Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cazul jafului armat de la Banca Transilvania reprezintă unul dintre cele mai controversate dosare aflate pe rolul Tribunalului Cluj. Pe 13 februarie 2009, două persoane înarmate au jefuit o agenţie bancară din cartierul Mănăştur, reuşind să fugă cu aproximativ 250.000 de lei. Tot cam atâţia bani au reuşit să cheltuiască anchetatorii pentru elucidarea cazului, făcând rost de probe ştiinţifice, cu scopul acuzării a doi prieteni tineri, care locuiau chiar lângă respectiva agenţie bancară.
Şi totuşi, dosarul de urmărie penală prin care Bogdan Baciu şi Andrei Hossu au fost trimişi în faţa instanţei este o colecţie de vicii de procedură judiciară, astfel că, chiar dacă cei doi ar fi autorii jafului, avocaţii lor au la îndemână toate motivele să "arunce în aer" dosarul.
Surprinzător, deşi procesul celor doi este încă în desfăşurare, toţii martorii apărării au fost puşi sub învinuire pentru mărturie mincinoasă! Ba mai mult, unii dintre martori au fost deja condamnaţi în primă instanţă. Printre cei condamnaţi pentru mărturie mincinoasă – deşi vinovăţia celor doi tineri nu a fost stabilită de instanţă – se află chiar mama unuia dintre tineri.
Înregistrările video ale jafului nu au fost făcute niciodată publice. Ele au fost prezentate inclusiv avocaţilor apărării doar în instanţă. Tocmai din cauza numeroaselor incertitudini pe care au reuşit să le adauge dosarului de urmărire chiar anchetatorii, încercăm să refacem filmul evenimentelor, pentru a şti cu toţii despre ce vorbim.
Vineri, 13 februarie 2009. Ora 16:45. Forfotă mare în agenţia Băncii Transilvania din cartierul Mănăştur, din Cluj-Napoca. În bancă se aflau opt angajaţi şi şase clienţi. Bancomatul tocmai fusese alimentat cu bani. Funcţionarii agenţiei deja se gândeau la cele două zile libere din week-end în timp ce îşi arhivau documentele din acea zi. Cu doar câteva minute înainte de a fi trase obloanele, în bancă şi-au făcut apariţia doi tineri înarmaţi, cu faţa acoperită de cagule. L-au ameninţat scurt pe paznicul Sorin Ilie Buduşan, pe care l-au şi imobilizat, trântindu-l la pământ. Oamenii aflaţi în acel moment în bancă au rămas înmărmuriţi.
În arhivă, o încăpere aflată dincolo de cea destinată publicului se aflau trei angajate. Una dintre ele, Ileana Vişan, a deschis uşa pentru o fracţiune de secundă. L-a văzut pe paznic întins pe podea, iar asupra lui pe unul dintre atacatori. A apucat să-l vadă doar că acesta purta o cagulă trasă pe faţă. Speriată, a închis repede uşa. Din spatele uşii a auzit un strigăt de durere scos de paznic, care a fost curentat cu un pistol cu electroşocuri.
În timp ce unul dintre atacatori îl supraveghea pe paznic, celălalt s-a îndreptat spre casierie. Cu pistolul în mână a strigat către oamenii din bancă: "Toată lumea jos!". Ajuns în dreptul casieriei a ordonat unei angajate să deschidă uşa. Nu a mai aşteptat ca ordinul să îi fie dus la îndeplinire, pentru că a încercat să deschidă uşa cu mâna. Nu a reuşit. Apoi, a început să lovească în uşă cu piciorul. După numai două-trei lovituri, uşa a cedat. A apucat-o de mână pe casiera Gabriela Olivia Filip şi a lovit-o cu pistolul în cap. Apoi a împins-o către ghişeul 3, unde banii erau lăsaţi la vedere, pe o tejghea. Imediat a înşfăcat mai multe teancuri de bani pe care le-a îngrămădit într-un rucsac. În grabă, o parte din bani au căzut şi s-au împrăştiat pe jos. Cu desaga plină, cei doi jefuitori au ieşit în fugă din agenţia bancară, făcându-se nevăzuţi printr-un gang aflat în apropiere.
Filmul "Jafului de la Banca Transilvania" nu a durat decât vreo 70 de secunde. Autorii păreau a fi doi bărbaţi bine pregătiţi fizic şi cu o stăpânire de sine demnă de filmele hollywoodiene. Gesturile lor precise şi scurte, fără risipă de energie, au determinat panică în rândul persoanelor aflate la acel moment în bancă. În plus, cel puţin aparent, autorii cunoşteau destul de multe informaţii despre respectiva agenţie bancară.
