Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În perioada de referință 2018 – 2024, Curtea de Conturi a reținut fapte cu prejudicii totalizând peste 6,8 miliarde de lei, însă din acesta au fost recuperate 6 milioane de lei. Mai bine de jumătate dintre sesizările transmise către parchete au fost clasate, din cauza prescripției, întrucât faptele reținute fuseseră săvârșite cu până la 8 ani înaintea transmiterii sesizărilor. Cel mai interesant este că, în nenumărate rânduri, Curtea de Conturi a constatat că instituțiile autorităților publice locale și centrale și companiile de stat ar fi plătit nelegal personalului plătit din fonduri publice sume cu titlu de drepturi salariale sau conexe, dispunând restituirea acestora. De patru ori, începând cu anul 2012 și până în 2022, Parlamentul României a adoptat legi prin care plata acestor debite reținute de Curtea de Conturi să fie exonerată.
Istoria recentă ne prezintă patru exemple consecutive prin care Parlamentul României a adoptat inițiative legislative de exonerare a rambursării de către angajații de la stat, din administrația locală și cea centrală sau din companiile de stat, a unor sume încasate cu titlu de drepturi de natură salarială considerate de către Curtea de Conturi ca fiind nelegale.
Un prim astfel de exemplu este Legea nr. 84 din 2012, privind unele măsuri referitoare la drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice. Conform acestei legi, „se aprobă exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială pe care personalul din sectorul bugetar trebuie să le restituie ca urmare a deciziilor de impunere emise de către angajatori drept consecință a constatării de către Curtea de Conturi a unor prejudicii”. Este vorba despre drepturi salariale calculate în baza contractelor sau acordurilor colective de muncă, în baza hotărârilor consiliilor locale sau consiliilor județene sau în baza contractelor de muncă sau a convențiilor civile în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene.
Legea în discuție fusese inițiată de către 20 de parlamentari de la UDMR, în frunte cu Kelemen Hunor și cu actualul ministru al Dezvoltării, Cseke Attila.
Aceștia arătau, în expunerea de motive care stătuse la baza inițierii actului normativ, că „300.000 de angajați, îndeosebi din autoritățile publice locale, se văd confruntați cu o problemă suplimentară, și anume restituirea unor drepturi salariale de care au beneficiat în baza contractelor sau acordurilor colective de muncă, la care se adaugă dobânzi, penalități și majorări de întârziere”.
Fenomenul, declanșat de UDMR
Parlamentarii UDMR în cauză susțineau, totodată, că Ministerul Muncii și serviciile publice subordonate acestuia „nu au restituit semnatarilor contractele, cu menționarea vreunei nereguli, iar prefecții nu au contestat legalitatea hotărârilor autorităților administrațiilor locale” și au invocat o practică neunitară a instanțelor judecătorești în ceea ce privea hotărârile pronunțate în procesele care au avut ca obiect contestații în ceea ce privește deciziile Curții de Conturi.
Autorii legii mai susțineau „imposibilitatea reparării rapide a prejudiciului constatat de către Curtea de Conturi și a plății obligațiilor conexe, ceea ce ar fi dus, inevitabil, la creșterea lor exponențială, prin aplicarea de penalități, dobânzi și majorări de întârziere”.
Iar acest demers legislativ a fost doar începutul. Doi ani mai târziu, Parlamentul a adoptat a doua lege cu acest obiect, respectiv Legea nr. 124 din 2014, prin care, de asemenea, „se aprobă exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială pe care personalul din sectorul bugetar plătit din fonduri publice trebuie să le restituie ca urmare a constatărilor Curții de Conturi sau a altor instituții de control a unor prejudicii”. De data aceasta, legea preciza că, la momentul intrării ei în vigoare, „încetează plata veniturilor de natură salarială stabilite ca urmare a constatărilor Curții de Conturi și a altor instituții cu atribuții de control a unor prejudicii, dacă nu se prevede altfel”.
Acest al doilea proiect a fost inițiat de un număr de 22 de parlamentari de la PSD, printre care se numără și senatorul Mihai Fifor. În expunerea de motive se arăta că este vorba despre modificările legislative operate după anul 2009 cu privire la sporuri. Iar în urma constatărilor făcute de către organele de control, s-ar fi plătit în mod judicios sume importante reprezentând plăți compensatorii și că s-a considerat necesară recuperarea acestora.
„Dacă, în situațiile de criză și în situația în care salariile nu vor fi indexate în cursul anului, un salariat cu un venit lunar egal cu salariul minim brut în plată sau chiar mai mic ar pleca acasă cu o reducere de 25%. În drept, veniturile de recuperat de stat sunt nesemnificative, deoarece locurile de muncă nu s-au modificat în timp, ci doar modul abuziv din legea cadru, cu țintă de micșorare a veniturilor publice asumate de guvernele din 2010 – 2011. Nu se poate ca un salariat să dea înapoi ce i se cuvine, iar dacă legislația specifică pe ramuri nu se modifică, este drept ca și plata acestora să înceteze până la noi reglementări, deoarece devine o practică nedreaptă ca un organ de control să stabilească un prejudiciu și legiuitorul să absolve la infinit pe vinovat de încălcarea cu voie sau nu a dispozițiilor legale bune sau rele la un moment dat”, se precizează în acest document.
