x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Joc de imagine cu plângeri penale împotriva lui Meleșcanu. CCR: Parchetul nu poate ancheta

0
Autor: Ion Alexandru 03 Iun 2019 - 11:25
Joc de imagine cu plângeri penale împotriva lui Meleșcanu. CCR: Parchetul nu poate ancheta DIANA OROS
Vezi galeria foto


Plângerea penală, instrumentul pe care PNL, partidul care i-a susținut, în 2014, candidatura lui Klaus Iohannis, pentru alegerile prezidențiale, l-a folosit pentru a genera emoție puternică în rândul votanților din străinătate, va fi refolosită și în 2019, când actualul președinte va candida pentru un al doilea mandat. În 2014, pe numele ministrului de Externe Titus Corlățean au fost depuse plângeri penale pentru că “a îngrădit dreptul diasporei la vot”.  În 2019, liberalii i-au făcut plângere penală ministrului de Externe Teodor Meleșcanu pentru același lucru. Asta, în ciuda faptului că, anul trecut, DNA a clasat cauza privindu-l pe Titus Corlățean, invocând, printre altele, că fapta nu există, dar și o decizie a CCR, din 2017, care arată clar că procuratura nu poate ancheta actele administrative ale Guvernului. “Ciorba reîncălzită” a votului din diaspora pune, practic, o presiune uriașă pe Guvern, în perspectiva alegerilor prezidențiale, unde aceeași diaspora va avea un rol predominant în felul în care va arăta votul. În plan politic, imediat, miza lui Klaus Iohannis este aceea de a avea, chiar și sub un Guvern PSD, un ministru de Externe mult mai obedient.

 

Liderul organizației din diaspora a PNL, senatorul Viorel Badea, a depus, la sfârșitul săptămânii trecute, o plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, împotriva ministrului afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, pentru infracțiunea de “faptă cu premeditare de a împiedica exercitarea dreptului la vot al cetățenilor români din străinătate. “Meleșcanu trebuie să răspundă penal pentru fapta cu premeditare săvârșită de către acesta și de către toți cei cu responsabilități în organizarea alegerilor în secțiile de votare din străinătate”, susțin rerezentanții PNL.

Semnatarul denunțului penal spune că “este vorba de deteriorarea gravă a imaginii României în străinătate, este vorba în acelaşi timp de deteriorarea relaţiei pe care cetăţenii români din diaspora o au cu autorităţile şi de respectul pe care cetăţenii din diaspora nu îl mai au faţă de autorităţile române. Practic, nu s-a ţinut cont de niciuna dintre aceste situaţii, iar actuala guvernare, Guvernul Dăncilă, nu a făcut altceva decât împiedicând pe cetăţenii români să îşi exercite dreptul la vot să îi îndepărteze şi mai mult de România. Iar România să fie îndepărtată şi mai mult de către Uniunea Europeană, de valorile Uniunii Europene”.

 

Război pe trei fronturi

Jocul pe care liberalii îl fac, cu aceste plângeri penale, vizează trei planuri de acțiune în vederea asigurătii câştigării de către candidatul Kaus Iohannis a alegerilor prezidențiale de la sfârşitul acestui an. Primul plan constă în discreditarea lui Teodor Meleșcanu și forțarea demisiei sau demiterii sale din Guvernul României. Al doilea plan este acela al creării unei emoții în rândul electoratului anti-PSD, împărțit, în acest moment, de liberali cu alianța USR-PLUS, iar al treilea plan constă în determinarea unor modificări legislative în domeniul organizării alegerilor, modificări imposibil de realizat și de implementat cu succes până la prezidențiale. Motiv pentru care cel mai preferabil ar fi ca, în cazul unui nou “dezastru” în diaspora, “cartofii fierbinți” să fie scoşi din foc tot cu mâna unui ministru PSD sau ALDE.

