Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Război total între Secția de Procurori de la CSM, pe de o parte, conducerea Consiliului, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și chiar procurorul general interimar al României, pe de altă parte, pentru protecția a patru magistrați care sunt vizați de anchete penale. Doi dinte ei sunt chiar membri ai CSM, însă protecția continuă și cu fostul cap al sistemului pe care îl reprezintă, Laura Codruța Kovesi. Iar, ieri, aceeași Secție de Procurori de la CSM a hotărât, în mod stupefiant, să o “spele” și pe procuroarea Maria Antoaneta Pițurcă, respingând cererea Inspecției Judiciare de suspendare a acesteia din magistratură pentru modul abuziv în care a acționat, atunci când a luat-o cu forța pe minora Sorina din locuința asistenților maternali, din Orașul Baia de Aramă. “Jurnalul” prezintă, în cele ce urmează, patru acțiuni succesive ale Secției de Procurori de la CSM care pot fi catalogate ca și mod de operare organizat, cu scopul de a-și apăra casta.
Una dintre acțiunile Secției de Procurori, la care s-au raliat și unii membrii judecători ai CSM, este acela de a boicota ședințele plenului CSM prin care trebuie validat concursul pentru numirea în funcția de procuror-șef al SIIJ a Adinei Florea. Asta, în condițiile în care fostul procuror-șef al SIIJ, actualul judecător CCR Gheorghe Stan, a cerut și obținut, săptămâna aceasta, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, confirmarea redeschiderii urmăririi penale a unui membru al CSM. Este vorba despre judecătorul Bogdan Mateescu. “Jurnalul” a intrat în posesia ordonanței de redeschidere a urmăririi penale, în care Gherghe Stan scrie, negru pe alb, că, în urma verificării dosarului și a Ordonanței de clasare din 21 august 2018 a DNA, a constatat că această clasare este nelegală și netemeinică, întrucât împrejurarea pe care se întemeiază această clasare… nu există.
Stan identifică mai multe împrejurări halucinante din această ordonanță de clasare. În primul rând, că procurorul DNA nu s-a pronunțat cu privire la faptele pentru care s-a dispus urmărirea penală (luare de mită, dare de mită, trafic de influență și abuz în serviciu), pentru care, prin Ordonanța 557/P/2017 “nu a fost dispusă nicio soluție”. Mai mult, procurorul de caz de la DNA nu s-a pronunțat cu privire la infracțiunea de complicitate la luare de mită în formă continuată (fapte presupus a fi săvârșite de judecătorul Bogdan Mateescu), prin care s-a dispus extinderea urmăririi penale prin Ordonanța DNA Pitești nr. 125/P/2016 din 17 octombrie 2016. “Deși susține că procesul verbal de investigații întocmit la 29.07.2015 de către ofițerul delegate din cadrul DGA nu poate avea valoare probatorie și nu poate fi calificat ca fiind o sesizare din oficiu, întrucât ofițerul de poliție nu a efectuat investigații, ci a procedat la audierea mai multor persoane ce nu au semnat procesul verbal, pocurorul de caz nu a procedat la întocmirea unui proces verbal de sesizare din oficiu și nici la audierea persoanelor indicate în cuprinsul procesului verbal pentru a stabili dacă acestea își însușesc chestiunile cuprinse în cadrul acestuia”, se mai arată în document.
Mai departe, Stan arată că „deși din cuprinsul procesului verbal din 1 august 2016 rezultă suficiente date cu privire la săvârșirea unor posibile fapte penale, procurorul nu a dat relevanță, reținând în mod nefundamentat că «nu a reieșit prin ce procedee probatorii au fost stabilite faptele», în condițiile în care datele privind achizițiile sunt publice, iar raportarea la normele legale în vigoare la data respectivă nu presupunea anumite «procedee»”.
DNA nu a făcut nicio investigație în dosarul lui Mateescu
Citește pe Antena3.ro
În Ordonanța de redeschidere a urmăririi penale, confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție, se mai arată că DNA a clasat dosarul judecătorului CSM Mateescu, fără a fi efectuată urmărirea penală cu privire la toate faptele care fac obiectul cauzei. Printre aceste fapte, se numără verificarea legalității unor concesiuni făcute de Primăria orașului Băile Govora, unde primar este Mihai Mateescu, tatăl lui Bogdan Mateescu, lucrările facturate pentru reabilitarea unui parc, contractele de reabilitare a infrastructurii turistice Băile Govora și a Casei de Cultură, ori achizițiile de materiale efectuate de Primăria Govora, fapte care privesc primirea de către foloase necuvenite de către primar, dar și înstrăinarea de către acesta a unor terenuri aflate în litigii pe rolul instanțelor.
