Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Milioane de parfumuri contrafăcute sunt folosite de europeni fără ca aceştia să ştie la ce riscuri se expun. Reţele de crimă organizată inundă piaţa europeană cu parfumuri false pe ruta China – Turcia – România, îşi burduşesc conturile cu sume impresionante, ameninţând în schimb sănătatea clienţilor. Aceste reţele câştigă zeci de milioane de euro din afacerea cu parfumuri, dar pedepsele la care se expun sunt mult mici decât dacă ar face trafic de droguri sau s-ar ocupa de prostituţie. Lipsa de reacţie a reprezentanţilor firmelor care produc parfumuri de lux implică vânzarea legală pe piaţa europeană a contrafacerilor, chiar dacă transporturile de parfumuri false sunt reţinute de vameşi sau poliţişti de frontieră. Cele mai contrafăcute mărci sunt Versace, Chanel, Prada, Gucci, Bvlgari, Boss, Dior şi Givenchy din cauza faptului că sunt cele mai uşor de vândut pe piaţă. Majoritatea parfumurilor contrafăcute vine din China, Turcia, Hong Kong şi Emiratele Arabe Unite. România reprezintă o ţintă pentru comerţul cu astfel de produse, dar şi o ţară de tranzit, prin Portul Constanţa Sud – Agigea. Conform datelor Vămii din Portul Constanţa Sud Agigea, capturile de parfumuri contrafăcute au crescut în ultimii ani, fiind semnificativ mai mari decât cele făcute înainte de ianuarie 2007 data aderării României la Uniunea Europeană
O zi însorită de vară pe litoral. Un bărbat, cam de 30 de ani, se apropie de mine. Peste tricoul alb îi atârnă o borsetă. “Vrei un Chanel 5?”, mă întreabă. Din curiozitate îi spun să-mi arate marfa şi-l întreb ce alte produse mai are. Omul se uită de jur împrejur, atent să nu-l vadă vreun poliţist sau jandarm. Se fereşte până şi de managerul terasei care stă cu ochii pe el. Omul caută în borsetă şi după câteva secunde spune că nu are Chanel 5, dar îmi arată alte mărci: Christian Dior şi Paco Rabanne pe care mi le-ar da pentru 25 de euro. ”Nu pot să aleg mărcile de acolo de unde iau parfumurile. Le iau din grămadă”, a răspuns vânzătorul ambulant, oarecum dezamăgit că nu a încheiat târgul. Este veriga finală a unei reţele care îşi are originea în China, trece prin Dubai şi sfârşeşte în UE. Îşi cumpără marfa de la un intermediar care la rându-i achiziţionează parfumurile de la un distribuitor. Distribuitorul îşi aduce marfa, care este contrafăcută, prin portul Constanţa Sud – Agigea din China sau cu tirul din Turcia. Constanţa Sud – Agigea este poarta de intrare în România a mii de containere în fiecare zi, dar numai câteva zeci sunt controlate de vameşi şi de poliţiştii de frontieră.