Analizând primul plan dintre cele trei descrise mai sus, este mai mult decât evident că plângerea penală întocmită împotriva lui Teodor Meleșcanu vizează doar planul mediatic, deoarece, din punct de vedere penal, lucrurile sunt mai mult decât clare. În 2016, DNA a cerut Senatului aviz în vederea urmăririi penale a fostului ministru de Externe Titus Corlățean, pentru aceleași fapte, dar cu privire la votul din diaspora de la alegerile prezidențiale din anul 2014. În timp ce DNA s-a lovit de refuzul Senatului de a-i ridica imunitatea parlamentară lui Titus Corlățean, Curtea Constituțională a emis Decizia 68/2017, în care s-a analizat o sesizare a lui Călin Popescu Tăriceanu cu privire la existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern, pe de o parte, și Parchetul General – DNA, pe de altă parte, generat de anchetarea de către aceasta din urmă a modului în care Executivul a emis celebra OUG 13/2017. În fapt, CCR vorbește despre dreptul constituțional al Executivului de a legifera sau de a nu legifera, de a lua decizii administrative sau de a nu le lua, fără ca alte autorități, inclusiv Parchetul, să poată interfera în activitatea Guvernului în ansamblu sau a unuia dintre miniştrii Cabinetului.

 

Procuratura nu poate interveni în activitatea Guvernului

Iată cum decizia CCR, în cazul lui Titus Corlățean, dar cu extindere, astăzi, și la Teodor Meleșcanu, face imposibilă anchetarea acestora de către procurori pentru modul în care MAE a organizat, din punct de vedere logistic, alegerile din străinătate. Astfel, Curtea arată că în Constituție “se prevede în mod clar că deputații și senatori nu pot fi trași la răspundere penală pentru voturile exprimate în exercitarea mandatului. Această imunitate care vizează actul decizional de legiferare este aplicabilă mutatis mutandis și membrilor Guvernului, în activitatea lor de legiutor delegat. (…) Ca atare, niciun ministru nu poate fi tras la răspundere privid opiniile sau acțiunile exercitate în vederea elaborării ori adoptării unor acte normative cu regim de lege”.

Curtea Constituțională subliniază, în această decizie, că, “a admite contrariul, înseamnă a lăsa, în mod indirect, posibilitatea intevenirii în procesul legislativ a unei alte puteri, cu consecința directă a încălcării principiului separației puterilor în stat. (…) Exonerarea de răspundere pentru activitatea de legiferare este o garanție a exercitării mandatului față de eventuale presiuni sau abuzuri ce s-ar comite împotriva persoanei care ocupă funcția de parlamentar sau de ministru, imunitatea asigurându-i acesteia independența, libertatea și siguranța în exercitarea drepturilor și obligațiilor ce îi revin, potrivit Constituției și legilor”.

Mai mult, CCR arată că “nicio altă autoritate publică, aparținând altei puteri decât cea legislativă, nu poate controla actul normativ al Guvernului din perspectiva oportunității actului de legiferare”.

 

Meleșcanu, dat pe mâna Parchetului pentru că a dublat numărul secțiilor

Trecând dincolo de planul teoretico-juridic al faptului că Parchetul nu poate ancheta un membru al Guvernului pentru modul în care a legiferat, intrând în planul practic a ceea ce s-a întâmplat la alegerile europarlamentare, cu privire la modul în care au fost organizate, din punct de vedere logistic, alegerile din străinătate, putem constata faptul că, la scrutinul din 26 mai 2019, au fost organizate 441 de secții de votare. Comparativ, la alegerile europarlamentare din 2007, 2009 și 2014, în străinătate a fost organizate doar 190 de secții de votare.

Iar pentru ca această comparație să fie și mai elocventă, la referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu, din iulie 2012, în străinătate, Guvernul Ponta a organizat doar 150 de secții de votare. Iar anul trecut, la referendumul pentru redefinirea familiei în Constituție, au fost organizate 350 de secții, cu 94 mai puține decât anul acesta.

