Şase copii au murit, nici un vinovat n-a fost pedepsit

Sase bebelusi si-au pierdut viata in august 2010, dupa ce Salonul de Te­rapie Intensiva al Maternitatii 'Panait Sarbu' din Bucuresti, unde erau internati, a luat foc in urma unui scurt circuit. In urma anchetei realizate de procurorii Parchetului General, cinci persoane au fost trimise in judecata – asistenta Florentina Carstea, electricianul Gigel Oprea, seful serviciului tehnic, Vasile Dima, seful sectiei de Neonatologie, dr. Adrian Toma si managerul spitalului de la vremea aceea, dr. Bogdan Marinescu.

In timpul anchetei, procurorii au constatat ca seful serviciului tehnic, desi avea obligatia de a realiza grafice de intretinere si revizie tehnica a tu­tu­ror lucrarilor care asigura func­tionarea instalatiilor si a aparaturii, nu intocmise nici un document din care sa rezulte ca si-ar fi in­deplinit indatoririle. Mai mult, pro­curorii au aflat ca, la maternitate, veri­fi­carile se faceau doar la solicitarea personalului medical, atunci cand acestia constatau ca e ceva in nere­gula cu instalatia electrica. Vasile Dima fusese desemnat de conduce­rea spitalului si ca sef al formatiei ci­vile de pompieri din cadrul maternitatii.

El era obligat sa asigure instruirea tuturor angajatilor in legatura cu normele PSI si sa-i invete pe acestia sa fo­lo­seasca, la nevoie, stingatoarele si fur­tu­nele de la hidranti. Toti martorii au­diati de anchetatori au declarat insa ca nu li s-a facut niciodata un astfel de instructaj. Mai mult, din convorbi­rile telefonice interceptate de pro­curori rezulta ca, imediat dupa producerea tragediei din august 2010, conducerea spitalului a incercat sa ii determine pe angajati sa semneze, retroactiv, documente care tineau de prevenirea si stingerea incendiilor. Din aceasta cauza, nici unul dintre cadrele medicale aflate pe hol in timpul incendiului nu a stiut cum sa intervina.

Cea mai mare surpriza a anchetatorilor a fost sa constate ca, din decembrie 2009, Vasile Dima avea certificat de handicap accentuat si permanent. 'Din acest punct de ve­dere, este de neinteles cum mana­ge­rul spitalului l-a mentinut in functia de sef al serviciului tehnic si l-a numit res­ponsabil cu protectia si prevenirea in­cendiilor, activitati care implicau responsabilitati foarte mari', spun procurorii.

In urma verificarilor, ITM Bu­cu­resti a constatat ca la Maternitatea Giulesti nu exista nici un proiect al instalatiei electrice de la Salonul de Terapie Intensiva si ca nimeni nu stia cand au fost montate ultima oara prizele din salon si cine a executat instalatia electrica. Tot ce stia seful serviciului tehnic era ca instalatia electrica a fost realizata, probabil, o data cu extinderea salonului, in anul 2005.

Aparatul de aer conditionat, care era in priza ce s-a supraincalzit si a por­nit incendiul, fusese donat spita­lu­lui printr-un contract de sponso­ri­zare. De mentenanta lui se ocupa fir­ma Simar Trading SRL, prin inter­me­diul a doi angajati. Unul dintre ei era in probe, iar celalalt invatase sa faca verificari si reparatii de la firmele cu care mai colaborase. 'Practic, in acest domeniu am fost autodidact', le-a marturisit el anchetatorilor. Nici unul dintre cei doi nu-si aminteste cand a facut ultima verificare a apa­ra­­tului, pentru ca niciodata nu in­toc­meau vreun proces-verbal de consta­ta­re. In expertiza comandata de pro­cu­rori se mentioneaza faptul ca una din­tre cauzele supraincalzirii a fost si func­tionarea continua, de lunga du­rata si la sarcina maxima, a acestuia.

Spitalul nu detinea nici vreun document care sa ateste lucrarile de mentenanta la prizele de oxigen, desi acestea fusesera montate in 1999 si aveau obligatia sa le verifice la fiecare 6 luni si sa le schimbe garniturile de etansare din 6 in 6 ani. Raportul de expertiza tehnica realizat de INSEMEX Petrosani a constatat ca in salon, la momentul izbucnirii in­cen­diului, concentratia de oxigen era peste cea normala, ceea ce a favorizat extinderea rapida a flacarilor.

Citește pe Antena3.ro

După ce s-a trezit din anestezie, un bărbat și-a dat seama că medicii i-au amputat piciorul sănătos și a rămas cu cel bolnav

Lipsa documentelor si debandada care exista in legatura cu serviciile tehnice au fost puse pe seama incompetentei manageriale a directorului spitalului, dr. Bogdan Marinescu. De asemenea, procurorii au considerat ca, potrivit legii, incen­diul de la Maternitatea Giulesti poate fi considerat accident de munca si ca el ar fi putut fi evitat daca spitalul ar fi avut un serviciu de prevenire si protectie. Dr. Bogdan Marinescu a declarat ca stia ca avea obligatia de a infiinta acest serviciu, insa a invocat lipsa de fonduri si posturile blocate. Nu a putut justifica insa faptul ca nu a solicitat niciodata, in scris, fonduri pentru infiintarea acestui serviciu.

