Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ultima etapă “jucată” de procurori în dosarul “Microsoft - ediţia demnitarilor” are toate ingredientele unei lucrări dospite de DNA de mai bine de doi ani, în aşteptarea momentului politic propice pentru a o detona. După ce, în toamna lui 2014, Parchetul a cerut Preşedinţiei şi Parlamentului încuviinţarea începerii urmăririi penale împotriva unor miniştri şi secretari de stat ai mai multor guverne, până în noiembrie 2016, pe acest dosar s-a aşternut praful. Miza în această speţă pare a fi una politică, odată cu punerea sub acuzare, pe lângă factorii guvernamentali vehiculaţi iniţial, şi a două personaje de la vârful companiei Microsoft România, acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu. Unul dintre foştii manageri ai Microsoft România, pus, luni, sub control judiciar, Ovidiu Petrişor Artopolescu, a deţinut, imediat după ce a părăsit corporaţia, funcţii în Guvernul Ponta I, precum şi calitatea de membru în consiliile de supraveghere sau de administraţie a două importante companii cu capital de stat. Soţia acestuia a condus, în calitate de director, Centrul Internaţional SIS (Schengen) din Ministerul de Interne, instituţie care a derulat intens contracte cu o companie ce s-a aflat în relaţii de afaceri cu unul dintre cei mai importanţi pioni ai grupării Cocoş-Bittner-Udrea. Este vorba despre fantomaticul Ion Petre, despre care “Jurnalul Naţional” a făcut, în mai multe rânduri, dezvăluiri.
Plecând de la comunicatul DNA, dat publicităţii după punerea sub acuzare a doi foşti conducători ai corporaţiei Microsoft România, se ridică serioase semne de întrebare cu privire la miza politică a declanşării acestui dosar în plină campanie electorală. “Jurnalul Naţional” a pus cap la cap unele informaţii, încercând să desluşească motivaţia apariţiei, în acest moment, a acestei etape a dosarului “Microsoft”, care reţine presupuse infracţiuni săvârşite în urmă cu doisprezece ani.
Acuzaţi că au semnat în fals că Fujitsu este unic distribuitor Microsoft
Astfel, potrivit procurorilor, în 2003 şi 2004, compania Fujitsu Siemens Computers Gmbh Austria, reprezentată de controversatul Claudiu Florică, a pretins, în mod fals, pe lângă autorităţile guvernamentale de la acel moment, că avea calitatea de unic distribuitor în România al produselor Microsoft. Acest lucru, spun procurorii, era cunoscut cu certitudine atât de către Florică, cât şi de către cei doi foşti directori ai Microsoft România, Silviu Hotăran şi Ovidiu Petrişor Artopolescu.
DNA susţine că, în calitate de reprezentant al Fujitsu Siemens Computers Gmbh Austria, Claudiu Florică, pentru a crea aparenţa că firma respectivă este unic distribuitor al produselor Microsoft şi pentru a evita organizarea unei licitaţii publice, a semnat ofertele comune Fujitsu Siemens – Microsoft România, din data de 2 octombrie 2013, respectiv din 12 martie 2004. Aceste două oferte au fost contrasemnate şi de cei doi directori ai Microsoft. Astfel, Silviu Hotăran ar fi semnat oferta din 2003, iar Ovidiu Petrişor Artopolescu pe cea din martie 2014. “Cele două oferte conţineau preţuri mult majorate faţă de sumele cu discount pe care le avea, în realitate, compania Microsoft”, mai arată procurorii.
