Marcaje de lux pentru DN 1

Pe DN 1, investiţiile fanteziste nu mai contenesc. De curând, DRDP Bucureşti a constatat, împreună cu Poliţia Română, că accidentele sunt o problemă constantă pe drumul naţional care iese din Bucureşti. Astfel că o intervenţie rapidă era necesară. O intervenţie rapidă şi făcută cu cap. Cum să oferi un contract gene­ros fără să fii nevoit să organizezi o licitaţie publică? Simplu: te înca­drezi în suma de 15.000 de euro. Banii au venit mănuşă pe nevoia stringentă de siguranţă rutieră pentru cei aproape 4 kilometri afectaţi de accidente. De aceşti bani, firma Vesta Investment SRL a montat, din cinci în cinci metri, stâlpişori reflecto­rizanţi – 300 la număr. Fiecare stâlp în parte a costat astfel 50 de euro! Nu de alta, dar în 15.000 de euro, cei 300 de stâlpi se încadrau perfect. Jurnalul Naţional a contactat mai mulţi producători de astfel de produse din ţară. Am aflat astfel că preţul unui stâlp amplasat pe DN 1 este de trei ori mai mare decât la orice alt producător de marcaje rutiere din ţară. Pot fi găsiţi pe piaţa liberă cu preţuri cuprinse între 10 euro şi 19 euro. Chiar şi cei importaţi din Germania sunt mai ieftini decât stâlpii de pe DN 1.

"Preţul la care îi aduc din Germania este de 19 euro, să spunem că mai adaug 1 euro pentru transport şi că îmi doresc un profit de aproape 100%, şi tot nu ajung la 50 de euro bucata. Preţul pe care DRDP l-a plătit pentru cei 300 de stâlpi reflectorizanţi de pe DN 1 mi se pare revoltător", a precizat unul dintre importatorii de marcaje rutiere contactaţi de Jurnalul Naţional. Acum, o investiţie în bunul interes al cetăţeanului nu strică niciodată. Nu contează că au fost scumpi, important este că îşi fac treaba şi, de când au fost amplasaţi pe mijlocul drumului, numărul accidentelor a scăzut dramatic. Ce nu fac autorităţile pentru siguranţă noastră?

DRDP Bucureşti s-a vrut chiar cu un pas înaintea Ministerului Transpor­turilor! Nu mai departe de luna ianuarie, ministerul a anunţat că va investi 88 de milioane de euro în siguranţa traficului de pe DN 1. Din această sumă, 65 de milioane sunt bani de la buget. Până una-alta, ce mai contează 15.000 de euro investiţi "cu cap" în 300 de stâlpişori reflectorizanţi?

Nu este decât un preambul a ceea ce va urma. Practic, în cele 65 de milioane de euro, prevăzuţi  pentru siguranţa de pe DN 1, se vor identifica "punctele negre" care vor fi ulterior semnalizate corespunzător. Compania de drumuri va amenaja astfel în zonele cu probleme intersecţii, scuaruri, treceri de pietoni sau opritoare de viteză. Se vor face, bineînţeles, şi unele exproprieri acolo unde este necesară o mai bună vizibi­litate.

Cum CNADNR ne-a obişnuit cu licitaţii grandioase pentru câteva indicatoare de circulaţie, proiectul, finanţat în parte şi din bani europeni, va fi o afacere bună tot pentru clienţii de casă ai companiei. Suma de 65 de milioane de euro, care va fi folosită pentru semnalizări şi amenajări de intersecţii, ar fi făcut posibilă, spre exemplu, reabilitarea a aproximativ 100 de kilometri de drum. Proiectul european privind siguranţa pe DN 1 se va realiza, cu si­guranţă, în termeni româneşti. Aşa cum s-a făcut şi modernizarea DN 1. Ultima reabi­litare, care abia s-a încheiat, a durat vreo patru ani. CNADNR a îm­păr­ţit în trei sectoare cei 100 de kilometri ai DN 1 dintre Braşov şi Sibiu. 60 de mili-oane de euro au fost plătiţi pentru reabi­li­tarea porţiunii care leagă cele două judeţe.

Finanţarea a fost asigurată atât de banii de la buget, cât şi de la Uniu­nea Europeană. Cum proiectul s-a derulat prin fonduri ISPA, CNADNR a pierdut bani frumoşi şi pe claim-uri (n.r. – pretenţii solicitări). Astfel că la sumele iniţiale date pe lu­crări se mai adaugă alte 10 milioane de euro. Banii au fost plătiţi de companie pentru pretenţiile cerute de constructori. În urma solici­tă­rilor, an­trepre­norul care s-a ocupat de reabili­tarea DN 1, por­ţiunea din­tre Bra­şov – Şer­ca­ia, a fost "des­pă­gubit" de companie cu aproape 5.000.000 de euro. Porţiunea imediat următoare a DN 1, între Şercaia şi limita judeţelor Braşov şi Sibiu, a costat statul român alte 2.300.000 de euro, fără TVA.