Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Procurorii speră să întoarcă soarta acestui proces, după o decizie a CJUE care, în anumite interpretări, ar da frâu liber judecătorilor din România să ignore deciziile obligatorii ale CCR și chiar ale instanței supreme în legătură cu prescripția răspunderii penale. Elena Udrea a primit, la fond, în acest dosar, o condamnare de 8 ani de închisoare, iar Ioana Băsescu, cinci ani cu executare. În timp ce DNA cere, practic, o decizie de încarcerare a celor două, fiica fostului președinte Traian Băsescu face, pentru prima dată în ultimii cinci ani, profit de pe urma firmei de consultanță pe care o deține împreună cu soțul ei, avocatul Radu Petru Pricop. Compania a înregistrat, în 2022, un profit de aproape 330.000 de lei, având încasări de peste 1 milion de lei. Din 2017 și până în 2020, această firmă a avut zero cifră de afaceri și venituri încasate, înregistrând numai pierderi.
Înalta Curte de Casație și Justiție a înregistrat, oficial, recursul în casație formulat de către Direcția Națională Anticorupție împotriva deciziei definitive, din luna iulie a acestui an, prin care a fost încetat procesul penal, pe motiv de prescripție a răspunderii penale, a Elenei Udrea și a Ioanei Băsescu, în dosarul privind fraudele financiare din timpul campaniei electorale prezidențiale a lui Traian Băsescu, din anul 2009.
Acțiunea celor de la DNA a primit numărul de dosar 2188/1/2023 și a fost înregistrat pe rolul Secției Penale a instanței supreme în data de 31 august 2023. Procesul vizează infracțiuni de luare de mită, delapidarea, mărturia mincinoasă, infracțiunea de spălare de bani, infracțiuni de corupție și favorizarea făptuitorului. În acest proces, au calitate de părți apelanții, intimați inculpați din dosarul finalizat, în căile ordinare de atac, respectiv Elena Gabriela Udrea, Gheorghe Nastasia, Victor Tarhon, Ioan Silviu Wagner, Ioana Băsescu și Dan Cătălin Andronic, precum și partea civilă SC Oil Terminal SA.
Potrivit fișei oficiale atașate la dosar, cauza se află în procedură de filtru și urmează să îi fie alocat un prim termen de judecată.
Unul dintre inculpați ocupă, și astăzi, o funcție publică importantă
Reamintin că, în data de 11 iulie 2023, Secția Penală a ÎCCJ a soluționat, prin judecarea apelului, Dosarul 5230/2/2017, ocazie cu care a desființat sentința penală 45. din 2 martie 2021, a Curții de Apel București, dispunând rejudecarea. Apoi, ținând cont de deciziile Curții Constituționale 297/2018 și 358/2022, dar și de Decizia nr. 67 din 25 octombrie 2022 a Completului pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a dat linia interpretativă de aplicare a celor două decizii constituționale, a dispus încetarea procesului penal față de cinci dintre cei șase inculpați trimiși în judecată.
Astfel, a fost încetat procesul penal, pe motiv de intervenire a prescripției răspunderii penale. Față de Victor Tarhon, trimis în judecată pentru luare de mită, condamnat în primă instanță, la Curtea de Apel București, la patru ani de închisoare cu suspendare. Interesant este că, la momentul în care a fost pus sub acuzare și trimis în judecată pentru luare de mită, Victor Tarhon ocupa funcția de președinte al Consiliului Județean Tulcea, din partea PDL. Astăzi, Victor Tarhon este vicepreședintele Consiliului Județean Tulcea, ales la alegerile locale din toamna anului 2020, pe listele Partidului Mișcarea Populară.
Proces încetat, după ce justiția a pronunțat condamnări grele
Tot încetarea procesului penal pe motiv de intervenire a prescripției răspunderii penale a fost dispusă, de către ÎCCJ, și în privința lui Gheorghe Nastasia, ex-secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, trimis în judecată de DNA pentru luare de mită. Curtea de Apel București a dispus, la fond, condamnarea lui Nastasia la o pedeapsă de 6 ani de închisoare cu executare.
A fost, de asemenea, dispusă încetarea procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, și față de Ioan Silviu Wagner, fostul director general al SC Oil Terminal SA, trimis în judecată pentru delapidare și condamnat, în primă instanță, de Curtea de Apel București, la o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare.
Judecătorii instanței supreme au constatat, în 11 iulie, încetarea procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale și față de Elena Gabriela Udrea, fost ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, trimisă în judecată de DNA în acest dosar pentru comiterea a două infracțiuni de instigare la luare de mită și a cinci infracțiuni de spălare a banilor. Udrea a primit, la fond, la Curtea de Apel București, o pedeapsă de 8 ani de închisoare cu executare.
De asemenea, Secția penală a ÎCCJ a dispus încetarea procesului penal și față de fata cea mare a fostului președinte al României, Traian Băsescu, Ioana Băsescu, tot ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, aceasta fiind trimisă în judecată de DNA pentru comiterea unei infracțiuni de delapidare și a două infracțiuni de spălare a banilor.
Procurorii vor ca judecătorii să ignore deciziile CCR și să obțină încarcerarea
În același dosar, DNA l-a trimis în judecată și pe jurnalistul Dan Andronic, pe care l-au acuzat de mărturie mincinoasă și de favorizarea făptuitorului. Curtea de Apel București, la fond, a respins, însă, aceste acuzații și a dispus achitarea lui Dan Andronic. Deși DNA a formulat apel și împotriva acestei achitări, Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-a conformat și a respins ca nefondat apelul procurorilor.
