Ipocrizie și dublu standard în legătură cu respingerea candidaturii Rovanei Plumb pentru poziția de comisar european pe domeniul Transporturilor. Candidatul român a fost respins de Comisia JURI a Parlamentului European, pe motiv de suspiciuni de conflict de interese, generat de un împrumut contractat de către Plumb, în cuantum de 800.000 de lei, pentru a finanța campania electorală aferentă alegerilor europarlamentare a PSD din data de 26 mai 2019. Europarlamentarii din Comisia JURI nu au înțeles că, potrivit legii din România, partidele politice pot să primească finanțări din partea candidaților, urmând ca aceste sume să fie restituite, ulterior scrutinului electoral, de către Autoritatea Electorală Permanentă. Iar sumele respective pot fi obținute inclusiv din împrumuturi contractate de candidații înscriși în cursă. Însă mai grav este că același tip de acuzații, care au stat și la baza lobby-ului anti-Plumb derulat, în ultimele săptămâni, la Bruxelles, de către adversarii politici ai PSD chiar din rândul formațiunilor românești, a fost făcut de personaje ale căror partide s-au finanțat inclusiv cu bani împrumutați de candidați. Iar PNL și Pro România, care și-au trimis reprezentanți în Parlamentul European, au avut venituri din împrumuturi acordate de candidați în cuantumuri mult mai mari decât cele menționate de Rovana Plumb în declarația de avere supusă oprobiului Comisiei JURI.
Absolut toate partidele parlamentare care au participat la alegerile europene din data de 26 mai și-au finanțat campania electorală cu bani împrumutați, pe persoană fizică, de către candidații înscriși pe liste. Această realitate reiese din rapoartele oficiale întocmite de către Autoritatea Electorală Permanentă, ceea ce plasează acuzațiile aduse la adresa Rovanei Plumb, din partea PNL, USR și Pro România, în zona ridicolului. Iar absolut toate aceste formațiuni politice, împreună cu PSD, au respectat legislația românească în materie, din acest punct de vedere. Astfel, conform Legii nr. 334/2006, actualizată, referitoare la finanțarea partidelor politice, sumele de finanțare a activității unei formațiuni politice provin inclusiv din împrumuturi de bani de la persoane fizice și juridice, conform Articolului 3, litera “e”. În ceea ce privește finanțarea partidelor în timpul campaniilor electorale, la Articolul 26, alineat 6, se arată că “limitele maxime ale contribuțiilor pentru campania electorală care pot fi depuse de candidați sunt de 750 de salarii minime brute pe țară, pentru fiecare candidat la funcția de parlamentar european”.
Faptul că Rovana Plumb a împrumutat, de la o persoană fizică, suma de 800.000 de lei, pentru a finanța PSD la alegerile din 26 mai, printr-un mijloc legal, este confirmat de validarea mandatului acesteia. În caz contrar, Autoritatea Electorală Permanentă putea pune în aplicare prevederile Articolului 47, alineat 5, care arată: “Candidaților declarați aleși nu li se pot valida mandatele dacă raportul detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale pentru fiecare partid politic sau candidat independent nu a fost depus în condițiile legii”. Iar afirmațiile, concretizate, în cele din urmă, într-un raport de respingere, în comisia JURI a Parlamentului European, cu concluzia că Rovana Plumb se află în conflict de interese, au fost făcute fără ca respectiva comisie să ia în calcul că, în conformitate cu Articolul 48, alineat 4, din Legea nr. 334/2006 care este în vigoare în România (stat membru UE), “în cel mult 90 de zile de la data alegerilor pentru Parlamentul European, Autoritatea Electorală Permanentă returneză, pe baza documentelor justificative furnizate de mandatarii financiari, sumele aferente cheltuielilor efectuate, la nivel național, dacă candidatul a obținut minimum 3% din voturile valabil exprimate”.
Debitorii liberali, mai “vânjoși” decât cei ai PSD
Ignorarea unei legi în vigoare de către o Comisie a Parlamentului European poate fi justificată prin neînțelegerea actului normativ, întrucât legislația electorală diferă de la un stat membru la altul. Însă toată această propagandă a fost alimentată pe canale românești. Iar după ce, oficial, Rovana Plumb a fost respinsă, cel mai vehement critic al nominalizării acesteia de către PSD pentru a prelua conducerea Comisiei de Transporturi s-a dovedit a fi Partidul Național Liberal, prin toate “gurile de tun” pe care le are la dispoziție, începând cu liderul partidului, Ludovic Orban, și terminând cu candidatul acestuia pentru prezidențiale, Klaus Iohannis.