O altă comparație pe care o putem face este numărul secțiilor de votare din străinătate pe care le-a organizat Ministerul Afacerilor Externe în timpul Guvernului Cioloș, cu ocazia alegerilor parlamentare de la sfârșitul anului 2016. Este vorba destre 417 secții, cu 24 de secții mai puține decât a “organizat” Meleșcanu. Iar, în planul birocratic, în 2019, lista secțiilor de votare a fost stabilită pe baza propunerilor misiunilor diplomatice ale României, care au ținut cont de consultările cu comunitățile românești din străinătate, de solicitările acestora de organizare a unor secții noi și de evaluarea modului în care s-au desfășurat procesele electorale anterioare în străinătate. Românii înscriși în listele electorale ale altor state membre UE au putut să-și exercite dreptul de vot pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European numai după ce au dat o declarație pe proprie răspundere, potrivit căreia nu și-au exercitat dreptul de vot la același scrutin pentru membrii în Parlamentul European din statul membru UE în ale cărui liste electorale sunt înscrişi.

 

Iohannis speculează politic un dosar clasat chiar de DNA

Planul discreditării lui Meleșcanu și forțarea înlăturării acestuia din Guvern, prin intermediul unei plângeri penale, se află, așadar, în plină desfășurare. Însă, legat de al doilea plan, acesta mizează pe generarea unei emoții puternice în rândurile votanților anti-PSD, dar care oscilează, în acest moment, între a-l vota, în toamnă, la prezidențiale, pe Klaus Iohannis sau pe reprezentantul USR-PLUS. Astfel, în timp ce, înainte de alegerile europarlamentare, Iohannis a cerut imperativ demisia Guvernului, acum cere doar demiterea lui Meleșcanu și a ministrului de iInterne, Carmen Dan. Iar, în momentul în care a vorbit despre propunerea PSD de numire în funcția de vicepremier a lui Titus Corlățean, Iohannis a anunțat că acesta este “artizanul batjocurii împoriva diasporei de la alegerile din 2014”, motiv pentru care “Corlățean nu va mai fi ministru la nimic”.

Batjocura de care vorbește Iohannis, însă, nu există. Chiar și DNA a fost nevoită, în noiembrie 2018, să claseze dosarul care îl privea pe acesta, pentru că “fapta nu este prevăzută de legea penală” și pentru că “lipsește o condiție prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mișcare a acțiunii penale”. Raportat la ce s-a întâmplat în 2014, DNA nota, la momentul clasării dosarului, că “din probele administrate în cursul urmăririi penale a rezultat faptul că exercitarea dreptului la vot al cetățenilor români aflați în străinătate ar fi fost în mod serios îngreunată, și în anumite cazuri chiar împiedicată, numeroase persoane fiind puse astfel în fața imposibilității de a-și exercita drepturile electorale. Una dintre cauzele care a generat această situație a fost reprezentată de cadrul legal deficitar în baza căruia s-a desfășurat procesul electoral. Un număr însemnat de sesizări a solicitat efectuarea de cercetări sub acest aspect și în ceea ce privește omisiunea autorităților de a adopta acele măsuri legislative care să faciliteze exercitarea drepturilor electorale”.

Numai că, iată, inclusiv DNA arată că, potrivit Deciziei nr. 68 din 27 februarie 2017 a Curții Constituționale, “o opțiune de politică legislativă, care în cauză ar fi putut avea ca efect îmbunătățirea situației exercitării dreptului la vot și limitarea împiedicării exercitării acestuia, nu poate fi analizată de organele judiciare, din perspectiva unei eventuale activități infracționale, aceasta indiferent care ar fi efectele urmărite și produse prin adoptarea ori neadoptarea unor acte normative”.

 

Cu toate armele încărcate, pentru prezidențiale

Ultimul nivel al planului compus din trei scenarii la care făceam referire mai sus are la bază o oportunitate strict politică, dar care vizează, de asemenea, alegerile prezidențiale de la finalul acestui an. După ce BEC a anunțat rezultatul alegerilor europarlamentare și cel de la referendumul organizat de Klaus Iohannis, niciunul dintre partidele din Opoziţia parlamentară nu-și dorește, în mod real, să intre la guvernare înainte de scrutinul prezidențial. Calculul este unul simplu și pragmatic. Condamnarea lui Liviu Dragnea a lăsat Opoziția fără principalul motiv de retorică electorală. PSD se află în vrie, premierul a devenit foarte obedient faţă de Palatul Cotroceni, fiind eliminați, pe rând, toți apropiații fostului lider din conduceea partidului. Urmează astfel de schimbări și la nivelul guvernamental.

