Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Opinia Comisiei de la Veneția, cerută de președintele Klaus Iohannis asupra legilor de modificare a legilor Justiției, nu poate fi valorificată în cadrul examenului de constituționalitate a legislației adoptate de Parlamentul României. Acesta este răspunsul pe care îl primește Iohannis de la Curtea Constituțională, care a respins ca inadmisibilă sesizarea cu opinie de neconstituționalitate, pentru a treia oară, a legii de modificare a Legii nr. 370/2004, privind Consiliul Superior al Magistraturii. CCR îi atrage președintelui atenţia că doar Parlamentul poate aprecia oportunitatea elaborării unui act normativ, în cadrul politicii sale în materia legilor Justiției, și nici într-un caz Curtea Constituțională.
Decizie usturătoare a CCR pe marginea încercării președintelui României de a tergiversa promulgarea uneia dintre cele trei legi care fac parte din pachetul legilor Justiției. Pe data de 5 iunie, Curtea a soluționat obiecția de neconstituționalitate formulată de Klaus Iohannis în legătură cu modificările Legii 317/2004, care mai fuseseră, de două ori, supuse controlului de constituționalitate, respingând-o ca inadmisibilă. Președintele susținea, în motivarea obecției, că, după punerea în acord a legii cu deciziile anterioare ale CCR, a constatat că textul de lege conține, în continuare, o serie de dispoziții neconstituționale.
Opinia Comisiei de la Veneția nu are obiect
La dosar, Iohannis a depus o cerere în care arată că, la data de 3 mai 2018, a solicitat Comisiei de la Veneția opinii cu privire la legile de modificare a Legii 303/2004, a Legii 304/2007 și a Legii 317/2004, iar Comisia, răspunzând acestei solicitări, a comunicat calendarul acțiunilor ce urmează a fi întreprinse, estimând că la finalul lunii iunie sau la începutul lunii iulie va putea fi în măsură să emită o opinie preliminară cu privire la aceste chestiuni. Astfel că Iohannis a cerut Curții Constituționale ca dezbaterea asupra obiecțiilor de neconstituționalitate să fie astfel stabilită “încât opinia Comisiei de la Veneția să poată fi valorificată”.
Curtea Constituțională îi explică președintelui României, în cuprinsul Deciziei nr. 385, din 5 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial la data de 13 iunie, că, având în vedere stadiul procedurii legislative constituționale în care se află legea privind modificarea și completarea Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, respectiv faptul că procedura parlamentară de adoptare s-a finalizat, Parlamentul adoptând o lege supusă deja controlului de constituționalitate, “opinia Comisiei de la Veneția nu poate fi valorificată în cadrul examenului de constituționalitate”. “Recomandările Comisiei de la Veneția ar putea fi utile Legislativului în procedura parlamentară de elaborare sau de modificare a cadrului legislativ, Curtea Constituțională fiind abilitată la efectuarea unui control de conformitate a actului normativ adoptat de Parlament cu legea fundamentală, nicidecum la verificarea oportunității unei soluții legislative, aspect care intră în marja de apreciere a legiuitorului, în cadrul politicii sale în materia legilor Justiției”, arată CCR în motivare.
Președintele nu a acționat legal și constituțional
Și nu este singura “palmă” pe care președintele o primește de la Curtea Constituțională în această speță. Judecătorii constituționali îi atrag atenția lui Klaus Iohannis că, pentru a avea caracter legitim, “exercitarea drepturilor legale și constituționale (de a sesiza CCR cu privire la excepția de neconstituționalitate a unor texte de lege – n.red.), trebuie să se realizeze cu bună credință”. “Cu alte cuvinte, numai exercitarea cu bună credință, în interiorul termenelor instituite de legiuitorul constituent sau ordinar, după caz, are caracter legitim și se bucură de protecția legii și a Constituției”, se mai arată în motivare.
Citește pe Antena3.ro
În prezenta cauză, scriu judecătorii, dreptul președintelui României de a sesiza Curtea Constituțională putea fi exercitat timp de 20 de zile, începând cu data de 27 decembrie 2017, când legea de modificare a Legii 317/2004 a fost adoptată de Parlament, în forma ei inițială. Ulterior, ca urmare a revizuirii legii, pe 30 mai 2018 s-a deschis un nou drept al președintelui de sesizare, limitat însă la termenul de 10 zile. “Nici de această dată președintele nu a acționat în acest termen, ci ulterior, prezenta sesizare fiind înregistrată la Curtea Constituționaă în data de 11 mai 2018”, subliniază CCR în motivare.
Curtea constată că sesizarea făcută de Klaus Iohannis nu întrunește condițiile prevăzute de lege și de Constituție pentru a putea fi măcar analizată pe fond, CCR nemaiputând efectua un nou control asupra modului în care Parlamentul și-a îndeplinit obligația constituţională de a pune în acord cu legea fundamentală decizia de admitere pronunțată de Curte.
Aceeași lege, atacată de trei ori consecutiv
Demersul lui Klaus Iohannis de a sesiza CCR cu privire la neconstituţionalitatea unor articole din legea de modificare a Legii 317/2004, privind CSM, face parte dintr-o stratagemă de întârziere a promulgării și intrării în vigoare a modificărilor aduse de Parlamentul României la legile Justiţiei. Fapt semnalat, voalat, chiar de CCR, în motivare. Astfel, spune Curtea, în ce privește procesul legistaliv al legii examinate, se constată că forma inițială a acesteia a mai fost supusă controlului de constituționalitate, soluționat prin Decizia nr. 61 din 13 februarie 2018, în urma căreia a fost deschisă de drept procedura reexaminării legii. Actul normativ în cauză a fost adoptat de Parlament în 21 decembrie 2017, iar în 22 și 27 decembrie, Înalta Curte de Casație și Justiţie, precum și 52 de deputați au sesizat CCR, soluția fiind dată prin Decizia 61.
Ulterior, aceeași lege a mai fost atacată, în data de 22 ianuarie 2018, de către 51 de deputați, excepția fiind respinsă la 21 februarie.
Forma reexaminată a legii a fost, de asemenea, contestată, la 29 martie 2018, de către un grup de 89 de deputați PNL și USR, iar Curtea a constatat, în 19 aprilie, constituționalitatea legii examinate.
Ei bine, la 3 mai 2018, CCR a transmis președintelui României Decizia 251/2018, prin care a constatat constituționalitatea legii pentru modificarea Legii nr. 317/2004, privind Consiliul Superior al Magistraturii, în vederea promulgării ei. Ce a constatat Curtea? Că la data de 11 mai 2018, președintele României a decis să o atace încă o dată cu sesizare de neconstituționalitate, deși acest lucru excedea cadrului legal în care o putea face.
