Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
CCR a fost sesizată, în luna noiembrie a anului trecut, cu privire la neconstituționalitatea mai multor articole din această ordonanță, de către Avocatul Poporului, Renate Weber, care atrăgea atenția că sunt încălcate atât numeroase articole din Constituție, cât și o decizie expresă a Curții Constituționale, tot din anul 2016, prin care SRI a fost scos din anchetele penale instrumentate de parchete. Această lege de aprobare a controversatei ordonanțe de urgență 6/2016 a stat „în nelucrare”, la Parlament, timp de cinci ani, și a fost reactivată, la finalul lui 2021, prin votarea ei exact în forma scrisă pe vremea guvernului tehnocrat.
În noiembrie 2021, Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat, intempestiv, după cinci ani de „așternut praful” pe ea, legea de aprobare a controversatei Ordonanțe de Urgență nr. 6/2016, privind „unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal”. Este vorba despre celebra Ordonanță a ex-ministrei Justiției, Raluca Prună, prin care a fost acordat Serviciului Român de Informații statutul de „organ special de cercetare penală”, fapt ce a atribuit unui serviciu de informații secret un rol activ în procesul penal.
În 9 mai 2016, Senatul României a adoptat, tacit, legea de aprobare a acestei OUG, iar la finalul anului trecut, după mai bine de cinci ani, Camera Deputaților a votat această lege, fără nicio modificare adusă actului normativ remis de Guvernul Cioloș.
Imediat după ce această lege a fost adoptată de către Parlament, Avocatul Poporului, Renate Weber, a atacat-o la Curtea Constituțională, arătând că actul normativ, dar mai ales Ordonanța de Urgență, încalcă flagrant prevederile constituționale și mai ales o altă decizie, din 2016, a Curții Constituționale, prin care SRI a fost scos definitiv din categoria organelor statului care pot face acte de urmărire penală. Pe rolul Curții Constituționale există înregistrate două dosare, ambele având ca și instituție sesizatoare Avocatul Poporului, care se referă la neconstituționalitatea Legii de aprobare a OUG 6.2016. Primul dosar, cu numărul 350AI/2021, a fost înregistrat în data de 18 noiembrie 2021, iar al doilea, având numărul 3541AI/2021, a fost înregistrat la data de 23 noiembrie 2021. Curtea a stabilit termen de pronunțare în ambele dosare chiar finalul acestei luni, mai exact pentru data de 26 ianuarie 2022.
SRI nu poate derula activitate judiciară
În sesizarea înaintată de Renate Weber (FOTO), se arată că articolul IV din această Ordonanță conferă ofițerilor de informații dreptul de a efectua acte de urmărire penală, din dispoziția procurorului, aceștia putând fi, astfel, desemnați în calitate de organe de cercetare penală specială. Concret, se referă la faptul că SRI poate efectua astfel de acte în dosarele care privesc infracțiunile de terorism și cele contra securității naționale, pe de o parte, însă, pe de altă parte, pot efectua acte de punere în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică. Conform sesizării Avocatului Poporului, Guvernul a transpus în dreptul pozitiv o normă care conservă viciul de neconstituționalitate reținut de CCR în Decizia 51/2016, prin care Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile legale similare, tocmai pentru că permiteau serviciilor de informații, care nu sunt organe judiciare, să efectueze acte de urmărire penală.
Concret, codurile de procedură penală din Uniunea Europeană prevăd în mod expres că activitatea de supraveghere tehnică este înfăptuită de către judecătorul de instrucție, de organele de urmărire penală și de organele poliției și că, din punct de vedere tehnic, la realizarea acestora sunt obligate să colaboreze, la cerere, persoanele juridice din domeniul furnizării de servicii de telecomunicații sau din alte domenii expres și limitativ prevăzute de legea procesual penală. În România, Codul de Procedură Penală se referă la organe de cercetare penală, la procuror, la judecătorul de drepturi și libertăți, la judecătorul de cameră preliminară și la instanțele judecătorești. „Observăm că organele de cercetare penală specială ale SRI constituie o categorie distinctă și nu realizează activitate judiciară, astfel încât acestea nu pot fi considerate organe judiciare”, arată Avocatul Poporului.
Citește pe Antena3.ro
Se încalcă dreptul la viață intimă, familială și privată
În aceeași sesizare, se invocă Recomandarea 1402/1999 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, prin care „serviciile de securitate interne nu ar trebui să fie autorizate să îndeplinească sarcini de aplicare a legii”. Conform Avocatului Poporului, aceste prevederi din OUG 6/2016 încalcă prevederile articolului 1, alineatele 3 și 5, dar și ale articolului 134 alineat 4 din Constituție, pentru că nu a fost solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Mai mult, Ordonanța este susceptibilă că a încălcat interdicția adoptării unor astfel de acte normative guvernamentale care afectează drepturile cetățenești. „OUG 6/2016 antrenează consecințe negative în planul garantării dreptului la viață intimă, familială și privată, consacrat de articolul 26 din Constituție”, mai subliniază Renate Weber.
Iar lucrurile nu se opresc aici. Sesizarea atrage atenția că articolul II din această Ordonanță prevede că semestrial sau ori de câte ori este nevoie, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau unul dintre judecătorii anume desemnați de către acesta verifică modul de punere în aplicare a măsurilor în cadrul Comitetului Național de Interceptare a Comunicațiilor cu privire la supravegherile tehnice realizate de organele de cercetare penală. „Această verificare se face în condițiile prevăzute în Regulamentul privind organizarea și funcționarea ÎCCJ. (…) Aceste prevederi încalcă separația puterilor în stat. Prin aceste modificări, OUG 6/2021 creează un control care nu este unul jurisdicțional, ci administrativ, asupra unei instituții din afara puterii judecătorești”, mai scrie în sesizarea de neconstituționalitate.
