Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Situația semnalată, în vara anului trecut, de „Jurnalul”, dar și de alte instituții de presă, precum și de mai mulți juriști, explodează, în instanță, la debutul anului 2026. Avocata Silvia Uscov a contestat, în contencios administrativ, la Curtea de Apel București, decretul prezidențial prin care Nicușor Dan l-a numit pe Dacian Cosmin Dragoș în funcția de judecător la Curtea Constituțională. Aceeași avocată a atacat în aceeași instanță și hotărârea Senatului României prin care fostul președinte al Curții de Conturi, Mihai Busuioc, a fost, de asemenea, numit ca judecător la Curtea Constituțională. Motivele acțiunilor fac referire la faptul că niciunul dintre cei doi judecători numiți nu îndeplinește condiția constituțională și legală de vechime de 18 ani în activitate juridică sau în învățământul superior juridic.
Cazul Mihai Busuioc a fost, însă, tranșat, deja, de către Curtea Constituțională, care a calculat anii în care acesta a profesat, instanța de contencios constituțional concluzionând că acesta are vechimea necesară. Însă, cum decretele prezidențiale care vizează astfel de numiri pot fi atacate în contencios administrativ, numirea lui Dacian Cosmin Dragoș se află, în acest moment, în mâna celor de la Curtea de Apel București. Ambele dosare au rămas în pronunțare pentru data de 16 ianuarie 2026, adică în aceeași zi în care Curtea Constituțională ar urma să se reîntrunească pentru a se pronunța cu privire la constituționalitatea sau neconstituționalitatea legii lui Ilie Bolojan de anihilare a pensiilor magistraților.
Pe rolul Curții de Apel București – Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal, erau înregistrate, ieri, 5 ianuarie 2026, trei cauze în care avocata Silvia Uscov a contestat numirea a doi judecători la Curtea Constituțională și constituirea grupului de lucru condus de premierul Ilie Bolojan prin care să se modifice pachetul celor trei legi ale justiției.
Concret, Dosarul nr. 8100/2/2025, din data de 30 decembrie 2025, vizează suspendarea executării actului administrativ Decretul prezidențial nr. 774 din data de 8 iulie 2025, prin care președintele României, Nicușor Dan, l-a numit în funcția de judecător la Curtea Constituțională pe Dacian Cosmin Dragoș.
De asemenea, pe rolul aceleiași instanțe s-a aflat, ieri, primul termen de judecată în Dosarul nr. 8119.2.2025, din data de 31 decembrie 2025, prin care aceeași avocată Silvia Uscov a chemat în judecată Senatul României, prin președintele Senatului, solicitând suspendarea executării actului administrativ Hotărârea Senatului României nr. 64 din 24 iunie 2025 de numire a lui Mihai Busuioc în funcția de judecător la Curtea Constituțională.
Problema vechimii de 18 ani în activitatea juridică
Avocata Silvia Uscov arată că cele două numiri ale judecătorilor Curții Constituționale, Dacian Cosmin Dragoș și Mihai Busuioc, sunt nelegale, deoarece niciunul dintre ei nu a avut, la momentul numirii la CCR, o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul superior juridic.
„Judecătorii CCR decid asupra drepturilor și libertăților mele fundamentale. Dacă numirile lor sunt făcute cu încălcarea Constituției și a legii speciale, atunci ce garanție mai am că standardele de protecție a drepturilor și libertăților mele fundamentale sunt respectate?”, precizează avocata în cauză.
Potrivit articolului 143 din Constituția României, „judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”. Aceeași reglementare este statuată și în cuprinsul articolului 61 alineat 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
În ceea ce îl privește pe Dacian Cosmin Dragoș, numit la CCR de către președintele României, Nicușor Dan, acesta nu îndeplinea condiția de vechime de 18 ani în activitatea juridică, la momentul numirii sale ca judecător la instanța de contencios constituținal. Acesta avea patru ani în care a predat la o facultate de drept, între anii 2000 și 2002, ca asistent universitar la Universitatea Dimitrie Cantemir din București – Facultatea de Drept Cluj-Napoca, și între anii 1998 și 2000, ca preparator universitar.
Dacian Dragoș nu ar îndeplini această condiție
Înainte de a deveni judecător la CCR, Dacian Cosmin Dragoș a predat 24 de ani în învățământul superior. Din care 20 de ani la catedra de Administrație Publică a Facultății de Științe Politce și Administrative din cadrul Universității Babeș-Bolyai. Nu la Facultatea de Drept, ceea ce înseamnă că nu îndeplinea condiția de vechime de 18 ani, lipsindu-i numai vreo 14 ani.
Specialiștii în drept arată că acțiunea în ceea ce-l privește pe Dacian Cosmin Dragoș putea fi formulată în instanțele judecătorești. Prin Decizia Curții Constituționale nr. 459/2014, s-a stabilit că decretele prezidențiale prin care sunt numiți judecători la Curtea Constituțională sunt supuse controluluii judecătoresc, dar numai în ceea ce privește verificarea îndeplinirii condițiilor obiective prevăzute de Constituția României și de Legea nr. 47/1992. Mai exact, absolvirea studiilor superioare juridice și 19 ani vechime în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.
În acest sens, Curtea de Apel București trebuie să interpreteze sintagma „învățământ juridic superior, dacă ea se referă exclusiv la activitatea universitară în domeniul științelor juridice care se finalizează cu diplomă de licență în drept sau la orice activitate universitară care ține de drept, în orice alt domeniu universitar, fie el și cel al științelor politice și administrative.