Numai că ce să vezi! PNL și-a finanțat campania electorală pentru alegerile europarlamentare exact în aceeași manieră utilizată de Rovana Plumb. Iar acest lucru reiese din Raporul AEP prin care a fost verificată finațarea PNL, după alegerile din 26 mai. Conform acestui document, candidatul de pe poziția a 15-a, înscris pe lista liberală, Ana Maria Dimitriu, a făcut două contribuții la campania electorală a PNL, în sumă totală de 1.400.000 de lei. Mai exact, a contribuit cu 1.000.000 de lei, prima dată, după care a mai contribuit cu 400.000 de lei. Ambele sume provin din împrumuturi accesate de contributor și reprezintă cea mai mare contribuție făcută de vreun candidat al PNL la aceste alegeri. Adrian Tabarac, consilier local în cadrul Consiliului Local Brăila, aflat pe locul 40 pe lista PNL la europarlamentare, a contribuit, în trei rânduri, cu suma de 969.000 de lei (500.000 de lei, 200.000 de lei și 269.000 de lei). Din împrumuturi. Un alt contributor serios la campania electorală pentru Parlamentul European se numește Marius Dănuț Minea, care s-a aflat pe poziția 26 în lista candidaților PNL. Conform Raportului publicat de Autoritatea Electorală Permanentă, Minea a făcut patru contribuții la PNL, în valoare totală de 1.140.000 de lei (290.000 de lei, 250.000 de lei, 385.000 de lei și 215.000 de lei). Ca și în cazul colegilor săi menționați anterior, Marius Dănuț Minea a împrumutat toate aceste sume.
Nici aici veniturile nu ar justifica împrmuturile
Cu titlu de exemplu, având în vedere că au existat acuzații în cazul Plumb, conform cărora europarlamentarul nu ar avea cum să restituie suma de 800.000 de lei împrumutată, Ana Maria Dimitriu ocupă funcția de consilier local în cadrul Consiliului Local Focșani, județul Vrancea, și, conform declarației de avere depuse pe 26 martie 2019, în calitate de candidat pentru Parlamentul European, nu deține terenuri, nu deține case și apartamente, nu are conturi bancare, investiții și plasamente. Deține, în schimb, un autoturism Volkswagen fabricat în anul 2003. Însă, mult mai interesant, nu este menționată în acest document nicio datorie, respectiv nici suma de 1.400.000 de lei pe care a împrumutat-o pentru a finanța campania electorală.
În total, veniturile declarate se ridică la 88.960 de lei, sumă mai mică de 15,73 de ori decât cea împrumutată pentru a contribui la campania electorală a PNL. Poziția de pe lista PNL pentru europarlamentare nu i-a permis Anei Maria Dimitriu să devină eurodeputat.
Inclusiv europarlamentarii aleși ai PNL au luat bani cu împrumut
Iar lucrurile nu se opresc aici. Candidatul Ioan Cristian Chirteș a făcut șapte contribuții la PNL, în cuantum total de 401.300 de lei, din care 311.500 de lei au fost împrumutați. Europarlamentarul în funcție Daniel Buda a făcut și el patru contribuții, în valoare de 427.116 lei, din care venituri proprii au fost 35.116 lei, iar suma de 75.000 a fost împrumutată. Fostul primar al Aradului, celebrul Gheorghe Falcă, ales pe 26 mai, a făcut șase contribuții, în sumă totală de 308.750 de lei, din care 91.375 de lei reprezintă venituri proprii, iar 217.375 de lei au fost împrumutați. Alt candidat, Daniel Grosu, a făcut șapte contribuții, în valoare de 300.000 de lei, bani proveniți din împrumuturi.
Fostul primar PDL Mircea Hava, de asemenea, ales, s-a împrumutat de 238.075 de lei, pentru a contribui la finanțarea campaniei electorale. Pe lista contributorilor îl mai regăsim pe candidatul Mihai Țurcanu, care a contribuit cu 225.000 de lei, din care 75.000 de lei reprezintă venituri proprii, iar 150.000 de lei au fost împrumutați.