Dar, un amănunt mai mult decât interesant, reiese din acest document cu referire la faptele pe care DNA le-a ignorat, atunci când i-a dat clasare lui Mateescu. Anume, “legalitatea angajărilor și disponibilizărilor la instituțiile de învățământ din localitate”, precum și “înființarea în cadrul Biroului Agricol a unui post cu studii superioare și exercitarea influenței în vederea angajării pe acest post a unei persoane ce ar avea legătură cu ministrul Eugen Teodorovici”.
Cererea de redeschidere a urmăririi penale, pentru toate aceste fapte, înaintată de Gheorghe Stan, a fost admisă de Înalta Curte de Casație și Justiție, ceea ce înseamnă că judecătorul CSM Bogdan Mateescu, unul dintre cei care militează activ pentru desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, are dosar de urmărire penală în care se efectuează acte judiciare chiar de către SIIJ.
Dăm afară anchetatorul colegului și blocăm parchetul care îl cercetează
La fel de gravă, însă, este acțiunea Secției pentru Procurori de la CSM din 11 iunie 2019, în legătură cu procurorul SIIJ Zarafina Puiu, care efectuează urmărirea penală “in rem” într-un alt dosar care îl vizează pe procurorul Cristian Ban, membru al Secției pentru Procurori de la CSM. Cristian Ban, care face și el parte din grupul “puciștilor” și care vrea ca SIIJ să fie desființată, a participat și a votat, în 11 iunie, pentru scoaterea forțată la pensie a procuroarei care îl anchetează.
De o gravitate fără precedent este faptul că, cu 5 voturi la 1, Secția de Procurori de la CSM a respins propunerea înaintată de procurorul general interimar al României, Bogdan Licu, dar și referatul întocmit de Colegiul de Conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care solicitau CSM să dea aviz favorabil pentru ca procurorul Zarafina Puiu să își poată continua activitatea ca magistrat și după împlinirea vârstei de 65 de ani. Conform Hotărârii nr. 518 din 11 iunie, Secția de Procurori de la CSM “apreciază că punctul de vedere al Colegiului de Conducere al PÎCCJ este unul consultativ” și că “nu a putut identifica aspecte care să conducă la concluzia existenței unei motivații corespunzătoare desfășurării în continuare a activității acesteia în funcția de procuror, după împlinirea vârstei de 65 de ani”.
Iar documentul dezvăluie planul prin care Secția de Procurori de la CSM încearcă să blocheze, în acest caz, ancheta SIIJ deschisă împotriva procurorului CSM Cristian Ban. Astfel, “Secția pentru Procurori are în vedere împrejurarea că postul care urmează a deveni vacant la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, după eliberarea din funcție prin pensionare a doamnei procuror Puiu Zarafina, va putea fi ocupat prin concurs, astfel că apreciază că nu este oportună menținerea în funcție a magistratului în cauză după împlinirea vârstei de 65 de ani. În acest sens, se reține că prin Hotărârea nr. 76/10.04.2019, Plenul CSM a aprobat organizarea, în perioada 11 aprilie – 29 iunie 2019, la București, a concursului pentru numirea procurorilor cu funcții de execuție în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Prin urmare, având în vedere că există un concurs pentru ocuparea tuturor posturilor vacante la SIIJ, Secția de Procurori apreciază că, prin neacordarea avizului pentru menținerea în funcție a magistratului în cauză, nu este periclitată desfășurarea în condiții normale a Secției în cadrul căreia aceasta funcționează în prezent”.
Lovitură năucitoare de la Curtea de Apel București
Practic, Secția de Procurori consideră și argumentează că procurorul SIIJ care îl investighează pe procurorul DNA Cristian Ban poate fi scos la pensie, și că locul său, precum și dosarul lui Ban, vor fi preluate de un alt procuror, după validarea concursului organizat de Plenul CSM. Validare pe care șapte membrii CSM o boicotează de cel puțin patru ședințe încoace, blocând, astfel, printre altele, și urmărirea penală în acest dosar.
