S-a făcut dreptate în cazul Ţundrea!

Condamnarea lui Marcel Ţundrea reprezintă, cu siguranţă, cea mai mare eroare judiciară din istoria justiţiei române. Cum a fost posibilă o asemenea greşeală în lanţ, care a distrus viaţa unui om? Răspunsul îl dă rechizitoriul întocmit de procurorul Marius Iacob, şef al Secţiei de urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului General, şi de procurorul Remus Budăi, rechizitoriu care a finalizat cercetările efectuate în acest caz.

Pe 16 iunie 1992, Mioara Gherasie (14 ani) a fost violată şi ucisă pe malul unui pârâu din satul Pojogeni (Gorj). Criminalul i-a astupat gura cu pietre de râu. În mai 1993, Marcel Ţundrea a fost condamnat la 25 de ani de închisoare. Avea o vânătaie pe penis şi 9 publicaţii cu poze obscene acasă. Probe zdrobitoare, în baza cărora procurorul Diaconescu şi poliţiştii coordonaţi de el l-au nenorocit pe viaţă. 12 ani a stat Ţundrea în puşcărie, şi-n tot acest timp, Gheorghe Avram, adevăratul autor, era liber şi comitea alte infracţiuni: un furt şi-o crimă.

Cum a scăpat Avram nedibuit? Şi cum s-au purtat organele de cercetare cu el? Atunci, în 1992, în primele zile de anchetă, un sergent major i-a luat o declaraţie olografă, în care el recunoaşte că s-a întâlnit cu victima, în ziua şi în apropierea locului unde ea a fost găsită moartă. "(...) la podul Tărăţel m-am întâlnit cu Gherasie Cristinel (n.r. - fratele victimei), care m-a întrebat de unde vin. Eu i-am spus că vin de la serviciu şi m-a mai întrebat de unde am cumpărat cizmele. Acesta mi-a văzut săpunul în plasă, iar sora lui Mioara era la spălat cu rufele în pârâul Tărăţel. Când mi-a văzut săpunul în plasă mi-a cerut o bucată de săpun ca să i-o dea lui soră-sa, că nu are cu ce spăla. I-am dat o bucată de săpun lui Cristi, iar el i-a aruncat-o lui sora lui." Declaraţia lui, coroborată cu cea a fratelui victimei, îl identifică pe Avram ca fiind printre ultimele persoane care au văzut fata în viaţă. Nicio suspiciune...

În rechizitoriul prin care Marcel Ţundrea este trimis în judecată pentru un omor pe care nu-l făcuse, adevăratul autor, Gheorghe Avram, figurează ca martor. Este citat de instanţe la puşcărie, pentru că fusese condamnat între timp pentru un furt calificat. Eliberat, el comite un alt omor, în iunie 1995, pentru care este condamnat şi închis din nou. În dosarul Gherasie este audiat abia la Curtea de Apel Craiova, în faţa căreia declară: "După faptă, prin sat, a circulat un zvon în sensul că nu inculpatul (Ţundrea Marcel - n.n.) este autorul acestui omor, însă eu personal nu cunosc, însă nu s-a vehiculat ideea că se cunoaşte adevăratul autor. Din aceeaşi sursă, zvon public, s-a mai auzit că prin sat a mai circulat nişte militari, dar eu nu pot preciza dacă în acea zi sau alte dăţi". Avea Avram mustrări de conştiinţă?

Următoarea audiere a lui are loc la Tribunalul Braşov, în cadrul procedurii de revizuire a lui Marcel Ţundrea. Pe 16 mai 2007, este adus de la penitenciarul Codlea şi solicită instanţei scoaterea lui din această cauză. "Domnule Preşedinte, eu numitul Avram Gheorghe declar că nu pot depune mărturie în favoarea lui Ţundrea Ilie Marcel în acest caz şi nici în defavoarea lui. Fac precizarea că la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Târgu Jiu eram scos la muncă unde îmi câştigam zile câştig prin muncă şi tot acest timp pierdut pentru mine înseamnă câteva zile câştig. Cu speranţa că mă veţi înţelege, vă mulţumesc anticipat".

Avea Avram conştiinţă? Dar Ion Diaconescu, procurorul de caz care a trimis în închisoare un nevinovat, fără să caute probe şi pe adevăratul criminal? În 1992, în România nu se efectuau expertize genetice, susţin toţi cei care au lucrat la acest caz. E adevărat, însă şi atunci, ca şi acum, se verificau alibiurile, se luau declaraţii de martori, se făceau percheziţii... Deşi se stabilise că ultimele persoane care au văzut fata în viaţă au fost fratele ei şi Avram, cei doi nu au fost audiaţi de Diaconescu. Cu Avram, procurorul nu a stat faţă-n faţă nici după ce i-a atribuit acestuia calitatea de martor. Mai mult, la dosarul trimis în instanţă nu au fost depuse procesul verbal al pecheziţiei efectuate acasă la Avram (n.r. - ea a fost efectuată superficial, neridicându-se niciun obiect de îmbrăcăminte) şi nici declaraţia mamei acestuia, probele rămânând în "urma" dosarului, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj.

În declaraţia dată recent la Parchetul General, procurorul Diaconescu precizează următoarele: "Menţionez că în acele momente pe Avram Gheorghe nu l-am considerat suspect. Au fost mai mulţi suspecţi în cauză, iar aceştia au fost examinaţi medico-legal, pentru a vedea dacă au leziuni pe corp. Avram Gheorghe, din câte îmi amintesc, nu a fost examinat medico-legal. Întrucât nu aveam niciun indiciu că Avram Gheorghe ar putea fi vinovat nu l-am audiat personal".

Probabil că şi dacă Avram şi-ar fi strigat vinovăţia pe uliţele satului, procurorul n-ar fi considerat că sunt indicii... Făcuse deja o fixaţie pe Ţundrea şi toate eforturile erau coroborate pentru a-i demonstra acestuia "vinovăţia". Cum a intrat Ţundrea în cercul de suspecţi? Audiat la Parchetul General, conducătorul echipei de poliţişti a declarat că aflase, de prin sat, "că este o persoană violentă şi că se certase cu soţia sa. Am mai aflat că a fost student la Timişoara şi la Petroşani de unde a fost exmatriculat, că la acel moment se calificase în meseria de ceferist şi că fusese dat afară de la serviciu. Pornind de la aceste elemente, am început să investighez mai în amănunt persoana lui Ţundrea". Categoric, avea un profil de criminal! Mai mult, nevasta lui Ţundrea, susţine poliţistul, i-a declarat verbal (!) că "în urmă cu câteva luni a bătut-o şi i-a rupt mâna, că atunci când e sub influenţa alcoolului devine agresiv şi de câteva zile nu mai locuiesc împreună". Că Ţundrea era un pervers ş-un sadic o dovedesc şi probele ridicate la percheziţia domiciliară: "mai multe reviste şi ziare: "Interval", "Bordel", "Sex Press", "Club", "Prostituţia", "Occident", "New Horoscop", "Infractorul" şi "Glasul"."

Însă cele care l-au trimis 12 ani în puşcărie au fost leziunile constate la nivelul penisului de medicul legist. "L-am întrebat pe Ţundrea de unde are leziunile respective şi a afirmat că se masturbează", declară un poliţist. Anchetatorii nu-l cred şi concluzionează că ele au fost produse printr-un raport sexual efectuat cu violenţă.

Culmea ridicolului, în sentinţa de condamnare a lui Ţundrea, instanţa reţine că "că are comportări hipomaniacale rezultate din practicarea onaniei (stabilită prin mărturia sa), înclinaţia spre obscen şi pervers, dovedită prin lecturile revistelor pornografice", aspecte care, în ochii instanţei, "puneau în evidenţă un comportament sexual deviant care se înscria în potenţialitatea infractorului de a comite violul şi omorul".

Şi-n faza de urmărire penală, şi-n faţa instanţelor, Ţundrea şi-a susţinut nevinovăţia. La audiere, procurorului Diaconescu i-a spus că-n ziua în care a fost ucisă fata se afla la Târgu Jiu. Doi martori îi confirmau alibiul, însă ei nu au fost audiaţi personal de procuror. Şi, deşi Ţundrea a declarat că atunci când a plecat cu trenul din Pojogeni spre Târgu Jiu a fost văzut de alţi doi martori, ei nu au fost audiaţi niciodată. Anchetatorii căutau doar martorii care să-l fixeze pe Ţundrea la ora şi la locul faptei. E găsită Elena N. care, deşi iniţial dăduse o declaraţie "în care nu menţiona că ar fi văzut vreo persoană la locul şi la data săvârşirii faptei", revine câteva zile mai târziu şi spune că a zărit o persoană "înaltă şi slabă. După înfăţişare am asemuit acea persoană cu învinuitul Ţundrea Ilie Marcel". În timpul procesului, martora revine asupra declaraţiilor şi se încurcă în ele. Ulterior, s-a dovedit faptul că ea a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă.

