Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Selecţia finală va avea loc între 6 şi 17 noiembrie, când, dintre participanți, Ministerul Justiţiei va propune nominal persoanele agreate, propunerea urmând a fi avizată, formal, de CSM, după care numirile în funcţie să fie făcute prin decret al lui Klaus Iohannis. Printre candidaţii selectaţi se regăsesc nume grele ale epocii Băsescu-Macovei-Kovesi, procurori care au în palmares dosare cu iz politic. Este vorba despre procurori care i-au trimis după gratii pe Liviu Dragnea, care au fabricat dosarul „Ponta-Tony Blair” sau care l-au scăpat de urmărirea penală pe ex-liderul USR, Dan Barna. Însă candidează şi rivala lui Kovesi, celebra procuroare SIIJ Mihaela Moraru Iorga. Pentru DIICOT, o candidatură importantă este cea a Oanei Schmidt-Hăineală, care vizează şefia Secţiei de Combatere a Traficului de Droguri.
Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a decis care candidați vor merge mai departe pentru şefia a două secţii din DNA, după ce posturile au rămas vacante. Bătaia cea mai aprigă urmează să se dea pentru funcţia de procuror-şef al Secţiei de Combatere a Corupţiei, unde se vor înfrunta trei procurori cu un istoric interesant.
Astfel, primul dintre candidaţi este procurorul Adrian George Matei, care activează în structura centrală a DNA. Acest procuror este anchetatorul care a instrumentat controversatul dosar al angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, dosar care l-a scos, practic, din viaţa politică pe fostul preşedinte al PSD, Liviu Dragnea, condamnat, în 27 mai 2019, definitiv, la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare pentru… instigare la abuz în serviciu. Acelaşi procuror Adrian George Matei este cel care l-a pus sub acuzare pe fostul patron al Astra Asigurări, magnatul Dan Adamescu, decedat în condiţii suspecte în spatele gratiilor.
Adrian George Matei este, însă, procurorul care i-a clasat fostului preşedinte al USR, Dan Barna, unul dintre dosarele instrumentate de DNA, la sesizarea DLAF, privind fraudele cu fonduri europene. Presa scrie că Adrian George Matei este finul actualului procuror DNA Cristian Ban, fost membru al Secţiei pentru procurori de la CSM. Soţia candidatului Matei, Daniela Alina Matei, este şi ea procuror şi activează la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.
Autor de fapte „vitejeşti” atât vechi, cât şi noi
Al doilea pretendent cu şanse să preia conducerea Secţiei pentru Combaterea Corupţiei din DNA este Gheorghe Emil Moţa, cunoscut drept una dintre fostele „unelte” ale Laurei Codruţa Kovesi. Moţa este procurorul care a deschis incredibilul dosar penal pe numele fostului prim-ministru Victor Ponta şi al ex-deputatului PSD Sebastian Ghiţă pentru că l-au adus în România, într-o vizită oficială, pe fostul premier al Marii Britanii, Tony Blair. După ce scandalul a ajuns cât „casa”, Moţa a clasat dosarul.
Tot el l-a mai trimis în judecată pe Sebastian Ghiţă în al doilea dosar penal, referitor la contractele cu statul ale Asesoft.
Însă activitatea lui Gheorghe Emil Moţa are ecouri mult mai recente. Anul acesta, procurorul le-a deschis dosar penal pentru dare de mită fostului selecţioner al echipei naţionale de fotbal, Victor Piţurcă, şi fiul acestuia, în celebra afacere a măştilor din pandemie via Romarm. Piţurcă a fost chiar reţinut, însă instanţa de judecată a dispus cercetarea sa în libertate.
Gheorghe Emil Moţa este căsătorit cu Tinela Moţa, judecător la Tribunalul Gorj.