Surpriza de proporții de care bodyguarzii din CSM ai lui Cristian Ban au avut parte, însă, în acest caz, vine de Curtea de Apel București, care, în data de 5 iulie, le-a aplicat procurorilor de la CSM o lovitură năprazică. Zarafina Puiu a atacat în instanță Hotărârea Secției din 11 iunie, solicitând anularea ei. Curtea de Apel a decis să admită cererea și a obligat pârâtul Secția de Procurori de la CSM să acorde avizul anual pentru menținerea în funcție după împlinurea vârstei de 65 de ani. Decizia instanței este executorie și suspendă efectele Hotărârii CSM, până la rămânerea definitivă a soluției judecătorești. Care poate fi atacată cu recurs.
Un ultim serviciu, dar important, pentru Laura Kovesi
Un treilea procuror anchetat penal de SIIJ și ajutat, chiar săptămâna aceasta, de Secția de Procurori de la CSM este chiar Laura Codruța Kovesi. Aceeași Secție care a scos-o pe Zarafina Puiu ilegal la pensie, a respins, miercuri, o altă solicitare venită din partea procurorului general interimar al României, Bogdan Licu. Anume, aceea de aprobare a detașării la Secția pentru Îndrumare și Control din cadrul Parchetului General, de la Parchetul Curții de Apel Craiova, a procuroarei Mariana Alexandru. Astfel, Secția de Procurori de la CSM a făcut tot ce a ținut de ea ca rivala lui Kovesi să lucreze în același birou cu fosta șefă a DNA.
Mariana Alexandru este procurorul ca a instrumentat, inițial, dosarul “Gala Bute”, în care Elena Udrea a fost condamnată la 6 ani de închisoare, până când, la presiunile exercitate de Kovesi, a făcut o solicitare să se pensioneze, în 4 septembrie 2014. În aceeași zi, DNA i-a fabricat procurorului un dosar penal pentru presupuse fapte de favorizarea făptuitorului, distrugere de înscrisuri și abuz în serviciu. Dosarul a fost clasat cu “fapta nu există”, în august 2018, după ce Kovesi a fost dată afară de la DNA, dar și din pricina riscului că lucrarea urma să fie înaintată Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Mariana Alexandru a revenit în magistratură, anul acesta, fiind numită procuror la Parchetul Curții de Apel Craiova. Și a cerut, fără succes, deocamdată, să lucreze în același birou în care Kovesi a fost numită de Augustin Lazăr și menținută, cu concursul aceleiași Secții de Procurori de la CSM.
Controversata Maria Pițurcă, menținută în magistratură
Iar asta nu este tot, Secția pentru Procurori de la CSM atingând, chiar ieri, apogeul scutului pe care l-a ridicat pentru protecția procurorilor controversați. Cererea Inspecției Judiciare de suspendare din magistratură a procuroarei Maria Antoaneta Pițurcă, pentru modul abuziv în care a acționat pentru extragerea minorei Sorina de la domiciliul asistenților maternali, din Baia de Aramă, a fost respinsă. Secția de procurori de la CSM opinează că acest scandal “reprezintă un caz individual” și că atitudinea procuroarei “nu constituie fapte care să afecteze prestigiul justiției”.
Întâmplător sau nu, hotărârea Secției pentru Procurori de la CSM vine în condițiile în care cazul adopției Sorinei a devenit un scandal național, procurorul general interimar al României, Bogdan Licu, s-a implicat personal pentru a încerca rejudecarea dosarului, iar procuroarea Pițurcă a fost pusă sub urmărire penală, de către Secția pentru Investigarea Infracțiunior din Justiție, pentru abuz în serviciu.
Membrii CSM Bogdan Mateescu (judecător) și Cristian Ban (procuror), precum și Laura Codruța Kovesi, favorizați în mod organizat de deciziile luate succesiv de Secția pentru Procurori de la CSM
Aceeași Secția a decis, ieri, să respingă solicitarea Inspecției Judiciare de suspendare din magistratură a controversatei procuroare Maria Antoaneta Pițurcă. Un alt episod din încercarea sistemului de a boicota activitatea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție
