Cine se va îmbogăţi din scandalul interceptărilor

Situaţia intervenită, ca urmare a Hotărârii Curţii Constituţionale, referitoare la neconstituţionalitatea efectuării interceptării convorbirilor telefonice sau din mediul ambiental de căte SRI, în dosarele care privesc infracţiunile de drept comun, lasă DNA fără principala „jucărie”. Atât Monica Macovei, cât şi Laura Codruţa Kovesi, dar şi ministrul Justiţiei, Raluca Prună, încearcă să găsească soluţii rapide pentru ca interceptările să fie din nou folosite ca probe în dosarele penale instrumentate. Procurorul-şef al DNA a anunţat că, în condiţiile nou-apărute, Direcţia Naţională Anticorupţie este nevoită să-şi “întărească propriul Serviciu Tehnic”, condus de un procuror promovat chiar de către Monica Macovei, şi să îl finanţeze, de la buget, evident, cu suma de cel puţin 10 milioane de euro. În paralel, Bogdan Licu, procuror general interimar al României, a precizat că, deocamdată, serviciile de interceptare, filaj şi alte acţiuni specifice pe care le efectua SRI, la cererea procurorilor, vor fi realizate de Direcţia de Operaţiuni Speciale din cadrul IGPR. “Jurnalul Naţional” a calculat sumele cheltuite, până în prezent, de către DNA şi IGPR pentru achiziţia de aparatură de interceptare şi filaj, acestea ridicându-se, în ultimii şase ani, la peste 3,4 milioane de euro. Mai mult, IGPR a achiziţionat un sistem de monitorizare a telefoanelor declarat ilegal în Germania, pentru că încalcă drepturile constituţionale ale persoanelor verificate.

Parteneriatul dintre SRI şi DNA privind interceptarea şi filarea suspecţilor din dosarele de corupţie încetează, ca urmare a hotărârii Curţii Constituţionale. DNA trebuie să-şi doteze “de urgenţă” propriul Serviciu Tehnic, pentru a putea, legal, să asculte telefoanele. Ce este acest Serviciu Tehnic, cine îl conduce şi, mai ales, câţi bani a cheltuit DNA, de la buget, în ultimii şase ani, pentru a se dota cu instrumente de filaj şi urmărire operativă, încercăm să desluşim în cele ce urmează.

Rolul serviciului “secret” din curtea Direcţiei Naţionale Anticorupţie

Serviciul Tehnic din structura Direcţiei Naţionale Anticorupţie are în subordinea sa două birouri şi un compartiment. Este vorba despre Biroul Tehnic, Biroul de Telecomunicaţii şi Compartimentul de Intervenţie şi Escortă. Prin Regulament intern, Serviciul Tehnic se ocupă cu activităţi criminalistice, executarea unor activităţi “de fixare, prin mijloace audio şi video, a actelor procedurale”, asigurând, totodată, şi punerea în executare – inclusiv prin serviciile şi structurile specializate (până acum două zile SRI) – a autorizaţiilor de interceptare a convorbirilor, comunicărilor şi imaginilor. Acelaşi Serviciu Tehnic se mai ocupă şi cu asigurarea sprijinului logistic în timpul urmăririi penale, cu întreţinerea mijloacelor tehnice proprii ale DNA dar, foarte important, realizează acţiuni de protecţie pentru conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi “a delegaţiilor străine aflate în vizită în România”. Tot Serviciul Tehnic se ocupă cu “creşterea operativităţii în trafic, în scopul efectuării unor activităţi urgente de urmărire penală”, asigurând, totodată, paza şi supravegherea reţinuţilor şi arestaţilor preventiv, atunci când nu există altă escortă.

Şeful Serviciului Tehnic, impus de Monica Macovei la DNA

Toată această structură, care seamănă cu o combinaţie între SRI, STS, DGIPI și SPP, este condusă de un procuror-şef, care are în subordine trei ofiţeri de poliţie judiciară, care conduc Biroul Tehnic, Biroul de Comunicaţii, respectiv Compartimentul de Intervenţie şi Escortă.

