Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Trecută prin mai multe guverne, aceasta a semnat, în 2018, din partea României, Acordul Strategic dintre UE și Japonia. În 2023, când deja Odobescu se afla de mai bine de un an și jumătate la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis cheltuia un milion de euro pe o aeronavă de lux, pentru a merge în Japonia, ca să semneze un parteneriat strategic identic. Noul guvern nu mai conține și UDMR, după ce maghiarii au fost lăsați fără Ministerul Mediului. PNL l-a impus la conducerea acestui minister pe deputatul Mircea Fechet, fost secretar de stat pe vremea celebrului Costel Alexe. La Cultură vine Raluca Turcan, cea care, în vara anului 2021, îi ura, pe contul său de Facebook, „La mulți ani!” baronului Samuel von Brukenthal, decedat în 1803. Și Cătălin Predoiu pleacă de la Justiție la Ministerul de Interne. În locul său, vine Alina Gorghiu, senatorul PNL care, anul trecut, promova o lege ce prevedea ca persoanele condamnate cu pedepse de până la 7 ani să facă pușcăria acasă.
Klaus Iohannis l-a retras din Guvernul condus de Marcel Ciolacu pe reprezentantul său de bază, Bogdan Aurescu, trimițând în locul acestuia, pentru a gestiona Ministerul Afacerilor Externe (MAE), un alt consilier prezidențial. Este vorba despre Luminița Teodora Odobescu, cea care a lucrat pentru mai multe guverne. Luminița Odobescu este, oficial, propusă de Partidul Național Liberal și și-a început cariera, potrivit propriului CV, ca stagiar la Organizația Mondială a Comerțului. Între 1999 și 12002, a ocupat poziția de șef de serviciu în cadrul Departamentului de Comerț Exterior, iar între 2002 și 2007, a lucrat la Reprezentanța Permanentă a României la Uniunea Europeană.
În 23 februarie 2012, fostul director SIE, impus de Traian Băsescu în funcția de prim-ministru, Mihai Răzvan Ungureanu, o numea pe Luminița Odobescu secretar de stat în MAE. A deținut această demnitate până în 8 noiembrie 2012, când noul premier, Victor Ponta, a numit-o consilier de stat pentru afaceri europene și politică externă la Cancelaria Primului Ministru.
De la Ponta, la Băsescu. De la Iohannis, la Ciolacu
Printre ultimele acte semnate de Traian Băsescu în calitate de președinte al României se numără și decretul prezidențial nr. 810, prin care „Petrov” i-a acordat Luminiței Teodora Odobescu gradul diplomatic de ambasador. O jumătate de an mai târziu, în 12 iunie 2015, Luminița Odobescu era acreditată, prin decret prezidențial emis de Klaus Iohannis, în calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar, șef al Reprezentanței Permanente a României la Uniunea Europeană. A preluat funcția în 1 august 2015, când Victor Ponta a eliberat-o, la cerere, din funcția de consilier de stat.
În 10 noiembrie 2021, Klaus Iohannis emite un decret prezidențial prin care o recheamă pe Luminița Odobescu de la post. Asta, după ce, la 29 noiembrie 2019, Iohannis i-a conferit acesteia Ordinul Național Steaua României în grad de cavaler, „în semn de apreciere pentru excepționala contribuție avută la exercitarea cu succes de către România a Președinției Rotative a Consiliului Uniunii Europene”. Interesant este că acest decret a fost contrasemnat de fostul premier PNL Ludovic Orban.
Rechemată de la post, Luminița Odobescu este numită de către Klaus Iohannis, la data de 25 noiembrie 2021, în funcția de consilier prezidențial, la Departamentul pentru Afaceri Europene. Mandatul ei a început din 30 noiembrie 2021, când i-a luat, practic, locul lui Leonard Orban, fratele mai mare al lui Ludovic Orban.
Odobescu a semnat în 2018 ceva ce a mai semnat Klaus Iohannis în 2023
În anul 2018, când Luminița Odobescu îndeplinea calitatea de ambasador al României la Uniunea Europeană, a semnat, alături de reprezentanții tuturor statelor membre ale UE, un Acord Strategic de Parteneriat între UE, prin statele membre, pe de o parte, și Japonia, pe de altă parte, pe 38 de domenii strategice.
Cu toate acestea, în anul 2023, când Luminița Odobescu îl consilia încă pe președintele României, din funcția de consilier prezidențial, Klaus Iohannis a efectuat o vizită de stat în Japonia, plătind un milion de euro pentru închirierea unei aeronave de lux, pentru a încheia cu premierul nipon, la data de 7 martie 2023, o declarație de Parteneriat Strategic între România și Japonia. Temele acestui nou parteneriat sunt identice cu cele aflate deja în Acordul de Parteneriat dintre UE, inclusiv România, și Japonia, semnat în 2018 și de Luminița Odobescu.