După ce a fost condamnat, Ţundrea a făcut nenumărare cereri de revizuire a procesului. Toate i-au fost respinse, până în 2003, când Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj a fost de acord cu una din propunerile condamnatului: efectuarea unei expertize genetice. Raportul INML este categoric: "niciunul dintre profilele ADN stabilite prin analiza materialului biologic prelevat din vaginul victimei Gherasie Mioara nu corespunde profilului ADN al inculpatului Ţundrea Ilie Marcel". Cererea de revizuire a lui Ţundrea a fost admisă, iar septembrie 2004, Tribunalul Braşov a dispus achitarea lui. În acest moment al poveştii, procurorul Diaconescu ar fi trebuit să-şi recunoască greşeala şi să-şi ceară iertare. Nu s-a întâmplat asta, dimpotrivă, a scos din joben un martor, un deţinut închis la Penitenciarul Târgu Jiu, pe care l-a şi audiat, deşi nu mai avea competenţa să facă asta. A ataşat declaraţia la motivele de recurs trimise Înalte Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Acest gest "demonstrează odată în plus tendinţa inexplicabilă a procurorului Diaconescu Ion de a-l acuza pe Ţundrea Ilie Marcel în ciuda tuturor probelor ştiinţifice administrate în cauză".

În noiembrie 2009, prin decizia ÎCCJ, Ţundrea a fost achitat definitiv. A murit, în ianuarie 2007, în urma afecţiunile căpătate în închisoare.

În mai 2010, a început urmărirea penală "in rem" în dosarul de omor. Existând indicii temeinice că Avram Gheorghe ar putea fi autorul faptei, ADN-ul lui a fost comparat cu cel recoltat de la victimă. Potrivit raportului INML, "varianta ca lui Avram Gheorghe să-i aparţină urmele din fracţia spermatică existente pe tamponul vaginal ridicat de la victimă cu prilejul autopsiei este de 1,36 × 10²¹ (cu alte cuvinte de 13,6 milioane de triliarde) mai probabilă decât varianta ca urmele să-i aparţină unui alt bărbat. Raportându-ne la populaţia actuală a Terrei, posibilitatea existenţei unui alt autor este în mod practic imposibilă", se spune în rechizitoriul Parchetului General.

În 15 decembrie 2010, Avram a fost pus sub învinuire de procurorii Parchetului General. Audiat, el nu a vrut să declare nimic în legătură cu fapta, prevalându-se de dreptul la tăcere. Testat la poligraf, el a dovedit comportament simulat la toate întrebările relevante în cauză.

Prin rechizitoriul întocmit de Parchetul General, Gheroghe Avram a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de omor calificat. De asemenea, s-a stabilit că procurorul Ion Diaconescu a comis infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art.246 din Codul Penal. A fost dispusă însă neînceperea urmăririi penale, întrucât, din 1992 şi până acum, fapta s-a prescris.

Avram răspunde penal
Aveam ştie că nu mai poate răspunde penal, pentru că omorul se prescrie după 15 ani. Procurorii de la Parchetul General i-au pregătit însă o surpriză: suspendarea prescrierii răspunderii penale. "În conformitate cu prevederile art.128 alin.1 C.p., cursul termenului prescripţiei prevăzute în art.122 este suspendat pe timpul cât o dispoziţie legală sau o împrejurare de neprevăzut sau de neînlăturat împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale sau continuarea procesului penal. (...) Considerăm că în perioada de la intervenirea hotărârii penale de condamnare definitivă a inculpatului Ţundrea Ilie Marcel, în data de 27.11.1997 şi până în data în care a fost efectuat raportul medico-legal referitor la probele ADN (26 martie 2004) cursul prescripţiei penale a fost suspendat în raport cu adevăratul autor al infracţiunii, învinuitul Avram Gheorghe. Astfel, prin condamnarea definitivă a lui Ţundrea Ilie Marcel (condamnare care, aşa cum am văzut, este considerată în prezent în mod oficial o eroare judiciară) s-a creat atât o împrejurare de neprevăzut care constă în existenţa unei erori judiciare, cât şi o împrejurare de neînlăturat, care constă tocmai în existenţa hotărârii judecătoreşti cu autoritate de lucru judecat. (...) caracterul de neprevăzut şi de neînlăturat a dispărut o dată cu întocmirea expertizei referitoare la probele ADN în care nu s-a regăsit profilul biologic al lui Ţundrea Ilie Marcel. (...) În speţă, potrivit aspectelor argumentate mai sus, cursul prescripţiei răspunderii penale faţă de Avram Gheorghe a fost suspendat în perioada 27 noiembrie 1997 - 26 martie 2004, adică o perioadă de 6 ani, 3 luni şi 27 zile, care nu intră în calculul termenului de prescripţie. (...) În consecinţă, prescripţia răspunderii penale referitoare la omorul calificat săvârşit asupra victimei Gherasie Mioara va interveni în data de 11.04.2021."