Duşmanul Laurei Kovesi vrea să revină la DNA
Există, totuși, pe lista de candidaţi pentru şefia acestei secţii, şi numele unui procuror care a refuzat să fie unealta lui Kovesi. Este vorba despre Mihaela Moraru-Iorga, fost procuror DNA încă din mandatul lui Daniel Morar şi care a fost o oponentă a Laurei Codruţa Kovesi.
În 2017, Mihaela Moraru-Iorga a intrat în conflict cu fosta şefă a DNA, după ce şi-a exprimat dezacordul cu privire la politica de management abuzivă a „zeiţei anticorupţie”, fiind chiar şi autoarea unei sesizări la Inspecţia Judiciară îndreptată împotriva lui Kovesi. Drept răzbunare, Kovesi a solicitat şi obţinut revocarea Mihaelei Moraru-Iorga din calitatea de procuror DNA şi, în paralel, prin intermediul găştii de la Ploieşti, denumită „Unitatea de Elită a DNA”, i-a fabricat procuroarei un dosar penal de corupţie. Acest dosar a picat în instanţă, însă Mihaela Moraru-Iorga a „beneficiat” de o amplă campanie de denigrare şi de hărţuire.
Când a luat fiinţă Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), Mihaela Moraru-Iorga a decis să activeze chiar la această structură a Parchetului General. În paralel, a chemat-o în judecată pe Kovesi în mai multe dosare din instanţă. Cum, însă, SIIJ a fost desființată, anul trecut, printr-o decizie politică mai mult decât controversată a Guvernului şi a Parlamentului, toate dosarele secţiei au fost preluate de o nouă structură de parchet înfiinţată la nivelul Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Mihaela Moraru-Iorga activează, în prezent, în această structură.
Un apropiat al actualului şef anticorupţie vizează conducerea Secţiei a II-a
Altă funcție scoasă la „mezat” este cea de procuror-şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie din DNA. Iar pentru această poziţie lupta se dă între doi procurori. Este vorba despre Ionuţ Ardeleanu şi despre Horațiu Ovidiu Baias.
Ionuţ Ardeleanu este procuror DNA, dar a lucrat, anterior, la DIICOT, unde a condus Secţia de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare. La acel moment, Ardeleanu i-a fost chiar superior ierarhic actualului procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Marius Voineag, despre care presa scrie că ar fi un apropiat al candidatului.
La DIICOT, Ionuţ Ardeleanu a instrumentat dosarul în care Ioana Timofte, nepoata fostului director al Serviciului Român de Informaţii Radu Timofte, a fost pusă sub acuzare pentru că ar fi coordonat un grup infracţional organizat ce avea drept scop delapidarea bugetului Companiei pentru Controlul Cazanelor. Soţia lui Ardeleanu, Corina Ardeleanu, este judecător la Curtea de Apel Bucureşti.
Al doilea candidat pentru această funcţie se numeşte Horaţiu Ovdiu Baias, este, de asemnenea, procuror DNA, unde activează din anul 2005, încă de pe vremea când numirile la această structură erau făcute de Traian Băsescu, la propunerea Monicăi Macovei. Baias a mai condus Secţia la şefia căreia râvneşte, din nou, însă a coordonat şi „Filajul” de la DNA, respectiv a condus Serviciul Tehnic şi de Informaţii Clasificate, coordonând baza de date a faptelor de corupţie. Horaţiu Ovidiu Baias ester căsătorit cu Geanina Marilena Baias, salariată a Băncii Naţionale a României (BNR).
O altă poziţie vacantă la DNA este cea de procuror-şef al Secţiei judiciare penală. Aici, s-a înscris un singur candidat. Este vorba despre Marilena Mincă, procuror delegat la DNA de la Parchetul General.
Celebra Oana Schmidt-Hăineală candidează pentru şefia Secţiei de Combatere a Traficului de Droguri
Și la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) urmează să fie făcute, de către ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, nominalizări pentru unele funcţii de conducere. Un nume interesant de candidat apărut aici este cel al celebrei Oana Schmidt-Hăineală, care vânează poziţia de procuror-şef al Secţiei de Combatere a Traficului de Droguri.