Traseul parfumului
O sirenă se aude strident în timp ce un container de 20 de tone este mutat de pe platforma unde era depozitat pe remorca unui tir. În acest zgomot şi printre zecile de tiruri care aşteaptă să fie încărcate mişună vameşi şi poliţiştii de Frontieră. Unii sunt în civil, alţii îşi poartă armele la vedere. Briza tăioasă a mării, hârâitul camioanelor şi zgomotoasele utilaje de încărcare creează o atmosferă de uzină. Vameşii verifică documentele şi taie cu cutterul cutiile de carton sau plasele de rafie descărcate din container pentru a verifica conţinutul acestora. Aşa e fiecare zi la Terminalul de Containere Constanţa Sud (Constanţa South Container Terminal – CSCT). Aici sunt aduse containerele din Zona Liberă a portului către o firmă de comisionariat vamal, firmă care completează toate documentele necesare pentru importul mărfii în România. Containerele sunt verificate de o echipă mixtă de vameşi şi poliţişti de Frontieră pe lângă care se mai învârt şi cei de la Crimă Organizată. Containerele sunt scanate şi dacă se observă ceva suspect sunt verificate manual, proces care poate dura şi o zi întreagă pentru un singur container. O atenţie specială se acordă importurilor din zone considerate de autorităţile române, şi nu numai, de risc: Asia de Sud-Est, China, Thailanda sau Orientul Mijlociu. Pe 31 august 2012 a fost confiscat unul dintre cele mai interesante transporturi de parfumuri false. Atunci, o echipă mixtă de vameşi şi ofiţeri ai Gărzii de Coastă au descoperit 2.000 de recipiente cu parfum. Toate aveau inscripţionate numele unor cunoscute mărci producătoare. Importatorul era firma SC Good Price Diverscom SRL, o firmă înfiinţată cu numai 28 de zile înainte de efectuarea importului, care avea ca obiect de activitate comerţul cu ridicata a diferitelor bunuri. Patronul şi administratorul, Galina Zubco, care deţine atât cetăţenie română, cât şi moldovenească, a confirmat pentru Jurnalul Naţional că a comandat online parfumurile unei firme din China, dar a precizat că în momentul comenzii acestea nu aveau inscripţionate numele unor mărci cunoscute. “Am arătat catalogurile cu parfumuri din China clienţilor noştri şi ei au dat comanda. Parfumurile din catalog nu aveau nici un brand pe ele”, a declarat Zubco. Ea a mai spus că procurorii nu au demarat nici o acţiune pentru că firmele care deţin mărcile respective nu au fost prejudiciate financiar deloc.
Un sistem birocratic
După ce produsele cosmetice sunt confiscate de autorităţi, reprezentantul mărcii respective este notificat de Vamă sau de Poliţia de Frontieră. Acesta decide dacă produsele sunt contrafăcute, care sunt paşii ce trebuie urmaţi şi trimite la rându-i decizia sa autorităţilor române. De obicei, aceste produse sunt distruse de autorităţi pe cheltuiala firmei de parfumuri, dar sunt cazuri în care reprezentantul acesteia decide că nu s-au încălcat dreptul de proprietate intelectuală. În acest caz, parfumurile sunt înapoiate importatorului. Galina Zubco, membru şi într-o organizaţie pentru apărarea drepturilor omului, a declarat că nu a primit nici o notificare din partea reprezentantului mărcii cum că parfumurile importate de firma ei ar fi fost false. Asta pentru că, dacă acesta nu face nici o reclamaţie, autorităţile statului nu pot face nimic, iar parfumurile contrafăcute ajung să fie vândute pe străzi, online sau chiar în magazine drept produse originale. “De obicei, reprezentantul titularului de marcă nu răspunde solicitărilor noastre. Din cauza crizei financiare, dacă confiscăm o cantitate mai mică de parfumuri, reprezentatul titularului de marcă nu face analizele necesare pentru că acestea costă enorm”, a declarat Gabriel Calimente, comisar-şef în cadrul Gărzii de Coastă. “Practic, lucrăm pentru titularii de marcă”, a precizat şi Mariana Vonica, şef adjunct Birou Vamal Constanţa Sud.