Situația lui Mihai Busuioc a fost deja tranșată de CCR
În ceea ce privește acțiunea împotriva numirii de către Senatul României a lui Mihai Busuioc ca judecător la Curtea Constituțională, aceasta, în opinia specialiștilor în drept, nu are șanse de reușită, deoarece chestiunea a fost tranșată, deja, definitiv și general obligatoriu chiar de către Curtea Constituțională. Este vorba despre Decizia CCR nr. 344 din data de 1 iunie 2025 referitoare la sesizarea de neconstituționalitate a Hotărârii Senatului nr. 64/2025 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituțională, formulată de Grupul parlamentar al Partidului SOS România din Senat.
În acțiune, s-a invocat faptul că Mihai Busuioc nu are vechimea de 18 ani în activitatea juridică. Conform Hotărârii CCR, potrivit adeverinței eliberate de către ANCPI la data de 12 iunie 2025, se atestă că acesta a dobândit vechimea în activitatea juridică de 9 ani, 4 luni și 10 zile, aferentă perioadei 1 octombrie 2004 – 11 februarie 2014, ca registrator de carte funciară la Direcția de Publicitate Imobiliară, ca șef de serviciu în aceeași instituție, ca director general al ANCPI și, apoi, ca șef al Corpului de Control.
După care, din 12 februarie 2014 până în 28 ianuarie 2016, Mihai Busuioc a fost detașat la Ministerul Dezvoltării. „Atât pentru funcția exercitată prin detașare, cât și pentru cea exercitată prin numire, au fost solicitate studiile superioare de licență absolvite cu diplomă de licență în studii juridice”, se arată în documentul citat.
Din ianuarie 2017 până în 15 octombrie 2017, Mihai Busuioc a fost secretar general al Guvernului. Începând cu 15 octombrie 2017, acesta a exercitat funcția de consilier de conturi și de președinte al Curții de Conturi, ceea ce necesita o vechime de 10 ani în specialitatea juridică. Astfel, Curtea Constituțională a stabilit că Mihai Busuioc avea, la momentul numirii sale, 18 ani vechime în activitatea juridică, așa cum cer Constituția și Legea nr. 47/1992.
Stranie coincidență: Pronunțarea va avea loc pe 16 ianuarie
Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și ex-membru al Consiliului Superior al Magistraturii, arată, într-o postare pe contul său de socializare, că decretele prezidențiale de numire a unor judecători la Curtea Constituțională pot fi atacate în contencios administrativ, în timp ce hotărârile Camerei Deputaților și ale Senatului României de numire a judecătorilor la CCR sunt supuse exclusiv controlului Curții Constituționale. Odată tranșată din punct de vedere juridic, la CCR, situația numirii lui Mihai Busuioc nu mai poate fi schimbată de o hotărâre a instanțelor judecătorești de drept comun.
Ambele procese intentate de către avocata Silvia Uscov au fost amânate de către Curtea de Apel București pentru data de 16 ianuarie 2026, când urmează să aibă, cel puțin teoretic, loc și pronunțarea. Tot la data de 16 ianuarie 2026, Curtea Constituțională a stabilit un nou termen de judecată pentru a dezlega constituționalitatea sau neconstituționalitatea legii privind pensiile judecătorilor și procurorilor. Curtea de Apel București a stabilit pronunțarea în cauza privind numirea lui Dacian Cosmin Dragoș pentru 16 ianuarie 2026, la ora 9.00. Același lucru s-a întâmplat și cu cauza privind numirea lui Mihai Busuioc.
Reamintim că Mihai Busuioc este unul dintre cei patru judecători CCR „dizidenți” care au cerut amânarea termenului privind pronunțarea pe legea privind pensiile magistraților. Asta, în timp ce Dacian Cosmin Dragoș este unul dintre judecătorii CCR care militează pentru executarea politicii lui Ilie Bolojan în ceea ce privește aceste pensii.
Și Ilie Bolojan a fost chemat în instanță. Se cere suspendarea deciziei de constituire a Comitetului de modificare a legilor justiției
Așa cum arătam mai sus, avocata Silvia Uscov a formulat trei acțiuni la Curtea de Apel București. Primele două vizează actele prin care cei doi judecători au fost numiți la Curtea Constituțională. A treia acțiune face obiectul dosarului nr. 8116/2/2025, înregistrat, de asemenea, pe rolul Secției a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal și care solicită suspendarea executării actului administrativ Decizia nr. 574 din data de 19 decembrie 2025 a prim-ministrului Ilie Bolojan.
Acțiunea este îndreptată împotriva premierului Guvernului României, a Guvernului României și a Secretariatului General al Guvernului. Termenul de judecată a fost stabilit tot pentru ieri, 5 ianuarie 2026.
Ei bine, și acest al treilea dosar a fost amânat, pentru data de 12 ianuarie 2026, la ora 11.15. Amânarea a fost decisă pentru a oferi posibilitatea pârâților de a formula apărări.
Prin această acțiune, avocata Silvia Uscov arată că comitetul pentru modificarea legilor justiției este nelegal pentru o suită de nereguli. Vorbește despre lipsa bazei legale adecvate și suprapunerea cu atribuțiile Ministerului Justiției, despre nerespectarea obligației de transparență și despre faptul că actul administrativ nu stabilește criterii clare de selecție a membrilor, nu prevede garanții de transparență și imparțialitate și creează un cadru discreționar incompatibil cu principiile statului de drept și care urmărește, în realitate, nu rezolvarea unei probleme administrative concrete, ci crearea unui instrument de ingerință politică asupra agendei de reformă în justiție.
Avocata invocă și încălcarea standardelor internaționale privind independența justiției. Reamintim faptul că legile justiției, pe care Ilie Bolojan vrea să le modifice, au fost adoptate după consultarea Comisiei Europene și a Comisiei de la Veneția și au stat la baza ridicării MCV-ului.
Citește pe Antena3.ro
