Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sistemul sanitar romanesc seamana cu un caine distrofic si plin de capuse viguroase. Oricat s-ar scarpina, ele nu cad, ca au dinti ascutiti. Solutia ar fi, poate, o perfuzie cu insecticid. Dar n-o sa moara astfel si cainele? In fiecare an, managerii spitalelor asteapta sa li se repartizeze un buget si spera, tot spera ca la anul bugetul sa fie mai consistent. Dincolo de sperante, n-ar fi rau parca daca si-ar ajuta un pic norocul, daca sistemul e permeabil si se face loc de-o bresa… Pentru asta s-au inventat consultantii. Povestea care urmeaza este despre consultanti, despre niste firme care castiga o caruta de bani din codificarea informatizata a diagnosticelor pacientilor. Rolul lor in economia sistemului sanitar este, intr-o explicatie simplista si vulgara, de-a transfera datele statistice de la spitale la minister, iar pe traseul acesta, de-a le umfla pe hartie, astfel incat ministerul sa afle ca spitalul a muncit mai mult decat in realitate, a cheltuit mai mult, iar anul viitor are nevoie de un buget mai consistent. Un fel de joaca de-a furat caciula, dar cu folos garantat macar pentru firmele de consultanta. Aceasta afacere are cheia undeva la varful sistemului, in persoana lui Levente Vass (foto dreapta, alaturi de ministrul Cheke Attila). Patronul unor firme de consultanta, acesta a devenit consilierul ministrului Cseke, dupa demisia acestuia a fost chiar dat drept favorit pentru portofoliul Sanatatii. Levente se simte insa excelent sub actualul ministru Ridli, de care il leaga multe: prietenii, interese, cate si mai cate.
Fara a va plictisi cu detalii, trebuie sa va spunem ca fiecare pacient care a trecut printr-un spital va avea pe fisa de externare diagnosticul principal si cele secundare. Datele medicale sunt codificate si transmise lunar ministerului, la institutia numita Scoala Nationala de Sanatate Publica. Aceste date codificate folosesc la decontarea serviciilor medicale si stabilirea complexitatii cazurilor tratate, care are oarece legatura si cu performanta unitatii spitalicesti. Cu cat indicele de complexitate a cazurilor creste, cu atat, teoretic, spitalul va semna anul viitor un contract mai avantajos cu Casa de Asigurari de Sanatate. In relatia dintre spital si minister apare un intermediar: firma de consultanta care implementeaza softurile de codificare si aduce cu sine "know-how"-ul. Softul ca softul, sunt pe piata o gramada de firme care au softuri de codare a diagnosticelor, daca vrei insa unul care poate creste si cu 70% pe luna indicele de complexitate a cazurilor, ei bine, il gasesti doar la DRG Audit si Medicode, de la Targu-Mures. E drept, acolo softul e muuult mai scump decat pe piata, iar firmele de consultanta vin si cu un bonus: un contract prin care pretind 10% din plusul de bani pe care il vor aduce unitatii medicale. Plus care va fi – sau nu – acordat de Casa de Asigurari de Sanatate prin marirea bugetului anul viitor. Dar procentul e incasat pe loc.
Nu stim precis cat se tin de cuvant consultantii, pentru ca ei sunt secretosi, iar clientii ? managerii spitalelor ? isi ascund, ca strutii, capul sub aripa cand abordam subiectul. Urmarind insa indicatorii economici ale celor doua firme, nu putem decat sa constatam ca managerii spitalelor stau la coada la usa lor.
Cu doar 6 angajati, DRG Audit a reusit sa stranga in perioada 2008-2010, potrivit propriilor declaratii financiare, peste 5,2 milioane de lei profit brut, la o cifra de afaceri de peste 2,4 milioane lei anual.
In luna octombrie 2008, DRG Audit Targu-Mures castiga prin licitatie deschisa doua contracte cu Spitalul Clinic de Urgenta "Sf. Pantelimon" din Bucuresti. Primul contract din data de 02.10.2008 are o valoare de 961.200 de lei, iar al doilea din data de 21.10.2008 o valoare de 250.000 de lei, ambele fiind incheiate pentru "audit extern in probleme de codificare si DRG".
In Moldova, depistam contracte incheiate cu aceasta firma si la Spitalul Judetean Suceava, si la Radauti, si la Campulung Moldovenesc.
Jucatorii sunt de fapt arbitri
Fondatorul DRG Audit este Vass Levente, alaturi de Gergely Istvan si Lorenzovici Lazlo. In clipa in care Vass Levente pleca la Ministerul Sanatatii pentru a fi consilierul personal al lui Cseke, ii cedeaza lui Gergely Istvan actiunile sale in firma. Putem presupune fara teama de greseala ca nu a plecat decat din acte, deoarece legatura dintre cei trei este destul de stransa, asa cum iese din propriile declaratii de avere ale lui Vass Levente. El detine, impreuna cu Gergely si Lorenzovici, imobile si terenuri.
Cealalta firma de pe piata, Medicode SRL Targu-Mures, apartine unui alt apropiat de-a lui Levente. Administrator si unic asociat in firma Medicode este Lengyel Margareta, care insa intamplator are aceeasi adresa in buletin cu Lorenzovici Laszlo Zsombor, fondator in DRG Audit. Firma a fost infiintata in martie 2010 si are 12 angajati, iar in primul an financiar de activitate a avut o cifra de afaceri de 213.04 de lei noi.
Dupa ce s-a retras din DRG Audit, Vass Levente intra, in calitate de membru al cabinetului ministrului, in consiliul director al Scolii Nationale de Sanatate Publica si Management Sanitar (SNSPMS), adica institutia statului care valideaza fisele si stabileste ICM-ul spitalelor. Cu alte cuvinte, el face parte din echipa care stabileste regulile jocului, fiind in acelasi timp si arbitru, si jucator. Din acelasi consiliu director mai fac parte si alte nume cunoscute: prof. univ. dr. Cristian Vladescu, Director general-SNSPMPDSB, Ritli Laszlo Csongor, director Cabinet MS – fiul actualului ministru al Sanatatii, dr. Nicolae Lucian Duta ? presedinte CNAS, cons. jur. Liliana Mihai, director directia juridica-CNAS, prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel – UMF, conf. univ. dr. Alexandru Rafila – UMF.
Levente afirma ca a iesit din biznis
Din postura de firme sub influenta conducerii ministerului, DRG Audit si Medicode au intotdeauna informatii de ultima ora cu privire la schimbarile din sistem si ii determina astfel pe manageri sa semneze cu ei. Firmele de consultanta de la Targu-Mures vin cu "know how-ul" dupa cum stipuleaza in contracte, dar si cu informatii care inca nu sunt publice si speculeaza sistemul.
Dar ex-consilierul ministerial Vass Levente sustine ca nu mai are nici in clin nici in maneca, de ceva vreme, cu firmele de consultanta, pentru ca si-a vandut actiunile. Iar daca vom mai insista cu intrebari pe tema legaturilor domniei sale cu aceasta activitate, pe cat de oculta pe atat de profitabila, se va intreba daca nu cumva suntem manati de interese ascunse. Domnia sa ne cere sa nu il mai suparam cu intrebari, fara a fi dispus sa dea si explicatii, dupa cum se poate auzi in clar in documentarul video postat pe www.jurnalul.ro.
O afacere la limita legalitatii
Am vrut sa obtinem si o viziune total neutra asupra acestei afaceri, motiv pentru care am apelat la un magistrat din judetul Iasi, care sub protectia anonimatului ne-a declarat ca "datele prezentate, contractul si documentele arata la o prima vedere o afacere ciudata. Este mirositoare. De ce ar plati spitalul o suma atat de mare, cand ar putea angaja doi oameni care sa faca asta si ar face o economie de cel putin 60-70 la suta. Pentru a se vedea insa clar avantajele si dezavantajele acestui contract este nevoie de un control serios de la Curtea de Conturi, iar Parchetul ar trebui sa se autosesizeze pentru a vedea daca este vorba despre o infractiune sau nu".
Cum functioneaza sistemul DRG (Diagnostic Relative Group)
Orice pacient externat din spital va avea pe foaia de externare un diagnostic principal (DP) si unul sau mai multe diagnostice secundare (DS). Practic acestea vor servi ca justificare pentru decontarea serviciilor medicale pe caz externat si pentru a se stabili gradul de complexitate a cazurilor tratate in unitatea medicala, denumite in termenul de specialitate indice ICM (Index Case Mix). La inceput de an, atunci cand se semneaza contractele cu Casa Nationala de Sanatate, sumele pe care fiecare spital le va primi vor fi date de o formula simpla de calcul: ICM x TCP x nr. de cazuri contractate; unde TCP reprezinta costul pe caz ponderat, sau altfel spus cat deconteaza Casa pentru fiecare caz in parte. Asta pentru ca spitalele primesc aceeasi suma si pentru o mana rupta si pentru o unghie incarnata.
Asadar singura varianta ca un spital sa primeasca mai multi bani este sa aiba in statistica un indice de complexitate a cazurilor (ICM) cat mai ridicat, astfel incat in urma formulei de calcul sa rezulte un total cat mai mare.
Spitalele sunt nevoite astfel ca la fiecare pacient externat sa codifice diagnosticele principale si secundare, precum si toate procedurile efectuate, astfel incat sa vada ce ICM au realizat. Fiecare diagnostic primeste un cod din sistemul DRG (Diagnostic Relative Group), caruia ii corespunde o valoare. Cand inmultesti diagnosticul principal si cele secundare rezulta ICM-ul, motiv pentru care ideal este ca valoarea DRG a fiecarui diagnostic sa fie cat mai ridicata.
