Se fură şinele de sub tren

Cu ani în urmă, "magneţii" erau cei care furau fierul din vagoane. Acum, firmele fiind obligate să-şi păzească marfa, "magneţii" s-au transformat: din hoţi din vagoane în hoţi de va­goa­ne (de la care fură mai ales me­ca­nis­mele de frânare). Dar s-au îndreptat şi spre calea aflată în uz. În februa­rie, la Valul lui Traian au fost sustra­se contraşine de pe magistrala princi­pa­lă, unde trenul intră cu 140 km/h. Ori­ce tren care intra în curbă sărea de pe şină. În septembrie 2009, accele­ra­tul Bucureşti – Timişoara a deraiat. În mai 2008, acceleratului Bucureşti – Iaşi i-a sărit şina de sub roţi, omo­rând o tânără.

De pe calea ferată se fură tot, de la material mărunt (buloane, şu­ru­buri) şi cabluri până la instalaţii, piese de macaz, linii de contact… "F­e­no­me­nul a existat permanent, dar în ul­ti­ma perioadă a atins cote alarman­te", susţine Dorin Maer, directorul Regionalei CFR Constanţa. "Sunt foarte mulţi inşi care acţionează pe linia asta, sunt organizaţi, lucrează în cete de câte 10-20 de inşi. Dacă vreun şef de district îi vede şi intervine, îl ameninţă că ştiu la ce şcoală îi merge copilul. Nu zic şi că unii dintre ai noştri nu-s implicaţi. Am dat afară patru şefi de district pe tema asta."

Radu Anton, şef serviciu Siguranţa circulaţiei din Regionala Constanţa, ne-a explicat mai în detaliu "lipsurile" cu care se confruntă. "De pe calea ferată în curs de reabilitare sunt furturile de cea mai mare am­ploa­re, deoarece lucrarea e pe distan­ţă foarte mare. Se fură foarte mult şi de pe liniile închise circulaţiei. Dar când încep să fure de pe linia în func­ţie, pe lângă pagubă apare pericolul, că fiecare şurubel are importanţa lui. De pe astea încă nu şi-au permis să fure şina, doar materialul mărunt. Când s-au furat contraşinele la Valul lui Traian, de pe linia nouă, din mo­men­tul în care s-a constatat s-a întrerupt circulaţia pentru câteva ore. Urma să treacă rapidul Constanţa – Bucureşti." Cei care observă lipsurile sunt revizorii de cale, însă ei încep tura dimineaţa, pe lumină. "Lângă semnalele luminoase", continuă şeful de serviciu, "sunt dulapi metalici cu o sumedenie de piese, preponderent relee, care din punct de vedere al va­lo­­rificării ca fier nu cântăresc mare lu­cru, dar, fiind aparate de mare preci­zie, pentru noi valoarea lor e foarte ma­re. În lipsa lor, instalaţia nu-mi in­dică situaţia de fapt de pe şină. Nu de­mult s-a furat dintr-un astfel de du­lap. Le-am schimbat, urmând ca a doua zi să facem legăturile la cabluri. A doua zi era furat semnalul cu totul (semaforul de pe cale). În ultima pe­ri­oa­dă am avut între 22 şi peste 50 de furturi pe săptămână. Acelaşi lucru se întâmplă cu inductorii (instalaţii auto­stop montate în cutii de alumi­niu, prinse pe lângă şine). Rolul lor e să frâneze automat un tren care trece cu viteză prea mare prin dreptul lor sau când semnalul de oprire e pe roşu. Tot ansamblul de instalaţii de siguranţă feroviară este făcut astfel încât să funcţioneze chiar şi-n în condiţiile unei erori umane, dar când se scot piese nu mai funcţionează la parametri. Iar toate aceste instalaţii sunt legate prin cabluri. Nu ştiu dacă este zi de la Dumnezeu să nu fie tăieri de cabluri. Au început să le şi dezgroape, că ele din loc în loc ies la suprafaţă." Şi furturile din trenuri afectează sigu­ran­ţa circulaţiei, deşi s-au redus ca am­ploare. Hoţii urcă în tren şi aruncă fierul. "Au fost însă cazuri în care bucăţile aruncate au distrus picheţii, au retezat cabluri sau au dărâmat stâlpi de semnal. Bucăţile rămase pe şine au produs inclusiv deraieri", avertizează şeful Serviciului Siguranţa Circulaţiei.