A sustinut insa, depunand la dosar o decizie din 2007, ca a infiintat o structura complementara – Comitetul de Securitate si Sanatate in Munca, al carui manager era, si ca responsabilul cu protectia muncii era medicul Alina P. Aceasta din urma a declarat in fata procurorilor: 'Nu cunosc ce functie aveam in acel comitet. Nu am exercitat atributii legate de comitet si nu stiu cu ce se ocupa acesta. Numirea mea in acel comitet a fost formala'. Din interceptarile telefonice ale angajatilor spitalului rezulta ca nici unul dintre ei nu stia ca ar fi trebuit sa participe la instructaje si ca, dupa producerea incendiului, directorul Bogdan Marinescu a incercat sa-i determine sa semneze retroactiv documente care vizau securitatea muncii. Chiar seful sectiei Neonatologie, Adrian Toma, ii marturiseste intr-o convorbire unui cunoscut: 'Ba, Marinescu e disperat pentru ca e... Protectia Muncii e atributia ma­na­gerului. Si s-a certat cu asistenta sefa si cu mine, incercand sa ne bage in cacat, sa ne puna sa semnam niste hartii azi de dimineata. Si acum da din colt in colt, ca nici eu, nici aia n-am vrut sa semnam'.

Directorul Marinescu este considerat responsabil si pentru ca nu a asigurat prezenta mai multor asistente pe turele de garda, pentru ca la nivelul spitalului nu exista o persoana responsabila cu oprirea instalatiilor de oxigen si, mai ales, pentru ca salonul de Terapie Intensiva nu era dotat cu analizor de gaze, detector de fum sau sisteme de alarmare in caz de incendiu.

In acel salon lucrau, teoretic, doua asistente pe tura. Dar, din cauza concediilor si a zilelor libere, in vara lui 2010 o singura asistenta 'veghea' asupra copiilor. Desi era constient de deficitul de personal cu care se confrunta, seful sectiei de Neonatologie, dr. Adrian Toma, nu a cerut niciodata marirea schemei de personal. Mai mult, desi avea o singura asistenta pe tura, el nu a redactat niciodata un regulament de ordine interioara in care sa specifice exact procedurile pe care o asistenta trebuie sa le urmeze daca era nevoie sa paraseasca, in mod justificat, locul de munca, fie si pentru scurt timp.

Asistenta Florentina Carstea a petrecut doua luni in arest preventiv. Ea a fost retinuta pe 24 august 2010, iar mandatul s-a prelungit pe 15 septembrie. Pe 21 octombrie 2010, a fost eliberata din arestul Politiei Capitalei si i s-a impus sa nu pa­ra­seas­ca tara. La o luna dupa eliberare, asistenta a fost rechemata la ser­vi­ciu. Ea declara atunci presei ca, desi a primit mai multe oferte de an­g­­a­jare (n.r. – ?!), si de la alte spitale, nu va mai putea pune piciorul intr-o unitate sanitara. La inceputul lunii mai a.c. femeia s-a reintors insa la serviciu, tot in sectia de Neonatologie a Maternitatii 'Panait Sarbu'.

Pe parcursul anchetei disciplinare, atat medicul Adrian Toma, cat si directorul spitalului, dr. Bogdan Marinescu, au fost suspendati din functie. Primul si-a dat demisia, iar acum profeseaza in sistemul privat. Cel de-al doilea a ramas la Giulesti. 'Conform Codului Muncii, noi nu putem sa ii dam afara pe acesti oameni pana cand nu exista o hotarare definitiva si irevocabila a instantei de judecata care sa spuna ca sunt vinovati', a explicat dr. Doru Pana, purtatorul de cuvant al Maternitatii.

Sectia de Neonatologie a fost refacuta complet. Primaria Municipiului Bucuresti, care are in administrare spitalul, a cumparat incubatoare, patuturi si aparatura noua. Acum, Salonul de Terapie Intensiva arata ca un OZN pe langa restul spitalului. 'S-a rezolvat si deficitul de cadre medicale. S-a solicitat la mi­nister suplimentarea posturilor, iar acum avem doua asistente pe fiecare tura la Terapie Intensiva', spune dr. Pana.

Dosarul a ajuns in instanta in decembrie 2010, iar pe 10 ianuarie a fost primul termen de judecata, incheiat cu o amanare solicitata de medicii Adrian Toma si Bogdan Marinescu, dar si de doua dintre familiile copiilor, pentru a-si angaja avocati. La urmatoarele termene, instanta a acceptat cererile partilor civile de a introduce pe lista partilor responsabile civilmente Ministerului Sanatatii, Primaria Municipiului Bucuresti, prin Primarul General, si Administratia Spitalelor si Servi­ciilor Medicale Bucuresti si a respins, ca neintemeiate, cererile de introducere pe aceeasi lista a firmei care se ocupa de mentenanta aparatelor de aer conditionat, a CNAS si a ISU Bucuresti.

Urmatorul termen de judecata a fost fixat pentru 29 august.

Citeste AICI rechizitoriul Parchetului instantei supreme