Din conținutul protocoului încheiat, în 2009, între SRI și Parchetul General, reiese că, înaintea acestuia, au mai existat cel puțin alte două instutuții din justiție care, după 2005, au derulat astfel de înțelegeri cu serviciile secrete. Este vorba despre fostul Parchet Național Anticorupție (PNA) pi de Parchetul Curții de Apel București.
Până la o eventuală desecretizare și publicare a protocoalelor încheiate de ÎCCJ, Inspecția Judiciară șau CSM, singurele repere cu privire la motivarea parafării unui astfel de document rămân cele din protocolul deja desecretizat. SRI și Parchetul General suțin, în preambulul documentului din anul 2009, că, printre altele, protcolul a fost încheiat în baza a două hotărâri de guvern și a două hotărâri CSAT. Prima, HG 1346.2007, privind aprobarea planului de acțiune pentru realizarea condiționalităților din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare , a doua, HG 231/2005 privind aprobarea Strategiei Naționale Anticorupție pe perioada 2005 – 2007, în timp ce hotărârile CSAT datează din 2004, de pe vremea lui Ion Iliescu. Este vorba despre o hotărâre privind cooperarea dintre SRI și Ministerul Public, iar a doua se referă la aprobarea unui protocol general de cooperare privind activitatea de informații pentru securitatea națională.
Citește pe Antena3.ro
CSM cere toate protocoalele încheiate și lămuriri suplimetare
La finalul ședinței de ieri, plenul CSM a decis să îi fie transmise de către toate instituțiile din sistemul judicar protocoalele încheiate cu serviciile de informaţii, în materialitatea lor. S-a cerut, de asemenea, demararea rocedurilor de declasificare a acestor documente. Mai mult, CSM cere Parchetului General să comunice dacă protocolul din anul 2009 a fost denunțat formal și prin ce act, iar Înalta Curte și curțile de apel trebuie să comunice dacă au existat sau există încheiate protocoale clasificate între instanțe și parchete. Mai mult, CSAT este solicitat să comunice coninutul Hitărârii nr. 17/2005.
În ceea ce privește protocolul dinte PÎCCJ i SRI, CSM cere să pună la dispozișie și protocoalele precedete, inclusiv cel încheiat cu fostul PNA. Parchetul General trebuie să mai răspundă dacă au fost constituite echipe mixte, numărul acestora, data constituirii și aria de acțiune a acestora, precum și dacă a existat un flux de nformații, ce comunicări au existat, ce rapoarte de evaluare periodică au fost întocmite și către ce anume institușii din sistemul judiciar a fst înaintat acest protocol. Parchetul trebuie să mai răspundă care institușie a inițiat semarea acestui protocol șid acă există acte adiționale sau subsecvente ale acestui document.
SRI, diseminat la Fisc, fără protocol
Reamibtim că SRI a colaborat strâns și cu alte instituții ale statului. Una dintre acestea este ANAF. SRI a recunoscut, anul trecut, că a avut 28 de ofițeri detașați la Fisc, dar nu în baza unui protocol ncheiat cu această instituue, ci în baza unei Hotărâri a CSAT. Prezența SRI la ANAF a vizat “asigurarea unor standard superioare de integritate, creşterea gradului de expertiză analitică şi consolidarea unor mecanisme şi proceduri de lucru unitare”. Fostul șef al ANAF, Gelu Ștefan Diaconu, a lăudat, recet, printr-o postare pe Facebook, acest demers.