Comisarul-şef Vasile Viorel, de la Serviciul Regional de Poliţie Tran­s­por­turi Constanţa, spune că şi CFR are partea sa de vină, în special în zonele în care s-a făcut reabilitarea şinei, materialele fiind scoase şi lăsate pe lângă cale, neîmprejmuite şi nepăzite. Deoarece, conform Legii 333/2003, "paza căilor ferate (…) se asigură de către operatorii economici de profil". Punct de vedere susţinut şi de IGPR, care consideră drept cauze generatoare ale comiterii furturilor pe calea ferată "neasigurarea corespunzătoare a pazei în toate locurile unde se comit frecvent furturi, în special depozitele (permanente sau temporare), neasigurarea cu pază a podurilor, tunelurilor, viaductelor şi lucrărilor de artă din sectorul transporturilor feroviare, cu toate că unele dintre acestea sunt obiective strategice, pe lângă sta­ţio­narea îndelungată a unor trenuri în triaje, restricţiile de viteză ca urmarea a lucrărilor de modernizare, circulaţia pe timp de noapte, reţeaua foarte mare de cale ferată şi dispunerea acesteia prin zone greu accesibile".

De cealaltă parte, CNCF "CFR", prin Oana Brânzan, şefă a biroului de presă, susţine că "se încearcă prevenirea furturilor, prin înlocuirea componentelor metalice cu componente din plastic, fibră de sticlă, fibră optică, după caz. Cât despre pază, directorul Regionalei CFR Constanţa, Dorin Maer, spune că e practic imposibil să se asigure pe toată calea ferată. "Noi, Regionala Constanţa, suntem întinşi pe patru judeţe. Unde să păzesc? Mai ales la noi aici, pe coridor (Paneuropean – n.r.), că s-a scos tot, n-am avut atâtea spaţii închise încât să ducem tot sub cheie. Eu nu îi dau unui paznic să păzească 200 mp, ci tot sectorul Ciulniţa – Constanţa. Păi tot bugetul companiei nu ajunge. Avem contract cu o firmă de pază  pentru triajul de la Ciulniţa. Acolo nu se mai duc (hoţii – n.r.), s-au mutat în Murfatlar şi fură de-acolo. Nu pot să păzesc toată linia."

Pe prevenirea furturilor pe CF ac­ţio­nează şi Legea 289/2005, care limi­tează accesul persoanelor neautori­zate în zona de siguranţă a infrastructurii feroviare la mai puţin de 20 de metri de axa căii ferate. Însă aceeaşi lege precizează că se pedepseşte fapta persoanei neautorizate care pă-trunde şi refuză părăsirea zonei. Logi­ca spune că orice hoţ, la vederea po­liţiştilor sau a jandarmilor, părăseşte zona fără somaţie, luând-o la fugă.

Legea 333/2003 prevedea la art. 17 că paza căilor ferate (dar şi a pădurilor, conductelor, sistemelor de irigaţii, reţelelor telefonice şi electrice) "se asigură de către con­du­că­to­rii unităţilor centrale de profil, prin corpuri specializate de pază". Corpu­rile specializate urmau a fi înfiinţate şi organizate în baza unui regulament aprobat prin hotărâre de guvern. Patru ani au aşteptat ceferiştii ho­tă­rârea de Guvern cu pricina. Până în ianuarie 2007, când art. 17 a fost mo­dificat prin Legea 9/2007, care a scos orice referire la vreun corp specializat, lăsând paza exclusiv în spatele operatorilor economici de profil.

Nu există instrumente legislative pentru prevenire. Nu există nici pentru coerciţie. Pe 9 aprilie 2011 a intrat în vigoare OUG 31/2011, care interzi­ce centrelor de colectare achizi­ţio­narea, de la persoane fizice, a meta­lelor feroase şi neferoase utilizate în activitatea feroviară, sancţionând fapta cu amendă între 20.000 şi 40.000 RON, plus un tarif de des­pă­gu­bire către CFR, concomitent cu anu­larea autorizaţiei de funcţionare. Conform OUG, organele de control sunt numite prin ordin al ministrului Transporturilor. "Eu nu pot aplica ordonanţa asta, doar Ministerul Transporturilor poate, dar nu ştiu cum o va face", se întreabă, retoric, comisarul-şef de Poliţie Transporturi Vasile Viorel. "A dat posibilitatea de acţiune doar CFR, dar cum intră un ceferist în curtea unui agent economic?" 

Fără de lege însă, hoţii continuă să opereze, atentând la siguranţa călătorilor. "Toate furturile şi distrugerile de componente feroviare pun în pericol siguranţa circulaţiei trenurilor", e de acord Oana Brânzan, de la CNCF "CFR". "În 2009, pe secţia de circulaţie Caracal – Craiova, şapte vagoane din compunerea trenului accelerat 1692 au deraiat după ce persoane neidentificate au desfăcut şi sustras elementele de prindere (buloane orizontale, eclise, buloane verticale) a şinei de traverse." Acceleratul circula pe ruta Bucureşti – Timişoara, având 300 de călători. A sărit de pe şine, 15 persoane ajungând la spital. Mai aproape de zilele noastre, pe 7 februarie a.c., 55 de trenuri au avut întârzieri majore, iar alte 16 au fost anulate, pentru că opt cabluri au fost secţio­nate în zona Gării de Nord din Bucureşti. Ceea ce nu-i va opri pe hoţi să opereze în continuare...

Va urma: Ce alte pasiuni mai au hoţii de fier vechi