Oana Schmidt-Hăineală este un procuror controversat, care, la nivel de percepţie publică, a trecut de la tabăra lui Băsescu, fiind lăudată la acel moment de presa „de dreapta”, la tabăra „pesedistă”, fiind, astfel, criticată de aceeaşi parte a presei. Procuroarea a condus, în 2013, din funcţia de preşedinte, Consiliul Superior al Magistraturii şi a fost acuzată că a avut un rol activ în distrugerea carierei fostului judecător Adrian Toni Neacşu, actual avocat de prestigiu. De asemenea, numele său a fost vehiculat într-un alt scandal de proporţii, referitor la celebra erată de la CCR, care a întors rezultatul referendumului de demitere a lui Traian Băsescu din 2012.
Interesant este că, în timpul guvernării „Dragnea”, Oana Schmidt-Hăineală a devenit secretar de stat în Ministerul Justiţiei, chiar în mandatul lui Florin Iordache şi chiar în perioada mult-hulitei Ordonanţe de Urgenţă 13/2017. Apoi, în mandatul lui Tudorel Toader, aceeaşi procuroare a condus Corpul de Control al Ministrului Justiţiei.
Reîntoarsă la DIICOT, Oana Schmidt-Hăineală a instrumentat cel puţin două dosare cu impact mediatic major. Este vorba despre dosarul „Caracal”, în care Gheorghe Dincă a fost trimis în judecată şi condamnat pentru omor calificat şi trafic de persoane, dar, anul acesta, a trimis în judecată la fel de celebrul dosar al lui Vlad Pascu, fiul controversaţilor oameni de afaceri Mihai şi Miruna Pascu, tânărul care, drogat fiind, a ucis cu autoturismul său doi turişti în staţiunea 2 Mai.
Potrivit ultimei declaraţii de avere completate de Oana Schmidt-Hăineală, procurorul candidat a realizat, în ultimul an fiscal, venituri de 340.169,74 de lei pe an (28.347,5 lei pe lună), reprezentând salarii, drepturi salariale restante sau contravaloarea unor daune materiale şi morale dobândite prin hotărâri judecătoreşti, de la DIICOT, CSM şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău.
Pentru şefia Secţiei de Combatere a Traficului de Droguri, Oana Schmidt-Hăineală îl are drept contracandidat pe procurorul DIICOT Valentin Cotoară.
Bătălie aprinsă şi pentru secţiile din Parchetul General
Ministerul Justiţiei urmează să selecteze alţi procurori pentru ocuparea altor funcţii de conducere la nivelul marilor parchete. Astfel, pentru funcţia de procuror-şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va fi intervievat procurorul DIICOT Remus Iulian Popa. În timp ce, pentru funcţia de procuror-şef al Secţiei Judiciare din cadrul Parchetului General candidează procuroarea Antonia Eleonora Constantin. De asemenea, pentru conducerea Secţiei de Resurse Umane şi Documentare din PÎCCJ candidează Cristina Daniela Balcan, procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, delegat la Parchetul General.
Patru procurori şi-au depus candidaturile pentru funcţia de procuror-şef al Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Este vorba despre Tiberiu Cozma, Adrian Cornel Nicolae, George Florin Popescu (toţi încadraţi la Parchetul General) şi George Octavian Toma (procuror militar la Parchetul Militar Bucureşti).
Pentru poziţia de procuror-şef al Secţiei de Combatere a Criminalităţii din DIICOT candidează procurorii George Cosmin Militaru şi Adrian Petre Todoran, iar, pentru funcţia de procuror-şef al Secţiei de Combatere a Infracţiunilor de Terorism şi a Criminalităţii Informatice din DIICOT candidează procuroarea Ana Maria Papuc.