Artopolescu, secretar de stat în Guvernul Ponta I
Din acest punct, deşi pare spectaculoasă extinderea cercetărilor, printre alţii, faţă de fostul ministru al Învăţământului, Alexandru Atanasiu, dar şi faţă de fostul secretar general al Guvernului Năstase, Eugen Bejinariu, procurorii par a lovi, cu adevărat, cu manta într-o altă direcţie. Cei doi foşti manageri ai Microsoft sunt acuzaţi, astfel, că l-au ajutat pe Claudiu Florică să obţină ilegal sume nejustificate de la Guvernul României. Se trece în revistă lista defalcată a prejudiciului calculat, împărţit în 28.777.327 de dolari, care reprezintă diferenţa dintre contractul guvernamental încheiat în data de 15 aprilie 2004, achitat de Guvernul României, şi suma plătită de către Fujitsu Siemens către Microsoft, o a doua sumă de 19.375.500 de dolari, reprezentând actul adiţional la acest contract, pe care procurorii îl consideră total nejustificat, şi o altă sumă, de 18.818.516 dolari, reprezentând un al doilea act adiţional la acelaşi contract, suma fiind diferenţa dintre ce a achitat Guvernul României către Fujitsu Siemens şi ce a plătit Fujitsu Siemens companiei Microsoft.
Potrivit informaţiilor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, la data la care aceste contracte şi acte adiţionale se parafau, director general al companiei Microsoft România era Silviu Hotăran, în timp ce Ovidiu Petrişor Artopolescu deţinea funcţia de director adjunct. În anul 2006, acţionarul unic al Microsoft România, Microsoft Corporation, a decis înlocuirea administratorului John Alfred Sutchoff cu Orndroff Benjamin Owen. Tot atunci, directorul general Silviu Hotăran a fost înlocuit în funcţia de director general cu Ovidiu Petrişor Artopolescu.
Şase ani mai târziu, pe Artopolescu nu îl mai regăsim la conducerea Microsoft România, ci în Guvernul Ponta I. Mai exact, în septembrie 2012, el depune o declaraţie de avere în calitate de secretar de stat al Secretariatului General al Guvernului în cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, adică exact la ministerul care a încheiat cu Fujitsu Siemens atât contractele din 2004 privind licenţele Microsoft, cât şi pe cele din 2009, sub patronajul lui Gabriel Sandu.
Iar lucrurile nu se opresc aici când vorbim despre legăturile lui Artopolescu cu Administraţia Ponta. Tot de la Registrul Comerţului am aflat că, în noiembrie 2012, fostul director general al Microsoft România a fost numit, provizoriu, în funcţia de membru al Consiliului de Supraveghere al Transelectrica, pentru ca, în martie 2013, numirea să fie una permanentă. Mai mult, în iulie 2013, Ovidiu Petrişor Artopolescu devine, prin vot, preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Transelectrica.
Şi lucrurile nu se opresc aici. Potrivit aceleiaşi surse, în data de 10 ianuarie 2014, Artopolescu devine administrator al Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR SA, funcţie la care renunţă în data de 25 martie acelaşi an.
Soţia, comisar-şef şi director la Centrul Naţional Schengen din Ministerul de Interne
Acestea sunt fapte cronologie care nu pot fi ignorate atunci când vorbim despre momentul ales de DNA de a declanşa extinderea cercetărilor în dosarul “Microsoft” cu trei săptămâni înainte de alegerile parlamentare din anul 2016. Putem observa, doar trecând în revistă numele şi calităţile celor acuzaţi în această parte a dosarului, că, doar cu mici excepţii, personajele vehiculate au legătură directă sau indirectă cu Partidul Social Democrat.
Însă un alt aspect la fel de interesant al legăturilor lui Ovidiu Petrişor Artopolescu cu guvernele României este dezlegat prin soţia acestuia. Corina Liliana Artopolescu a condus, ani de zile, Centrul Naţional Sistemul Informatic Schengen (SIS) din cadrul Ministerului de Interne. În 2008, soţia fostului director general de la Microsoft România avea calitatea de şef serviciu în cadrul acestei structuri şi, în perioada 2010-2013, a ocupat funcţia de director al Centrului Naţional SIS, cu grad de comisar-şef de poliţie. Structura a fost înfiinţată în timpul primului mandat ministerial la Interne al lui Vasile Blaga şi a fost condusă, inţial, de fostul şef al Poliţiei Capitalei, chestorul Marian Tutilescu.
