Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
718.003,5 metri pătrați de teren, 3.763,47 metri pătrați de construcții, 25 de autoturisme, două milioane de lei și 181.273,74 de euro în conturi și depozite și datorii de peste 2,34 milioane de lei și 442.633,04 euro sunt datele spectaculoase din declarațiile de avere ale candidaților care concurează pentru șefia marilor Parchete. Veniturile realizate anual de cei 16 procurori, singuri sau împreună cu soții sau soțiile lor, despre care vorbim în continuare, se ridică la 4,8 milioane de lei, ceea ce înseamnă peste 400.000 de lei pe lună. Mare parte a acestor sume reprezintă venituri încasate de la stat. Cine sunt pretendenții care vor să-l convingă pe Cătălin Predoiu, proaspătul instalat ministru al Justiției, pentru a-i propune la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a Direcției Naționale Anticorupție și a Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, care în a doua jumătate a lunii ianuarie vor susține interviurile și care sunt legăturile lor cu vechea „gardă” urmează să aflăm în continuare.
Cătălin Predoiu a anunțat, zilele trecute, că există 18 candidaturi depuse pentru șefia celor trei Parchete. Pentru că unul dintre procurori candidează la două funcții, iar un al doilea procuror este proaspăt reîncadrat în sistem, „Jurnalul” a analizat doar 16 declarații de avere, pentru a vedea cu ce „zestre” ar intra aceștia „în pâine”, în cazul în care vor fi selecționați. Cu mici excepții, oricare dintre cei în cauză va ajunge la șefia marilor Parchete va atrage o restaurație a sistemului patronat de Laura Codruța Kovesi și de Augustin Lazăr
Pentru postul de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-au înscris opt candidați, care au fost admiși în vederea susținerii interviului la Ministerul Justiției. Primul care candidează este procurorul militar Ionel Corbu, prim-procuror cu delegație la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, cel care a instrumentat dosarul privind mitingul neautorizat din 10 august 2018, din Piața Victoriei. Tot pentru această funcție mai candidează procurorul general al Parchetului Curții de Apel Iași, la bază tot procuror militar, Florin Daniel Cășuneanu. Dar cele mai multe șanse le au apropiatele Laurei Codruța Kovesi, Gabriela Scutea și Laura Oprean. Prima este, în prezent, procuror la Brașov, însă a secondat-o pe Kovesi când aceasta conducea Parchetul General și și-a pus semnătura pe protocolul secret și neconstituțional încheiat, în 2009, între SRI și PÎCCJ. În ceea ce o privește pe Laura Oprean, actual prim-adjunct al procurorului general, a condus, în trecut, DNA Cluj.
Un alt candidat la funcția de procuror general este Pompiliu Marian Drilea Marga, procuror la DIICOT Brașov, care instrumentează, în acest moment, dosarul în care este arestat fostul șef al DIPI Gelu Oltean. El va fi contracandidatul lui Sorin Săndl Vasilache – procuror general al Pachetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov.
Tot pentru funcția supremă în Ministerul Public candidează și Răzvan Horaţiu Radu, adjunct al procurorului general, fost agent guvernamental la CJUE şi CEDO. Și, nu în cele din urmă, candidează Daniel Horodniceanu, fostul șef al DIICOT, care participă atât la concursul pentru funcția de procuror general, cât și la cea de procurer-șef al DIICOT.
Citește pe Antena3.ro
Vechea „gardă” a plecat, candidează apropiații acesteia
Pentru funcția de procuror-șef al DNA candidează cinci procurori. Unul dintre aceștia este Mariana Alexandru, fost procuror DNA, pensionată în 2014 și revenită, anul acesta, în magistratură. Este unul dintre puținii candidați care nu poate fi catalogat ca făcând parte din „gașca” lui Kovesi. În schimb, candidează și primul procuror de la Parchetul Tribunalului Sălaj, Crin Nicu Bologa, fost procuror DNA Cluj și un apropiat al Monicăi Macovei și al Laurei Codruța Kovesi. Tot ca reprezentantă a grupării Kovesi candidează actualul șef al serviciului judiciar din DNA, Camelia Elena Grecu.
„Gratulat” cu apelativul „zdreanță” de către fostul procuror al DNA Ploiești Mircea Negulescu, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Ionuț Botnaru, candidează și el la șefia DNA. În fine, pentru aceeași poziție mai concurează și actualul procuror-șef interimar Călin Nistor.
În ceea ce privește șefia DIICOT, aceasta este „vânată”, pe lângă Horodniceanu, și de actualul interimar al Direcției, Georgiana Hosu. Mai candidează adjunctul DIICOT, Ioana Bogdana Albani, despre care gurile rele spun că este o apropiată a lui Florian Coldea, Viorel Badea, fost procuror DIICOT, care a instrumentat dosarul hackerului Gugiffer, precum și Teodor Niță, procuror la Parchetul Curții de Apel Constanța.
Venituri de 4,8 milioane de lei
„Jurnalul” a trecut în revistă declarațiile de avere ale acestor procurori candidați și a descoperit că, deși legea prevede că aceste documente se depun anual, până la sfârșitul lunii iunie, o parte dintre cei în cauză nu a mai depus astfel de acte încă din anul 2017. Nedepunerea declarațiilor de avere și de interese, obligatorii pentru această categorie profesională, se sancționează cu amendă, de către Agenția Națională de Integritate. Însă din documentele consultate, rezultă că, în 12 luni calendaristice, 16 din cei 17 procurori enumerați mai sus realizează venituri, împreună cu familia, în cuantum de 4.801.856,88 de lei. Daniel Horodniceanu a realizat, împreună cu soția, venituri anuale de 473.519 lei, în timp ce Răzvan Horațiu Radu a câștigat 755.933 de lei. Practic, niciun venit al celor care vizează funcții de conducere în marile Parchete, cu două excepții, nu a scăzut, într-un an calendaristic, sub suma de 50.000 de euro, conform acestor documente publice.