Deși, verbal, PNL anunță că va depune, până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare, o moțiune de cenzură împotriva Guvernului, aritmetica parlamentară, confirmată la votul pentru numirea noului președinte al Camerei Deputaților, arată că nu există șanse ca un astfel de demers să aibă succes. Și, chiar dacă ar avea, Opoziția parlamentară nu va putea constitui un nou guvern care să organizeze alegerile prezidențiale, întrucât USR-PLUS nu vor să intre la Guvernare, iar Victor Ponta a declarat, deja, că deși va vota pentru dărâmarea Cabinetului Dăncilă, nu va vota pentru instalarea unui Executiv condus de Ludovic Orban.

Deși Iohannis pare a se afla într-o încurcătură din acest punct de vedere, situația, așa cum se prezintă în acest moment, nu face altceva decât să-i fie favorabilă. Un Guvern “al lui”, până în alegerile prezidențiale, care să și organizeze scrutinul, inclusiv în străinătate, nu l-ar avantaja deloc. Mai ales că, pe partea dreaptă a eșichierului politic, se pregătește să intre în cursă un alt candidat, din partea USR-PLUS. Fie Dacian Cioloș, fie Dan Barna, fie o altă persoană, fiind așteptat, în acest sens, “ordinul de zi pe unitate”.

 

Liberalii i-au făcut lui Teodor Meleșcanu o plângere penală la Parchet, pentru modul în care MAE a organizat secțiile de vot din străinătate. În 2014, Iohannis a scăpat de Titus Corlățean de la MAE, printr-o acțiune similară. DNA a fost nevoită, în 2018, să claseze dosarul, pentru că ancheta era una neconstituțională.

 

Conform Curții Constituționale, un membru al Guvernului nu poate fi tras la răspundere penală pentru opiniile sau acţiunile sale în cadrul exercitării atribuțiilor care conduc la elaborarea sau adoptarea unui act normativ. Iar plângerea din 2019 a PNL urmărește doar un scop politic și de imagine.


 



Mai multe titluri din categorie

Parlamentarii puterii vor să dubleze funcțiile de conducere la nivelul Televiziunii Române și al Radioului Public

Parlamentarii puterii vor să dubleze funcțiile de conducere la nivelul Televiziunii Române și al Radioului Public
Galerie Foto Cu doar o zi înainte ca Parlamentul să valideze numirea interimară la conducerea Televiziunii Române a Ramonei Săseanu, un grup de senatori și deputați a înscris pe rolul Camerei Deputaților un proiect de lege...

Avertisment oficial: medicament banal, dar mortal

Avertisment oficial: medicament banal, dar mortal
Galerie Foto Paracetamolul, un medicament considerat banal și inofensiv, deoarece poate fi cumpărat de oricine, din orice farmacie, fără să fie nevoie de o prescripţie medicală, poate fi extrem de periculos, chiar letal,...

Dosarul „Dragnea la Trump”, piedică-n calea eliberării

Dosarul „Dragnea la Trump”, piedică-n calea eliberării
Galerie Foto Dacă ieri dimineață magistrații Judecătoriei Sectorului 5 au decis, definitiv, că fostului președinte al PSD Liviu Dragnea i-au fost încălcate, în penitenciar, drepturile la apărare și la sănătate,...

Primăria lui Dominic Fritz, încărcarea mașinilor electrice și un contract pentru firma înființată de un fost candidat USR-PLUS

Primăria lui Dominic Fritz, încărcarea mașinilor electrice și un contract pentru firma înființată de un fost candidat USR-PLUS
Timișoara se pregătește să își electrifice transportul în oraș, primăria condusă de Dominic Fritz urmând să doteze municipiul cu 16 stații de reîncărcare a mașinilor electrice sau hibrid. În acest fel, m...