Reţeaua Cocoş-Bittner apare din nou, prin intermediul altor contracte
Din 2012, când Corina Liliana Artopolescu conducea, în calitate de director, Centrul Naţional SIS, instituţia în cauză a derulat o serie de contracte cu o companie implicată în mai multe afaceri cu Loteria Română, companie alături de care a avut legături cu un pion extrem de important al grupării Udrea-Cocoş-Bittner. Este vorba despre Intrarom SA, cu capital grecesc, care a derulat, din 25 iulie 2012, până în 16 mai 2014, şase contracte, pe zona IT (software, hardware sau mentenanţă de specialitate), în valoare totală de 21.265.551,59 lei fără TVA.
Astfel, în 25 iulie 2007, Centrul Naţional SIS a atribuit Intrarom SA, prin negociere directă, un contract în valoare de 1.074.312,4 lei fără TVA, pentru furnizarea de servicii de mentenanţă evolutivă. În 21 decembrie 2012, Intrarom primeşte, tot prin negociere directă, un contract de 2.397.556,59 lei fără TVA, pentru furnizarea de servicii software. Contractele au continuat şi după plecarea Corinei Artopolescu de la conducerea Centrului Naţional SIS. În 30 aprilie 2014, prin licitaţie, Intrarom este desemnată să livreze servicii de mentenanţă şi suport tehnic pentru echipamentele de comunicaţii şi securitate, în valoare de 4.078.722 lei fără TVA. Un contract similar, în valoare de 1.357.437 lei fără TVA, a fost încheiat în 9 mai 2014. În 30 aprilie acelaşi an, Intrarom mai primeşte un contract, în valoare de 8.833.996 de lei fără TVA, pentru mentenanţă şi suport tehnic pentru produsele hardware şi software IBM instalate şi configurate, iar, în 16 mai 2014, aceeaşi companie primeşte de la Centrul Naţional SIS un alt contract, în valoare de 3.523.489 lei fără TVA.
Intrarom, alături de Fujitsu Siemens, a participat la mai multe proiecte ale Microsoft România, începând cu anul 2003.
Loteria Română este una dintre firmele abonate la contractele Centrului Naţional Schengen, implicată într-o afacere dubioasă la Loteria Română. În schemă apare şi pionul lui Dorin Cocoş
Afacerea Lotrom cu Loteria Română
Intrarom SA, clientul Centrului Naţional SIS, deţine, din 2001, acţiuni la o companie denumită Lotrom SA. La momentul respectiv, din Lotrom mai făceau parte, ca acţionari, Intralot SA Gecia, Morton Fininvest Holding Luxemburg, doi greci (Tsoukalidis Konstantinos şi Antonopoulos Constantinos), Switel Corporation din Liechtenstein, precum şi controversatul personaj Ion Petre, paravan al lui Dorin Cocoş şi Alexandru Bittner în zeci de firme.
În cursul anului 2013, Curtea de Conturi a României şi Consiliul Concurenţei au constatat grave nereguli cu privire la modul în care Compania Naţională Loteria Română a încheiat mai multe contracte cu un grup de trei firme, în perioada 2003-2013. Este vorba despre Intralot SA, Intracom SA şi Lotrom SA, care, în 2013, împreună cu Loteria Română, au fost amendate cu 3,8 milioane de euro, după ce Consiliul Concurenţei a constatat că au realizat o înţelegere privind implementarea programului videoloterie în România, stabilind o obligaţie de neconcurenţă în cadrul contractului de credit-furnizor.
Procurorii DNA dau în fosta conducere a Microsoft România, ca să priceapă PSD. După ce mai mulţi oficiali ai Guvernului Năstase au fost puşi sub acuzare în dosarul “Microsoft”, procurorii au decis să ridice miza. Un fost secretar de stat din Guvernul Ponta I este pus sub control judiciar.
Ovidiu Petrişor Artopolescu, fost director general al Microsoft, acuzat de complicitate la abuz în serviciu, a deţinut, în timpul guvernării PSD, funcţii în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica şi în Consiliul de Administraţie al CFR SA. Soţia sa a fost, până în 2013, director al Centrului Naţional Schengen, din Ministerul de Interne.