Ei bine, în prezent, potrivit datelor existente, la conducerea Serviciului Tehnic al DNA se află procurorul Horaţiu Constantin Baias, care a mai ocupat aceeaşi funcţie şi a fost reconfirmat la conducerea serviciului secret din DNA, printr-o Hotărâre a Consiliului Sperior al Magistraturii, din noiembrie 2014. Baias a ajuns în structurile DNA, în anul 2006, cu sprijinul Monicăi Macovei. Aceasta l-a propus ca adjunct al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe celor de corupţie din DNA. Anterior, lucrase ca procuror-şef al Biroului de Combatere a Corupţiei şi Criminalităţii Organizate din cadrul Parchetului Tribunalului Maramureş, de unde fusese delegat la Secţia de Combatere a Infracţiunilor Conexe din DNA.

Imediat după promovarea în funcţia de conducere din DNA, procurorul Horaţiu Constantin Baias a trimis în instanţă dosarul în care l-a acuzat pe Marian Oprişan, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, de abuz în serviciu, fals şi uz de fals, cu un prejudiciu calculat la 2,2 milioane de euro. Dosarul, cunoscut în presă sub numele “Căprioara”, s-a finalizat în 11 decembrie 2015, la Curtea de Apel Cluj, unde Marian Oprişan a fost achitat definitiv pentru acuzaţiile pe care i le-a adus procurorul-şef Baias, după un proces ce a durat mai bine de nouă ani.

Acelaşi procuror a mai instrumentat şi celebrul dosar “Gripa Aviară”, în care, la jumătatea anului trecut, 14 funcţionari ai CNANDR au fost condamnaţi, dar şi dosarele în care a fost trimis în judecată fostul director al CFR, Mihai Necolaiciuc, apropiat al lui Traian Băsescu şi Anca Boagiu.

DNA a făcut achiziţii de 1,1 milioane de euro pentru aparatură de interceptare

Încă din anul 2007, Direcţia Naţională Anticorupţie a achiziţionat aparatură şi tehnică specială de interceptare şi filaj. Pe 28 septembrie 2007, instituţia, condusă la acea dată de către actualul judecător al Curţii Constituţionale, Daniel Morar, a atribuit companiei americane Adantive Digital System Inc. un contract în valoare de 184.112 lei fără TVA (aproximativ 60.000 de euro cu TVA) pentru livrarea de aparate audio şi video de înregistrare şi redare, echipamente de lipire, accesorii pentru computer, pile galvanice şi baterii primare, la care se adaugă aparatură de înregistrare vocală.

Trei ani mai târziu, în septembrie 2010, DNA a atribuit companiei Anditeh Concept SRL un contract de 500.000 de lei fără TVA pentru achiziţia de aparate de înregistrare, aparate de transmisie digitală, cabluri de conectare, accesorii pentru echipamente audio şi video, accesorii de echipamente IT, acumulatori electrici, microfoane, pachete software de prelucrare a imaginilor, sisteme de navigare şi poziţionare GPS, precum şi obiective performante pentru aparatele de fotografiat.

Aceeaşi firmă a mai livrat DNA aparatură de înregistrare şi interceptare disimulată în cutii de băuturi răcoritoare şi alte obiecte, precum şi tehnică specială în valoare de 800.000 de lei, în anul 2012. În 2013, Anditeh Concept SRL, împreună cu o altă societate, Pragma Computers SRL, au mai livrat DNA echipamente tehnice şi IT, constând în aparatură de înregistrare şi transmisie digitală, microfoane, staţii radio, accesorii pentru echipamente audio şi video, pentru care a achitat peste 442.000 de lei fără TVA.