Lipsă de reacţie
Organizaţii plătite să urmărească produsele contrafăcute au refuzat să ofere informaţii despre explozia de produse cosmetice false care ameninţă afacerilor membrilor săi şi induc în eroare clienţii. REACT este o organizaţie nonprofit cu sediul în Olanda. Are peste 20 de ani de experienţă în domeniul contrafacerii şi 190 de membri din industria cosmetică, farmaceutică sau a tutunului. REACT organizează acţiuni de depistare a produselor contrafăcute în aproape toate ţările UE şi au reprezentanţi inclusiv în China sau Turcia. Am solicitat REACT o poziţie oficială legată de parfumurile false, dar un oficial de la sediul principal m-a îndrumat către reprezentantul său din România, avocatul Gabriel Turcu. Turcu este şi reprezentantul în România al celor mai mulţi producători de parfumuri şi persoana pe care Vama sau Poliţia de Frontieră o contactează în cazul în care sunt confiscate transporturi de parfumuri false. Iniţial, avocatul a fost de acord să explice cum funcţionează piaţa neagră a parfumurilor şi problemele cu care se confruntă producătorii, dar apoi s-a răzgândit. Colegii săi de la REACT din China şi Turcia au procedat la fel. Şi companiile producătoare de parfumuri au avut reacţii diferite când le-am solicitat acelaşi lucru. Chanel şi Procter & Gamble Prestige, producătorul, printre altele, a Dolce & Gabbana sau Escada, au fost cooperante. Versace şi-a exprimat regretul că nu poate comenta acest subiect. Prada, Hugo Boss, Gucci şi Bvlgari nu au răspuns deloc solicitărilor. Cécile Bensimhon, un oficial Chanel a explicat că în Europa contrafacerea reprezintă o afacere de două miliarde de euro annual, care duce la pierderea a 1.000.000 de locuri de muncă şi la creşterea taxelor pentru cetăţenii europeni din cauza evaziunii fiscale. Ea a mai precizat că legislaţia franceză a fost îmbunătăţită în ultimii ani şi au avut loc campanii de conştientizare a publicului legate de produsele cosmetice de lux. În Franţa, orice persoană care produce, importă sau distribuie produse contrafăcute riscă trei ani de puşcărie şi o amendă cuprinsă între 150.000 şi 300.000 de euro. Procter & Gamble Prestige a precizat că firma se asigură că produsele sale sunt comercializate numai de către parteneri autorizaţi. “Contrafacerea este o problemă a industriei cosmeticelor şi o abordăm foarte serios. În România, am stabilit legături cu Vama şi Poliţia de Frontieră, care îşi fac treaba”, a precizat Marco Nieto Piaggio de la Procter & Gamble Prestige. (va urma)
Avertizare cu steag roşu de Comisia Europeană
“Sunt două tipuri de parfumuri. Cele care au design identic cu cel al mărcilor cunoscute şi cele al căror logo diferă de produsul original. Numărul capturilor creşte de la an la an”, a explicat vameşul Eduard Gheorghe din cadrul Biroului Vamal din Portul Constanţa Sud – Agigea. Cea mai mare captură de a avut loc în decembrie 2012, când au fost confiscate, la un singur transport, parfumuri contrafăcute de 1,4 milioane de euro. Înainte de a fi verificate de autorităţile române containerele care ajung în port sunt depozitate în zona Constanţa South Container Terminal – CSCT, unde vameşii sau poliţiştii de Frontieră nu au acces. CSCT este o firmă înfiinţată în decembrie 2003 şi este deţinută DP World Gold Port Limited din Insulele Virgine Britanice. CSCT operează din aprilie 2004 în terminalul portuar din Constanţa Sud – Agigea. La sfârşitul lui 2003, Guvernul României a organizat o licitaţie publică pentru a închiria terminalul pe 20 de ani. Licitaţia a fost câştigată de CSCT, înfiinţată cu numai câteva zile înainte de licitaţie. Atunci, CSCT era deţinută de Dubai Port Authority, una dintre cele trei firme mari deţinute de emiratul Dubai. Din cauza insuficienţei de personal şi a echipamentul învechit al Vămii, nu este de mirare că sute de containere cu parfumuri false ajung în Europa prin acest terminal.