Înainte de a părăsi Palatul Cotroceni, Luminița Odobescu și-a publicat declarația de avere pe anul în curs. Potrivit acestui document, noul ministru de Externe deține, prin intermediul soțului, un teren intravilan de 401 metri pătrați, primit donație în 2016, amplasat în Brebu, județul Prahova, dar și un teren moștenit personal în 2018, cu suprafața de 684 metri pătrați în Deda, județul Mureș. De asemenea, sunt menționate două apartamente, cu suprafețele de 76,56 metri pătrați, respectiv 96,56 metri pătrați, în București, o casă de vacanță în Brebu, de 144,68 metri pătrați, primită donație, precum și două case de locuit. Prima, moștenită în 2018, de 83 metri pătrați, iar a doua, de 111,08 metri pătrați în Capitală, moștenită de soț în anul 2020.
Luminița Odobescu mai menționează un autoturism Hyundai fabricat în 2018 și o Dacia Sandero din 2019, 477.817,3 lei și 159.744,72 euro în conturi și depozite bancare. La capitolul venituri, în ultimul an fiscal, Luminița Odobescu a câștigat de la Palatul Cotroceni o indemnizație de 153.312 lei, iar soțul, salariat al SC Tunic Prod SRL, un salariu de 89.318 lei.
Pentru cine au sacrificat liberalii coaliția cu Kelemen Hunor
„Bomboana pe Coaliția” cu UDMR, în Guvernul Ciolacu, se numește, însă, Mircea Fechet, nominalizat să preia portofoliul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Reamintim că, la formarea Coaliției PSD-PNL-UDMR, în noiembrie 2019, UDMR a primit, prin protocolul semnat, trei minstere – Ministerul Dezvoltării, Ministerul Mediului și Ministerul Sportului. La rotativa de săptămâna aceasta, însă, Ministerul Sportului a fost înghițit de Ministerul Familiei și Tineretului, condus de Gabriela Firea. PNL a impus ca obligatorie preluarea de la UDMR a Ministerului Dezvoltării, fapt considerat inacceptabil de către cei de la UDMR.
După negocieri, maghiarii au admis să renunțe la Dezvoltare, cu condiția să primească două ministere – unul de la PSD, iar al doilea de la PNL. PNL a cedat, inițial, Ministerul Energiei, iar PSD a oferit liberalilor Ministerul Economiei și Ministerul Sănătății, pentru ca PNL să cedeze UDMR și Ministerul Mediului. Această ofertă nu a fost acceptată de către liberali, iar UDMR a considerat această atitudine drept inacceptabilă. Din acest motiv, al Ministerului Mediului, UDMR a părăsit, marți seară, coaliția de guvernare.
Omul pentru care s-a rupt Coaliția cu UDMR se numește Mircea Fechet, impus de liberali la conducerea Ministerului Mediului. Fechet este președintele PNL Bacău și vicepreședinte al Biroului Executiv al PNL, ocupând, din 2020, un fotoliu de deputat în Parlamentul României. Convorm CV-ului, între mai 2012 și martie 2014, Fechet a ocupat funcția de vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Reglementare și Monitoriazarea Achizițiilor Publice. Din martie 2014 și până în februarie 2019, a fost directorul executiv adjunct al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubritate Bacău. Între februarie și noiembrie 2020 (sub guvernul Orban), Mircea Fechet a fost reprezentant al României la Agenția Europeană a Mediului și secretar de stat în Ministerul Mediului, sub mandatul celebrului Costel Alexe. După plecarea lui Alexe din Guvern și până la alegerile parlamentare din anul 2020, Fechet a fost, pentru o lună, ministrul interimar al Mediului.
Conform ultimei declarații de avere depuse de Mircea Fechet, ca deputat, în 2022 (nu a depus-o pe cea pe anul 2023), acesta deține două apartamente, unul în Galați, din 2006, cu suprafața de 57 metri pătrați, și unul în Bacău, din 2015, cu suprafața de 75 metri pătrați, precum și o altă construcție, în Bacău, de 15 metri pătrați în Bacău. Noul ministru al Mediului are un autoturism Mercedes Benz B Class fabricat în 2017, iar în conturi și depozite bancare menționa 109.900 de lei, 35 de euro și 2.179 dolari. Anul trecut, ar fi trebuit să închidă un credit la Banca Transilvania, în cuantum de 63.000 de lei. În anul fiscal anterior, Fechet câștigase, ca deputat, 137.418 lei pe an, iar soția, salariată a Fadmar Prodcom Bacău, 15.938 de lei.
Cu facultatea la Moscova, Cultura, la vreme de război în Ucraina, este preluată de Raluca Turcan
Revine la Palatul Victoria, ca membru al unui guvern condus de președintele PSD, Marcel Ciolacu, celebra Raluca Turcan. Un detaliu care o recomandă pentru a prelua portofoliul Ministerului Culturii este, probabil, faptul că, între 1996 și 1999, Raluca Turcan a urmat cursurile Institutului Pușkin din Moscova, Federația Rusă, de unde a obținut diplomă în rusă comercială.
