Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ornitologii ar fi invidioşi pentru „recolta” de lebede, scufundaci, egrete şi alte păsări care-au răsărit pe DN 702 G, în judeţul Dâmboviţa, într-o cultură de rapiţă. O mare suprafaţă de teren a fost inundată din cauza unei lucrări de asfaltare care nu a ţinut cont de câteva detalii esenţiale, care ajutau la scurgerea apei de ploaie. Aşa s-a trezit arendaşul terenului afectat de inundaţii că în această primăvară i-au răsărit lebede pe câmp, în loc de rapiţa pe care a semănat-o în toamnă.
Consiliul Judeţean Dâmboviţa a reuşit să investească în asfaltarea unui drum, însă lucrarea a fost atât de bine „gândită” şi executată, încât a inundat terenul agricol pe care îl traversează. Gheorghe Fulga a arendat 125 de hectare de teren şi a investit zeci de milioane de lei pentru a face agricultură în judeţul Dâmboviţa. Toamna trecută a cultivat rapiţă, dar nu se aştepta ca asfaltarea drumului judeţean care delimitează terenul lui să-i trans-forme cultura în „paradis acvatic”, numai bun pentru amatorii de „bird watching”. Dacă cele 125 de hectare inundate nu ar fi în circuitul agricol, poate că arendaşul s-ar gândi să facă turism la marginea comunei Crângurile, în vecinătatea oraşului Găeşti, dar deocamdată este ameninţat de propri-etarii terenului inundat şi i se cere tot lui socoteală pentru greşelile făcute de constructor şi de Consiliul Judeţean, care a plătit lucrarea. „S-a făcut o şosea asfaltată de la hotarul cu judeţul Argeş spre Ioneşti şi acolo era o podişcă. Nu s-a mai făcut proiectul aşa cum era. Au luat ţeava care era şi n-au mai înlocuit-o şi m-au nenorocit! Apa nu are unde să se scurgă. Lucrarea de asfaltare s-a făcut anul trecut, în vară. Eu am făcut o sesizare la primărie. Au venit proprietarii şi vor să mă dea în judecată pentru că nu le păstrez terenul. Oricum, eu sunt obligat să le plătesc arenda. N-am calculat prejudiciul de până acum, sper doar să rezolve problema”, spune arendaşul păgubit.
„Apa a venit din cer!”
În timp ce autorităţile nu răspund în niciun fel pentru „delta” de pe DJ 702 G, din judeţul Dâmbo-viţa, toate oalele sparte ar trebui să fie plătite acum de cel care a luat pământul în arendă, deşi el este cel păgubit. Gheorghe Fulga a mai avut probleme şi cu firma de asigurare, care i-a transmis că trebuia să dea drumul la apă, să se scurgă. „Dacă ei îmi spun că am voie să sparg şoseaua, mă duc, fac o cheltuială şi fac o scurgere”, spune arendaşul. Fiind vorba despre un drum judeţean, primăria nu are nicio implicare. „Este vina Consiliului Judeţean, care a făcut lucrarea de asfaltare şi nu a respectat partea tehnică. Ar fi trebuit să facă un podeţ, aşa cum era înainte, dar nu l-au mai făcut. Primăria nu a avut niciun cuvânt de spus, pentru că este drum judeţean”, explică viceprimarul comunei Crângurile, Costin Barbu. De la Consiliul Judeţean Dâmboviţa ni s-a răspuns că delta de pe câmp nu este problema administratorului drumului. Reprezentanţii CJ susţin că nu sunt vinovaţi pentru pagubele produse terenului agricol în urma executării lucrărilor de asfaltare. „Lucrarea nu este terminată, este în curs de execuţie, iar eu sunt pe teren cu constructorul. Apa respectivă nu a venit de pe drumul judeţean, a venit din cer”, ne-a explicat Vasile Dinu, directorul direcţiei generale de infrastructură locală din cadrul CJ Dâmboviţa. „Administrarea drumului judeţean este, conform Ordonanţei 43/1997 a drumurilor, numai pentru zona de siguranţă a acestuia, care se întinde de la marginea exterioară a şanţurilor, până la un metru şi jumătate din suprafaţa terenurilor private. În rest este zona de proprietate privată a terenurilor, iar Consiliul Judeţean nu poate investi acum sume - pentru că sunt ilegale - pentru a face lucrări în afara acestor zone de siguranţă”, mai spune directorul de la infrastructură.
Citește pe Antena3.ro
Ca şi elemente de scurgere a apelor la drum, chiar asta aveam în vizionare astăzi, ca până la finalizarea proiectului să poată fi executate şi aceste lucruri, dar ele nu asigură în totalitate scurgerea laterală.
Vasile Dinu, directoriul direcţiei generale de infrastructură locală din cadrul CJ Dâmboviţa.
Să-i mulţumim domnului Adrian Ţuţuianu, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, pentru inundaţiile de pe câmp. Au asfaltat în bătaie de joc DJ 702 G, iar DJ 702 A nu l-au asfaltat deloc, pentru că n-au vrut.
Costin Barbu, viceprimarul comunei Crângurile
Specialiştii în construcţii spun că situaţia din judeţul Dâmboviţa nu este singulară, iar lucrările din ultimii ani sunt prost făcute. „De obicei se întâmplă aşa pentru că, deşi proiectul trebuie să aibă canalizare, şanţuri şi rigole, banii alocaţi sunt foarte puţini. Se iau banii pe realizarea drumului, dar nu se mai realizează celelalte detalii. Aşa se întâmplă şi cu sistematizarea pe verticală, care duce de multe ori la alunecări de teren: nivelarea terenului, vegetalizare, înierbare, toate elementele de detaliu, care par a fi doar de imagine, dar sunt foarte importante şi pentru menţinerea drumurilor. 75% dintre alunecările de teren sunt provocate de faptul că nu se întreţin lucrările”, explică Nicolae Boţu, profesor universitar la Facultatea de Construcţii de la Iaşi.
Consiliul Judeţean Dâmboviţa caută acum soluţii
Vasile Dinu, directoriul direcţiei generale de infrastructură locală din cadrul CJ Dâmboviţa, a încercat să găsească explicaţii pentru inundaţiile provocate de asfaltare şi ne asigură că deja s-a demarat o acţiune la nivel de judeţ, pentru a se găsi soluţii: „Este un obiectiv în derulare, noi mâine am convocat inclusiv Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (astăzi, n.r.), astfel încât, împreună, probabil, cu reprezentanţii Direcţiei Agricole, să facem nişte canale de desecare. Noi încercăm să găsim acum formula legală, împreună cu reprezentanţii ISU, cu reprezentanţii Direcţiei Agrocole, astfel încât să soluţionăm într-un timp scurt necazurile de acolo”, ne-a spus directorul Vasile Dinu.
Explicaţia CJ Dâmboviţa: „Configuraţia litologică a terenului de acolo, cu argilă în exces în mod sigur, nefiind impermeabil şi nefiind cu posibilitate a înmagazina toată cantitatea de apă, face ca perimetrele respective, care sunt în afara zonelor de siguranţă a drumului judeţean, să se inunde”.