"E o ordine tampita acolo…"
Managerii spitalelor nu sunt multumiti de codificarea pe care o fac medicii lor, motiv pentru care simt nevoia de a cere ajutor din exterior. Este si cazul celor de la Spitalul Municipal din Campulung Moldovenesc. "Inclusiv noi avem dificultati, avem probleme. De aia am si apelat la un moment dat (n.a. – la o firma de consultanta) pentru ca sunt unele spitale unde s-a facut o educatie in ceea ce priveste codificarea… daca sunt doua diagnostice de acelasi fel. Este de exemplu, vine femeia cu avort, da? Daca treci primul diagnostic avortul si urmatorul diagnostic sangerare masiva, punctajul este mic. Daca treci primul sangerare masiva si al doilea avortul, se schimba complet codificarea… E diagnosticul principal si cel secundar… Da! ICM-ul! E o chestie pe care lumea n-o stie si atunci unele spitale au un ICM mic de ce? Pentru ca e o ordine tampita acolo care… sunt multe lucruri care…", ne-a povestit managerul Spitalului Municipal din Campulung Moldovenesc, dr. Eugen Ciosnar.
Paradisul birocratic e populat de toti dracii
Toate spitalele isi doresc un ICM cat mai mare pentru ca anul viitor sa primeasca un contract cat mai gras cu Casa de Sanatate. Numai ca, la nivel national, bugetul pentru toate spitalele este unul fix, iar daca toate unitatile medicale cresc artificial, in mod logic banii vor fi aceiasi, motiv pentru care singurii care vor castiga de fapt vor fi cei de la Targu-Mures. Conform contractelor pe care ei le semneaza cu spitalele, in urma consultantei ei incaseaza un comision de 10% din plusul pe care ei il aduc unitatii medicale in cauza, insa nu mai mult de 110.000 de lei pe luna, in cazul firmei DRG Audit S.A. Asta dintr-un singur motiv: pentru ca sa nu depaseasca pe un CPV de servicii de consultanta 15.000 de euro si sa fie nevoie de licitatie.
In mod incredibil, managerii spitalelor semneaza contracte cu aceste firme, desi acestea sunt in defavoarea unitatilor spitalicesti. La aceasta parere a ajuns si un procuror de la Parchetul Suceava, caruia i-am prezentat la nivel ipotetic un astfel de contract si care a conluzionat ca "ar fi la limita legalitatii si clar in defavoarea spitalului".
Cei 10% sunt cuantificarea in bani ai diferentei de ICM pe care in urma calculului minune auditorul in aduce in plus. In contract este prevazut ca el va fi platit chiar daca valoarea ICM-ului scade. In plus nicaieri in contract nu se specifica exact de unde pleaca baza de calcul de 10%, sau altfel spus de la ce valoare aduce un plus firma de la Targu-Mures.
Cu alte cuvinte firma spune ca de exemplu, spitalul "x" a realizat un ICM pe luna august in valoarea "y", ce reprezinta 10.000 de lei, iar in urma analizei s-a ajuns la un ICM "y1", ce reprezinta 15.000 de lei, iar ei incaseaza 10% din 5.000 de lei. Numai ca cei 15.000 de lei ar trebui sa se regaseasca in contractul pe anul viitor al spitalelor cu Casa de Sanatate si in realitate nimeni nu poate spune ca spitalul "x" va si incasa pentru luna august a anului viitor 15.000 de lei, deoarece nu se cunoaste bugetul pe anul viitor. Altfel spus firmele de consultanta incaseaza un comision anticipativ si nimeni nu sesizeaza ca in contract nu este stipulat nicaieri faptul ca banii ar trebui returnati de exemplu daca prognoza financiara nu se adevereste.
Sistemul da si rateuri
Increderea orbeasca a managerilor in aceste contracte este poate chiar prosteasca. Sistemul consultantilor de la Targu-Mures nu este infailibil si ei isi primesc banii conform contractului, fie ca aduc plus sau minus. La Spitalul Municipal Cluj-Napoca, deoarece cineva de la firma de consultanta a dormit in front, s-a inregistrat la inceputul acestui an o scadere drastica a ICM-ului. Grav este ca la acel spital firma Medicode, care primeste bani pentru a codifica cat mai precis, nu a vazut eroarea pana cand nu au venit validarile de la Scoala Nationala. Astfel, daca in 2010 Spitalul Municipal Clinic Cluj-Napoca avea un ICM de 1.1365, iar TCP-ul (tarif pe caz ponderat) 1.390 lei, acum in 2011 a ajuns la un ICM de 1.0884, iar TCP-ul (tarif pe caz) a crescut la 1.433 lei, crestere similara ca si la celelalte spitale din tara. In total, din cauza acestei erori Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca a pierdut de la inceputul anului pana acum circa 100.000 de euro.Maine, cititi un studiu de caz: ce si cum sug capusele prin spitalele din Moldova.
Citește pe Antena3.ro