Petrecerile de „relaxare” au zdruncinat centrul Bucureștiului

Petrecerile de „relaxare” au zdruncinat centrul Bucureștiului
Galerie Foto „Este primul pas pentru revenirea la normalitate. În două săptămâni ajungem la condiții mai bune” - Florin Cîțu, premierul României. Relaxarea a căzut diferit în București. Unele restricții au fost...

Spitalul Colentina se va redeschide şi pentru pacienţii non-COVID

Spitalul Colentina se va redeschide şi pentru pacienţii non-COVID
Spitalul Clinic Colentina din Capitală se va redeschide şi pentru pacienţii non-COVID. "În urma obţinerii avizului temporar de funcţionare în regim mixt eliberat de către DSPMB, vă informăm că...

Guvernul a reușit să blocheze Fondul Funciar

Guvernul a reușit să blocheze Fondul Funciar
Alianța de la guvernare își mai demonstrează încă o dată stângăcia, prin blocarea procesului legat de Fondul Funciar. Funcția de Secretar General al Prefecturii a fost introdusă în Codul administrativ în...

Ramazan Bayram-ul cu poticneli de ordonanță a Guvernului Cîțu

Ramazan Bayram-ul cu poticneli de ordonanță a Guvernului Cîțu
Galerie Foto Miercuri noaptea a fost bairam în București. Musulmanii au sărbătorit ieșirea din Ramadan. Chiar și Guvernul a dat dispensă: a permis circulația musulmanilor  în afara gospodăriilor. Între două și...

Haos generalizat cu privire la persoanele decedate de Covid-19 în România 

Haos generalizat cu privire la persoanele decedate de Covid-19 în România 
Galerie Foto Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a prezentat, ieri, raportul comisiei care a analizat diferențele raportate în platformele oficiale cu privire la cifrele persoanelor diagnosticate ca fiind infectate cu...

USR-PLUS vrea să transforme stațiunile turistice în bazare

USR-PLUS vrea să transforme stațiunile turistice în bazare
După 20 de ani de la eliminarea tarabelor multicolore și pestilențiale din stațiunile turistice, ministrul Economiei, Claudiu Năsui, răspunde cererilor membrilor de partid și pregătește eliminarea unei...

Furtuna din parchetele militare bate spre un puci

Furtuna din parchetele militare bate spre un puci
Procurorul militar Pîrlog Ciprian calcă pe urmele Cameliei Bogdan, suspendata cu repetiție din magistratură. Intervențiile publice ale procurorului, multe sub egida unui ONG pe care îl patronează în calitate de...

„Morișca” dosarelor. Politica de la București fierbe mai ceva ca pe vremea lui Kovesi

„Morișca” dosarelor. Politica de la București fierbe mai ceva ca pe vremea lui Kovesi
Galerie Foto Tăvălug de mișcări pe zona dosarelor sensibile. Astăzi este așteptat un punct de vedere oficial din partea Parchetului General cu privire la rezultatul renumărării voturilor pentru alegerea primarului Sectorului...

Originile relației dintre Traian Băsescu și Securitatea comunistă

Originile relației dintre Traian Băsescu și Securitatea comunistă
Galerie Foto Deși există deja o sentință a Curții de Apel București care atestă calitatea de colaborator a lui Traian Băsescu cu fosta Securitate, relație materializată prin note informative date de acesta sub numele...

Homofobia, mai mare decât xenofobia, la români

Homofobia, mai mare decât xenofobia, la români
Galerie Foto Cel mai recent studiu sociologic, lansat ieri, de Avangarde și Institutul Elie Wiesel, arată că în ultimii ani xenofobia și antisemitismul au fost înlocuite de homofobie. 46% dintre respondenți au declarat...

Supravegherea frontierei, cu sisteme de detecție livrate de „băieții deștepți”

Supravegherea frontierei, cu sisteme de detecție livrate de „băieții deștepți”
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a contractat, la începutul acestei luni, patru sisteme de supraveghere autonome a zonelor pe care le patrulează. Ele au costat aproape 200.000 de euro și sunt livrate...
Serviciul de email marketing furnizat de