Astfel, Ionel Corbu a încasat 262.477 de lei, Florin Daniel Cășuneanu - 255.016 lei, Gabriela Scutea – 207.985 de lei, Laura Oprean – 249.659 de lei, Pompiliu Marian Drilea Marga – 237.230 de lei, Sorin Săndel Vasilache – 266.984 de lei, Crin Nicu Bologa - 246.957 de lei, Georgiana Hosu – 434.120 de lei (interesant este că, în cazul acesteia, soțul încasează pensie de la Ministerul de Interne, în cuantum de 124.800 de lei pe an), Camelia Elena Grecu – 228.253,88 de lei, Ionuț Botnaru – 373.875 de lei, Călin Nistor – 234.359 de lei sau Teodor Niță - 238.834 de lei.
Singurii care au avut venituri ceva mai „mici” au fost Viorel Badea (168.930 de lei pe an) și Ioana Bogdana Albani (164.725 de lei pe an).
Sute de mii de metri pătrați de case și terenuri
La capitolul imobiiar, procurorii în cauză nu au de ce să se plângă. 718.003,5 metri pătrați de teren și 3.763,47 de metri pătrați de construcții se află în proprietatea acestora. Este vorba despre terenuri intravilane, extravilane sau agricole, dar și despre case de locuit, apartamente sau case de vacanță.
Crin Nicu Bologa deține, conform declarației de avere, în proprietate suprafețe de teren de 655.681,5 metri pătrați, fiind, de departe, cel mai mare latifundiar al listei. Elena Grecu se află pe poziția a doua, cu 23.713 metri pătrați de teren, în timp ce Viorel Badea are în proprietate 9.700 de metri pătrați de teren. Celelalte proprietăți se înscriu între 739 și 6.000 de metri pătrați. Ioana Bogdana Albani și Georgiana Hosu nu dețin astfel de proprietăți.
La capitolul construcții, Călin Nistor conduce clasamentul, cu patru proprietăți în suprafață totală de 311 metri pătrați. Tot patru case are și Răzvan Horațiu Radu, în suprafață de 551,72 de metri pătrați.
Procurorul Crin Nicu Bologa deține trei construcții, în suprafață de 540,89 de metri pătrați. Cu excepția Georgianei Hosu și a lui Viorel Badea, toți ceilalți candidați dețin câte două sau câte o proprietate imobiliară. „Jurnalul” a centralizat 29 de construcții și 36 de terenuri.
De asemenea, cu excepția a trei dintre ei, procurorii în cauză dețin un parc auto compus din 25 de autoturisme, dintre care unele de teren.
Datoriile depășesc economiile
În ceea ce privește economiile candidaților la șefia Parchetelor, sumele nu sunt deloc de neglijat. În conturile și depozitele bancare ale procurorilor se află 1.988.772,51 de lei și 181.273,74 de euro. Cele mai consistente economii îi aparțin procurorului Laura Oprean, care, conform ultimei declarații de avere, are în conturi și depozite suma de 1.041.830 de lei și 13.352 de euro. Cei mai puțini bani în bănci îi are Sorin Săndel Vasilache – 15.000 de lei. Din analiza veniturilor și a economiilor se poate observa că procurorii fie cheltuie marea parte a sumelor câștigate, fie le țin „la saltea”.
De asemenea, se poate observa, din aceeași analiză, că suma economiilor este depășită de suma datoriilor pe care procurorii despre care vorbim o au la bănci. Datoriile acestora se ridică la 2.344.189,3 lei, respectiv 442.633,04 euro. Cel mai dator este procurorul Horațiu Radu, care are de restituit 375.000 de lei și 50.000 de euro.
Parchetele, conduse numai cu interimari
Niciunul dintre cele trei mari Parchete nu mai au conducere numită, unele de mai bine de un an și jumătate, cum este cazul Direcției Naționale Anticorupție. DNA nu mai are procuror-șef din ziua în care, obligat de o decizie a Curții Constituționale, Klaus Iohannis a trebuit să o revoce din funcție pe Laura Codruța Kovesi. De atunci, la conducerea acestei unități de Parchet s-au aflat, ca interimari, Anca Jurma și Călin Nistor. Fostul ministru al Justiției Tudorel Toader a formulat către președinte propunerea numirii în această funcție a procuroarei Adina Florea, însă propunerea a fost respinsă, nemotivat, de Palatul Cotroceni
În ceea ce privește conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, aceasta este asigurată, tot interimar, de adjunctul Bogdan Licu, după ce Augustin Lazăr a fost scos la pensie, în luna aprilie a acestui an. El a ieșit din profesie, prin pensionare, nu prin revocare, președintele încălcând Constituția pentru a-i face lui Lazăr acest favor.
La DIICOT nu mai există șef din luna octombrie, când, în mod abuziv, Klaus Iohannis i-a cerut, în direct la televizor, demisia procurorului-șef Felix Bănilă. Demisia s-a produs două zile mai târziu.
Pe 14 ianuarie vor avea loc interviurile pentru șefia Parchetului General, iar în 16 și 17 ianuarie se vor susține audierile pentru ocuparea funcțiilor de procuror-șef al DNA și DIICOT
„Examenele” vor fi transmise în direct, candidații având 30 de minute la dispoziție să își prezinte proiectul managerial și alte 60 de minute să formuleze răspunsurile la întrebările comisiei de examinare