Lucrurile s-au repetat în 2018
Situația s-a repetat peste alți patru ani, când Parlamentul României a mai adoptat o Lege, nr. 78/2018, prin care, din nou, „se aprobă exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială încasate în temeiul unor acte administrative sau clauze ale contractelor colective de muncă în vigoare la data plății acestor drepturi, sume considerate a fi încasate nelegal și pe care personalul plătit din fonduri publice trebuie să le restituie, drept consecință a constatării de către Curtea de Conturi sau alte instituții cu atribuții de control a unor prejudicii”.
Acest al treilea act normativ care impune exonerarea a fost inițiat, în calitate de parlamentar PSD, de către fostul ministru al Finanțelor Publice, Eugen Orlando Teodorovici.
Acesta a precizat, la momentul respectiv, că „Curtea de Conturi a stabilit că drepturile salariale plătite în temeiul contractului colectiv de muncă la nivelul Administrației Naționale Apele Române, precum și anumite drepturi de care beneficiau, anterior, salariați și care au fost introduse în salariul de bază la nivelul anului 2011 sunt acordate cu încălcarea legii salarizării unitare. Iar Curtea de Conturi a constatat că nu au fost aplicate prevederile legale din anul 2020 privind reducerea salariilor cu 25%.
Teodorovici arată că au existat procese în instanță cu rezultat diferit, context care a creat un cadru discriminatoriu, „în condițiile în care o parte a salariaților ar beneficia de hotărâri judecătorești favorabile, iar mare parte ar fi supusă unor acțiuni de judecată pentru recuperarea plăților considerate nelegale de către Curtea de Conturi”.
În 2022, a patra lege. Motivul: nu toate categoriile de personal fuseseră exonerate prin legile anterioare
Ultima astfel de absolvire de la plata acestor sume a fost operată după alți patru ani, prin Legea nr. 329/2022. Acest act normativ adoptat de Parlamentul României reglementa iarăși faptul că „se aprobă exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor sau reprezentând alte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, precum și cele provenind din drepturi de asistență socială, sume considerate a fi încasate nelegal și pe care personalul plătit din fonduri publice trebuie să le restituie, drept consecință a constatării de către Curtea de Conturi a unor prejudicii”.
Proiectul de lege a fost inițiat de către deputatul PSD Valeriu Steriu, care arăta, în cuprinsul expunerii de motive, că actele normative anterioare de exonerare nu au fost aplicate în mod similar tuturor categoriilor de personal din cadrul autorităților și instituțiilor publice, ci numai personalului plătit în baza legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, „cu toate că, și în cadrul autorităților publice autonome cu atribuții de reglementare, veniturile salariale se plătesc tot din fonduri publice”.
Steriu arăta că, urmare a verificărilor efectuate de către Curtea de Conturi, au fost dispuse măsuri de recuperare a prejudiciilor, „sumele de recuperat nefiind exonerate de la plată”.
Jumătate din sesizările penale ale Curții de Conturi au fost clasate. Doar 0,09% din prejudiciu a fost recuperat
Aceste legi au blocat, în modul cel mai concret, rolul Curții de Conturi, transformând instituția de control într-un organism de constatare, fără a mai putea produce consecințe reale. Această situație a condus inclusiv la soluții de clasare în peste 50 la sută din sesizările pe care Curtea de Conturi le-a înaintat organelor de cercetare penală.
Publicația online „Public Record” dezvăluie că, între anul 2018 și anul 2024, Curtea de Conturi a României a identificat prejudicii în cuantum de 6,8 miliarde de lei la companiile de stat, autorități publice centrale și autorități publice locale, „însă, din acest prejudiciu, s-a reușit recuperarea a doar 6 milioane de lei, reprezentând 0,09% din total.
Mai mult, conform sursei citate, Curtea de Conturi a înaintat, în aceeași perioadă, 529 de sesizări penale, din care mai bine de jumătate (267 de cauze) au fost clasate. 169 de sesizări constituie dosare aflate în curs de cercetare.
Portalul mai dezvăluie că 150 de sesizări au constituit dosare ce au vizat fapte presupus a fi fost săvârșite cu o vechime de cel puțin cinci ani, la momentul în care Curtea de Conturi a înaintat sesizările la parchete.
Avocatul Mario Bălulescu, din cadrul Baroului București, citat de publicația „Public Record”, a declarat că este inadmisibil și profund imoral să se formuleze sesizări către organele de urmărire penală la 10 ani distanță după ce auditorii au constatat neregulile și că, în practică, faptele vechi de 8 – 10 ani sunt prescrise sau în prag de prescripție.
Citește pe Antena3.ro