În schimb, foarte important de reținut, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin hotărârea definitivă din 11 iulie, a constatat doar intervenirea prescripției, nu și faptul că persoanele față de care s-a dispus încetarea procesului penal nu au comis faptele pentru care au fost trimise în judecată. Acesta este și motivul pentru care, prin aceeași decizie definitivă, atacată, acum, cu recurs în casație de către cei de la DNA, au menținut dispoziția de obligare în solidar a lui Ioan Silviu Wagner și a Ioanei Băsescu la plata sumei de 119.000 de lei către partea civilă SC Oil Terminal SA, precum și confiscarea specială de la Elena Gabriela Udrea a sumei totale de 1/915.011,63 de lei. Mai mult, instanța supremă a menținut măsurile asigurătorii dispuse de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Direcția Națională Anticorupție, cu privire la bunurile mobile și imobile aflate în proprietatea Ioanei Băsescu și a Elenei Udrea.
Instanțele au confirmat, deja, că infracțiunile au fost comise
În 25 iulie 2023, Direcția Națională Anticorupție a anunțat că va face recurs în casație în toate dosarele soluționate definitiv cu încetarea procesului penal ca urmare a împlinirii prescripției răspunderii penale pe baza celor două decizii ale Curții Constituționale și a celei emise de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept, după ce procurorii au analizat, în proprie interpretare, o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene din data de 24 iulie 2023. Conform DNA, „decizia CJUE arată că DNA a acționat just și coerent atunci când și-a exercitat toate căile de atac față de deciziile instanțelor, prin care s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripție. DNA va acționa în continuare cu aceeași determinare și fermitate, cu respectarea prezumției legalității”.
Prin recursul în casație înregistrat la ÎCCJ, la finalul lunii trecute, DNA încearcă să obțină anularea deciziei ÎCCJ din 11 iulie, prin care s-a încetat procesul penal față de Ioana Băsescu, Elena Udrea și ceilalți inculpați pentru că, deși judecătorii au constatat că există dovezi care atestă săvârșirea de către aceștia a faptelor reținute, nu au mai putut fi trași la răspundere penală, ca urmare a intervenirii prescripției. Procurorii DNA merg pe interpretarea potrivit căreia CJUE oferă posibilitatea judecătorilor din România să lase neaplicate cele două decizii ale CCR și decizia ÎCCJ de anul trecut în materie, dacă prin acestea se încalcă dreptul UE.
Alte instanțe, însă, în special Înalta Curte de Casație și Justiție, în cauzele soluționate definitiv după decizia CJUE, consideră că cele două decizii ale CCR trebuie respectate și aplicate necondiționat de către judecători, nu însă și cea a ÎCCJ referitoare la aplicarea principiului retroactivității legii penale mai favorabile în această situație.
Procesul s-ar putea încheia la împlinirea a 15 ani de la campania lui Băsescu din 2009
Depunerea recursului în casație de către DNA în acest dosar este doar prima etapă a acestui nou proces. După fond, cel mai probabil va urma apelul, în procedură de cale extraordinară de atac, iar procesul s-ar putea întinde încă un an și să fie soluționat definitiv chiar în plină campanie electorală.
Practic, la anul, se împlinesc 15 ani de la campania electorală pentru alegerile prezidențiale a lui Traian Băsescu, campanie în beneficiul căreia au fost săvârșite toate aceste infracțiuni reținute de procurori în acest dosar și confirmate de două instanțe de judecată.
Oficial, îi merge bine. Afacerile companiei controlate de soții Băsescu-Pricop au explodat, în 2022
În timp ce, practic, era condamnată penal la 5 ani de închisoare și aștepta verdictul final de la ÎCCJ în acest proces, Ioana Băsescu, fata cea mare a lui Traian Băsescu dădea o lovitură în afaceri. Este vorba despre afacerile derulate prin intermediul companiei SC Business & Recreational Logistics SRL (fostă Creative Business Point SRL).
„Jurnalul” a dezvăluit, într-o anchetă de anul trecut, că, în 7 iulie 2022, a avut loc o adunare generală a asociaților acestei firme, adunare formată din Ioana Băsescu și din soțul acesteia, Radu Petru Pricop. Atunci, s-a luat decizia înlocuirii administratorului, Radu Gabriel Darie, cu un angajat de la cabinetul de avocatură al lui Pricop, un anume Emilian Alexandru Măciucă.
Radu Petru Pricop a intrat ca asociat în firma soției sale în anul 2020. Atunci, compania și-a adăugat la obiectele secundare de activitate comerțul cu autovehicule, întreținerea și repararea autovehiculelor, comerțul cu ridicata și cu amănuntul de piese și accesorii pentru autovehicule, comerțul cu motociclete, piese și accesorii aferente, dar și intermedieri în comerțul cu mașini, echipamente, nave și avioane. Ioana Băsescu deține, în prezent, 50,0012% din capitalul social, iar Radu Petru Pricop 49,9988%.
Ei bine, anul 2022 pare să fi fost cel mai profitabil pentru această companie, din 2017, de la înființarea ei. Conform bilanțurilor contabile, firma Ioanei Băsescu a avut cifre de afaceri și venituri realizate ZERO în perioada 2017-2020, înregistrând pierderi de câteva mii de lei în fiecare dintre acești ani. În 2021, după ce în companie a intrat, ca asociat, Radu Petru Pricop, compania a avut o cifră de afaceri de 30.185 de lei, a încasat 30.224 de lei și a cheltuit 122.517 lei, înregistrând pierderi de 93.200 de lei.
Anul trecut, lucrurile au cunoscut o evoluție mai mult decât spectaculoasă. Bilanțul contabil notifică o cifră de afaceri de 112.341 lei și venituri realizate de 1.061.625 de lei. Firma a cheltuit 705.507 lei și a realizat un profit net de 327.124 de lei. Asta, în condițiile în care societatea figurează cu un singur angajat.