Renate Weber: Există un paralelism legislativ. Serviciile, abilitate să intruzioneze în viața privată
Guvernul Cioloș, la inițiativa Ralucăi Prună, a modificat, prin această ordonanță de urgență aprobată, iată, după cinci ani de către Parlament, articolul 142 alineatul 2 din Codul de procedură penală, dar și articolul 13 din Legea 14/1992, privind Organizarea și Funcționarea Serviciului Român de Informații, în două chei importante.
Prima cheie se referă la faptul că procurorul pune în executare mandatele de supraveghere tehnică, dar poate dispune ca această operațiune să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de către lucrători specializați din cadrul poliției. A doua cheie se referă la faptul că ofițerii SRI nu pot efectua acte de urmărire penală, nu pot lua măsura reținerii sau a arestării preventive și nici nu pot deține spații proprii de arest. Prin excepție, însă, organele Serviciului Român de Informații pot fi desemnate drept organe de cercetare penală specială pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică.
„Există un paralelism legislativ în privința reglementării organelor de cercetare penală care pot efectua supravegherea tehnică, sub îndrumarea procurorului. Cu alte cuvinte, SRI, dacă nu poate efectua acte de cercetare penală, nu poate avea nici atribuții judiciare, dar nici nu poate executa acte de urmărire penală, separat sau în colaborare cu procurorul. Implicit, nici nu poate strânge și administra probe referitoare la o cauză judiciară”, arată Renate Weber, care consideră că, prin modificările operate în OUG 6/2016, din acest punct de vedere, sunt afectate prevederile articolului 1, alineat 5, din Constituția României, cu referire la caracterul previzibil al legii.
Potrivit Avocatului Poporului, „nu este clar și precis de înțeles care sunt criteriile și procedura prin care Serviciul Român de Informații poate fi abilitat să realizeze măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viața privată a persoanelor”.
Ordonanța încalcă decizia 51/2016 a Curții Constituționale
De altfel, există o decizie a Curții Constituționale, cu numărul 51/2016, emisă cu puțin timp înainte de adoptarea OUG 6/2016, prin care SRI a fost scos din categoria organelor de cercetare penală, dar și din categoria „organelor specializate ale statului” care pot colabora cu procurorul.
Din acest punct de vedere, în sesizarea înaintată Curții, Avocatul Poporului arată că „se încalcă dreptul procesual sau garanțiile procesuale care asigură apărarea intereselor legitime ale părților, în cursul procesului penal. Asta, deoarece reglementarea referitoare la categoriile de organe de cercetare penală care pot efectua supravegherea tehnică dispusă de procuror, în acest caz, este imprecisă și neclară”. Se mai reclamă și „omisiunea legiuitorului de a reglementa în cuprinsul soluției legislative criticate, în mod expres, care sunt organele de urmărire penală competente”.
Acestea sunt principalele motive pentru care Avocatul Poporului a decis, în luna noiembrie a anului trecut, să atace la Curtea Constituțională, Legea de aprobare a OUG 6/2016, sesizări care urmează să fie soluționate, pe data de 26 ianuarie, de instanța de contencios constituțional.
Alte nouă sesizări, din 2021, ale Avocatului Poporului își așteaptă termenele de soluționare
În prezent, la Curtea Constituțională există, în afară de contestarea acestei legi privind reintroducerea SRI ca parte activă în anchetele penale, alte nouă sesizări de neconstituționalitate formulate, numai în anul 2021, de către Avocatul Poporului și care așteaptă să fie luate în discuție. Cele nouă dosare se află, potrivit informațiilor oficiale, în fază de raport.
Astfel, Renate Weber a sesizat, în data de 10 noiembrie 2021, cu excepție de neconstituționalitate articolul 26, alineat 1, din Ordonanța de Urgență nr, 158/2005, privind concediul și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate. Articolul atacat precizează că „asigurații au dreptul la concediu și indemnizație pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecțiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani”.
La data de 1 septembrie 2021, Avocatul Poporului a atacat la CCR Ordonanța de Urgență nr. 50/2021, pentru modificarea și completarea Legii Educației Naționale.
Apoi, la data de 28 iulie 2021, au fost atacate la CCR prevederile articolului 15, alineat 4, din Legea 136/2020. Iar, în 7 iunie 2021, a fost atacată la CCR Legea nr. 4/2021, privind protecția drepturilor persoanelor diagnosticate sau suspectate de a fi diagnosticate cu boli sau cu afecțiuni alergice.
Tot pe lista dosarelor care așteaptă un termen de judecată la CCR este cel care vizează sesizarea neconstituționalității OUG 37/2021, înregistrat la 17 mai 2021, dar și ale articolului 1, alineat 1, din Legea 448/2006, privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, dosar înregistrat încă din data de 6 mai 2021. De asemenea, au mai fost atacate prevederile articolului 3 indice 2 și 3 din Legea 71/2011, privind Codul Civil, a fost atacat Codul Silvic, precum și articolul 4 din Legea 62/2011 privind dialogul social, prevederi conform cărora persoanele care dețin funcții de demnitate publică, respectiv personalul militar al MApN, MAI, SRI, SPP, SIE și STS nu pot constitui sau adera la o organizație sindicală.