Alte detalii care ar putea-o recomanda pentru această demnitate este interviul televizat, din anul 2008, acordat jurnalistului Răzvan Dumitrescu, atunci când Turcan a declarat că „am 28 de ani și cred că trebuie să las loc de buna-ziua acolo pe unde trec”. Jurnalistul i-a atras atenția că este născută în anul 1976, și, prin urmare, la data interviului avea vârsta de 32 de ani. Iar Raluca Turcan a răspuns: „Efectiv am uitat că am 32 de ani, într-adevăr”.
Raluca Turcan a mai fost ministru, al Muncii, și chiar vicepremier în Guvernul Orban. În această calitate, a mai probat, dacă mai era nevoie, abilitățile sale de comunicare ca demnitar. Într-un discurs ținut de la pupitrul Palatului Victoria, Raluca Turcan i-a atacat pe social-democrați, precizând că „agenții poștali fac politica PSD în teren, că amenință cu neplata pensiilor sau propaghează știrea falsă”. De la același pupitru, dar cu o altă ocazie, Raluca Turcan făcea următoarea declarație: „Nu se poate ca în materie de siguranță publică să nu existe controale ale instituțiilor statului, astfel încât omul să aibă garanția că nu se culcă sănătos și se trezește mort”.
Cea mai mare gafă făcută de Raluca Turcan are legătură chiar cu domeniul pe care urmează să-l păstorească, Cultura. În 26 iunie 2021, noul ministru a scris un mesaj pe contul său de socializare, în care a notat: „La mulți ani, Samuel von Brukenthal”. Baronul căruia Turcan i-a făcut această urare a decedat în anul 1803.
Pe lângă studiile făcute la Moscova, CV-ul Ralucăi Turcan este unul bogat. Între 2002 și 2004, a fost consilier al președintelui PNL Theodor Stolojan. Între 2004 și 2006, a devenit membru al Biroului Național de Conducere al PNL. Între decembrie 2007 și mai 2011, a ocupat funcția de vicepreședinte al PDL, iar, din 2018 și până în 2014, a fost vicepreședinte al PDL – partidul lui Traian Băsescu. De la PDL a trecut la PNL, ca vicepreședinte, până în 2016, iar în 2017, a fost chiar președintele interimar al partidului.
Raluca Turcan este deputat de Sibiu din 2004. Potrivit ultimei declarații de avere, depusă în 2022 (anul acesta nu a depus încă), noul ministru al Culturii preciza că deține, împreună cu soțul său, Valeriu Turcan – ex-consilier prezidențial al lui Traian Băsescu, un teren agricol de 3.000 metri pătrați la Limanu, județul Constanța, un teren extravilan de 1.000 de metri pătrați în Gruiu, Ilfov, în coproprietate cu președintele Consiliului Concurenței Bogdan Chirițoiu, un apartament de 102 metri pătrați la Sibiu, un autoturism Toyota fabricație 2008 și bijuterii de 15.000 de euro. În conturi și depozite bancare, Raluca Turcan menționa sumele 257.783 de lei și 425.985 de euro, dar și titluri de stat de 18.000 de lei.
Surprize-surprize și la Justiție. Autoarea legii „Pușcărie făcută de acasă”, numită în locul lui Predoiu
O altă surpriză liberală de pe listele Guvernului Ciolacu vine de la Ministerul Justiției. Cătălin Predoiu este înlocuit cu Alina Gorghiu. Aceasta din urmă s-a remarcat, ca parlamentar, în acest domeniu, în anul 2020, când a promovat în Legislativ un proiect de lege care prevedea că persoanele condamnate pentru infracțiuni la pedepse de până la 7 ani de închisoare să execute pedeapsa la domiciliu, sub supraveghere, prin intermediul unei brățări electronice. Senatul a trecut legea, prin vot, însă a fost respinsă de Camera Deputaților, împotriva ei votând toți, inclusiv colegii de partid ai inițiatoarei.
Alina Gorghiu este doctor în drept, și-a început cariera în 2002 ca avocat stagiar, apoi ca membru al Casei de Avocatură Gorghiu, Pop și Asociații. Între 2009 și 2010, a ocupat funcția de consilier al președintelui AVAS. Din 2008 și până în 1016 a fost deputat, iar din 2016 senator. Din 2022 este președintele interimar al Senatului. Giurgiu este vicepreședinte PNL și președinte al organizației județene a PNL Argeș.
Conform declarației de avere de anul trecut, Alina Gorghiu deține, împreună cu soțul ei, Lucian Isar, un teren la Mogoșoaia de 1.830 metri pătrați, o casă, în București, de 125,5 metri pătrați, un apartament în București de 174 metri pătrați, ceasuri și bijuterii de 83.000 de euro și tablouri de 8.000 de euro. Anul trecut, a vândut un apartament cu 44.000 de euro. În conturi și depozite bancare, familia noului ministru al Justiției are 573.094,48 lei, 552,989,95 euro, 22.241 de dolari și 34.400 lire sterline. De asemenea, Gorghiu mai deține titluri de stat în cuantum de 428.000 de dolari și 174.000 de euro.