Lovitura a coincis cu momentul în care banii aflaţi în interiorul agenţiei s-au regăsit strânşi, în mare parte, într-un singur loc, la vedere. Ceea ce a făcut ca jaful să se petreacă cu o viteză uluitoare. Edificatoare sunt declaraţiile directorului executiv al Băncii Transilvania, Leontin Toderici, care a explicat pentru presă cum au reuşit jefuitorii să păcălească sofisticatul sistem de siguranţă al agenţiei.
În primul rând, aceştia au ales exact momentul potrivit. După alimentarea ATM-ului cu bani. Unul dintre paşii regulaţi din activitatea agenţiei, înainte de închidere, era să se alimenteze cu bani bancomatul plasat în interiorul agenţiei, apoi sumele de bani – altele decât cele care rămân peste noapte în bancă – să fie trimise către centrala băncii. Atunci a fost momentul când sistemul de siguranţă al băncii a fost mai vulnerabil. "Ei au intrat prin forţarea uşii de acces, pentru că în momentul în care au intrat în bancă se terminase de alimentat ATM-ul, casieriţa intrase în casierie şi era în prima treaptă de securizare", a explicat Toderici ziariştilor.
În secundele acelea, când cei doi jefuitori ieşeau din agenţia de pe Strada Bucegi, lângă uşa de acces la bancomatul băncii se aflau mai mulţi oameni. Unul dintre ei, maistru militar de profesie, Ion Militaru, a povestit anchetatorilor că cei doi bărbaţi dovedeau prin gesturi în mod real aptitudini sportive şi siguranţă de sine. Asupra unuia dintre ei a observat chiar o armă de foc, una reală. Siguranţa cu care aceştia se mişcau l-au făcut pe militarul în rezervă să creadă că este martorul unui exerciţiu.
Un alt bărbat, jandarmul Flaviu Cuc, a fost alertat de oamenii din faţa agenţiei bancare. El s-a dus la paznic şi s-a legitimat. "I-am zis să meargă cu mine şi am fugit prin gangul de lângă bancă, până lângă garaje. Acolo mi-a spus că trebuie să se întoarcă în bancă, pentru că şi-a părăsit postul. Am continuat să fug după cei doi suspecţi pe Strada Mehedinţi, până pe Strada Vidraru. Cei doi erau de înălţimi diferite, între ei era diferenţă de un cap", a povestit anchetatorilor Flaviu Cuc.
La trei minute după jaf, la faţa locului au ajuns poliţiştii, ambulanţa şi jurnaliştii locali. Nu se ştie care au ajuns primii la faţa locului. A venit chiar şi şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Cluj, chestor de poliţie Ioan Păcurar. La ora 17:10, anchetatorii au început oficial cercetarea la faţa locului.
Surprinzător, imaginile de la faţa locului filmate de camerele de luat vederi ridică semne de întrebare cu privire la măsurile luate pentru izolarea şi conservarea probelor de poliţişti: mai multe persoane se mişcau haotic prin interiorul agenţiei, riscând să contamineze puţinele probe lăsate în interior de cei doi autori, care, în schimb, au dat dovadă de o organizare foarte bună. Au fost mobilizate câteva sute de jandarmi şi poliţişti pentru prinderea spărgătorilor, iar la toate ieşirile din oraş au fost instituite filtre. Cercetarea la faţa locului s-a finalizat la ora 21:20.
O zi mai târziu, poliţiştii de la judiciar au continuat investigarea jafului. Au fost audiate mai multe persoane, atât funcţionarii bancari, cât şi cele aflate întâmplător în zonă la momentul jafului. Responsabilii din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Cluj au făcut mai multe declaraţii publice prin care au insistat asupra faptului că autorii ar fi adevăraţi specialişti în astfel de activităţi şi ar avea pregătire militară. "Se caută două persoane tinere, de 1,80 înălţime, 75-80 kg, de constituţie astenică", era una dintre descrierile făcute de poliţişti cu privire la autori.
În prima fază, jaful a fost investigat de poliţiştii de la IPJ Cluj coordonaţi de un procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj. Însă, din cauza complexităţii dosarului, dar şi a faptului că ancheta bătea pasul pe loc de mai multe luni, acesta a fost preluat de procurorul Isaia Daniel Ciumărean, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
Citiţi mâine! Cum nu se face o anchetă judiciară
Cercetarea "Jafului de la Banca Transilvania" reprezintă un adevărat manual de practici judiciare incorecte. Mai multe măsuri controversate au dus la arestarea celor doi tineri acuzaţi pentru că ar fi spart banca. Rechizitoriul riscă să fie desfiinţat tocmai din pricina celor care l-au construit.
Citește pe Antena3.ro