Corupţie Turcia – UE, via România
Zonele de expediere a parfumurilor contrafăcute sunt Dubai şi Singapore, iar ţările din care acestea provin sunt: China, Rusia, Statele Unite, Italia şi Turcia, conform unui raport al unui producător important de cosmetice. Una dintre cele mai mari reţele de crimă organizată care se ocupa cu parfumuri false a fost dezmembrată de DIICOT în 2010. Unii dintre cei 24 de membri ai reţelei au fost deja condamnaţi la 15 ani de închisoare, alţii încă îşi aşteaptă pedeapsa. Vameşi şi poliţişti de Frontieră atât din România, cât şi din Bulgaria au lucrat mână-n mână cu liderii reţelei, care a strecurat opt containere cu parfumuri false în UE din China şi Turcia. Valoarea, aproape 35 de milioane de euro. Din cele opt transporturi, cinci au fost reţinute de autorităţile române şi maghiare, iar trei au fost supravegheate până în Belgia şi Olanda, pentru a vedea cine sunt beneficiarii reali ai mărfii contrafăcute. Şeful reţelei, Mustafa Avci, cetăţean olandez de origine turcă cu domiciliul în Belgia, era anchetat şi în Germania pentru iniţierea unui grup organizat şi contrabandă cu ţigări din China spre UE prin portul Anvers. Avci şi partenerii săi s-au lansat în afacerea cu parfumuri contrafăcute în martie 2009, marfa pe care ei o comandau din China având ca destinaţie Constanţa Sud – Agigea şi apoi Vestul Europei. Sediul afacerii era în Sibiu, unde au racolat şi un vameş român care pentru 3.500 de euro la fiecare transport trebuia să închidă ochii. Alţi 3.000 de euro la transport mergeau la un poliţist român de Frontieră de la graniţa cu Ungaria care trebuia să treacă cu vederea neregulile din acte. Pentru a-şi finanţa afacerile de anvergură din China, Avci şi oamenii săi au decis că trebuie să aducă parfumuri false din Turcia în România prin Giurgiu. Daniela Stanciu, ofiţer în cadrul Direcţiei Poliţiei de Frontieră Giurgiu, a explicat că transporturile ilegale nu conţin numai parfumuri şi că de obicei un tir are şi alte produse false, cum ar fi jucării sau îmbrăcăminte. “Parfumurile au elemente de siguranţă proprii. Aceste produse circulă numai cu cerficate de origine, de calitate şi facturi. Avocaţii mandatari ai firmelor de proprietate intelectuală nu ajută Poliţia de Frontieră în acest domeniu. Practic, lucrăm pentru ei”, a declarat ofiţerul.
Din stradă pe internet
Domeniul pirateriei şi al contrafacerii a fost avertizat cu steag roşu de Comisia Europeană. România a reacţionat prin înfiinţarea în 2006 a unui grup de acţiune la Parchetul General. Monica Pop, procurorul care conduce acest grup, a precizat că România are o legislaţie foarte bună în acest domeniu, dar investigaţiile devin tot mai dificile pentru că infracţionalitatea s-a mutat din stradă pe internet. Mai mult, vânzarea produselor contrafăcute este adesea corelată cu evaziunea fiscală şi spălarea de bani, iar anchetele procurorilor sunt îngreunate de faptul că infracţiunile privind dreptul de proprietate intelectuală sunt de competenţa judecătoriilor, iar infracţiunile conexe cum ar fi spălarea de bani şi evaziunea fiscală ţin de competenţa tribunalelor. “Este nevoie de elaborarea unei metodologii de investigare pentru procurorii şi poliţişti care anchetează astfel de cauze”, a declarat procurorul Monica Pop. Europol a avertizat într-un raport că afacerile cu produse contrafăcute reprezintă o sursă importantă de venit pentru reţele de crimă organizată şi terorism. Cea mai importantă ţară de origine a falsurilor este China, unde afacerea este controlată de grupări chinezeşti de crimă organizată care au legături cu Camorra, mafia napoletană, sau ’Ndrangheta, mafia calabreză. Mărfurile trec prin Emiratele Arabe Unite, unde se pierde urma contrafacerii, pentru că aici falsurile sunt făcute să arate ca originalele. Raportul Europol arată că cele mai multe parfumuri false se vând pe stradă de grupuri organizate, iar oamenii închid ochii pentru că aceste infracţiuni nu sunt privite ca un pericol pentru cetăţean, aşa cum sunt cele legate de traficul de droguri sau de persoane.
CUM DEOSEBIM FALSURILE
Ambalajul are un cod de bare care poate fi verificat dacă este original sau fals prin simpla atingere; recipientul are striaţii, nu este fin; capacul şi pulverizatorul pot fi folosite doar de ori, astfel că lichidul se scurge; mirosul nu durează; etichetele sunt prost lipite de recipient; se observă depuneri pen fundul recipientului; parfumul lasă urme pe piele; parfumurile originale au un cod unic de 10 cifre pe ambalaj, specific fiecărui produs în parte; dacă acest cod este duplicat sau multiplicat, produsul este contrafăcut; eticheta trebuie să fie vizibilă; trebuie specificată ţara de origine şi data până la care produsul cosmetic depozitat în condiţii corecte continuă să-şi menţină proprietăţile.
Citește pe Antena3.ro