În 8 mai 2015, două societăţi, SC Prosoft++ SRL şi Messystech SRL, au fost selecţionate de DNA pentru a livra alte echipamente tehnice şi IT, în cadrul contractului de finanţare nerambursabilă OLAF/2013 – Suport tehnic specializat în lupta împotriva fraudei şi corupţiei. Prosoft++ a încasat, cu acest prilej, de la DNA, 31.766 lei fără TVA, în timp ce SC Messystech SRL a primit un contract în valoare de aproximativ 300.000 de lei fără TVA. În data de 30 iunie 2015, DNA a mai achiziţionat alte servere, staţii de lucru, staţii de lucru mobile, echipamente firewall de la SC Trend Import Export SRL, căreia i-a plătit 1.483.116,91 lei fără TVA, şi de la SC Webspot SRL, căreia i-a plătit 122.116 lei fără TVA.

Una din firmele partenere DNA, apropiată de grupul NIRO

Majoritatea firmelor care au încheiat aceste contracte cu DNA derulează afaceri similare şi cu alte structuri sau instituţii ale statului. Trend Import Export SRL este deţinută de Anghel Ilie, Ionasek Alexandru și Iliescu Tudor. Webspot SRL este patronată de soţii Liliana şi Mircea Mitroi Nastea. Prosoft++ SRL este deținută de oamenii de afaceri Cornel Ungureanu şi Gheorghe Răuţă, în timp ce SC Pragma Computers SRL este patronată de Cătălin Corneliu Gheorghe, compania livrând echipamente, tot prin contracte publice, către două instituţii conduse de doi politicieni anchetați de DNA, unul din ei fiind chiar Marian Oprişan, trimis în judecată de procurorul Horaţiu Baias, actualul şef al Serviciului Tehnic al DNA – beneficiar al aparaturii livrate de Pragma Computers. A doua instituţie pentru care a prestat Pragma este Primăria Sectorului 5, pe vremea când aceasta era condusă de Dan Marian Vanghelie.

În ceea ce priveşte SC Messystech SRL, aceasta este controlată de soţii Tanţa şi Mirel Constantin, compania fiind un client al contractelor SC Nuclearelectrica.

Cel mai spectaculos furnizor de aparatură specială pentru DNA este SC Anditeh Concept SRL. “Jurnalul Naţional” a dezvăluit, anul trecut, în cadrul unei ample anchete, faptul că această societate are un asociat unic şi administrator în persoana lui Andrei Tupan. Potrivit unor date oficiale, însă, societatea Andyteh Concept SRL a deţinut, până în mai 2008, jumătate din acţiunile SC Tech Industries Constructions SRL, alături de Gheorghe Dan, tatăl avocatului Rareş Dan şi apropiat al generalului SRI Florian Coldea. Ulterior, această din urmă firmă a fost preluată de către Gabriela Tupan, mama lui Andrei Tupan. Conform Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, începând cu anul 2007, Gheorghe Dan a devenit unul dintre oamenii-cheie ai lui Nicolae Dumitru, zis „Niro”, la conducerea firmelor Niro Investments SA, Central Residential Park SA şi Ancor Com Impex SRL. Gheorghe Dan, decedat în 2011, a condus, după Revoluţie, Brigada Antiteroristă din SRI, a înființat Serviciul de Informaţii al Ministerului de Interne şi a lucrat inclusiv în cadrul Serviciului de Informaţii Externe.

Salvatorul DNA, Direcţia de Operaţiuni Speciale din IGPR, foloseşte un soft interzis în Germania

Aşa cum arătam mai sus, procurorul general interimar Bogdan Licu a precizat, zilele trecute, că o parte din atribuţiile SRI, legat de interceptare sau operaţiuni specifice, va fi preluată de către Direcţia de Operaţiuni Speciale, structură aflată în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române. Această structură va livra, până la găsirea altei soluţii, “marfă” în dosarele instrumentate de procurori. De remarcat este faptul că IGPR, prin această Direcţie de Operaţii Speciale, a achiziţionat, începând cu anul 2010, de la compania nemţească Syborg Informationsssysteme Beschrankt Hafdende OHG, un sistem pentru monitorizarea telefoanelor mobile cu capacitate de control radio şi telefonic. Aceeaşi companie a livrat un sistem similar şi Poliţiei Germane, contract întrerupt, însă, chiar de acum câţiva ani, după ce presa a dezvăluit că sistemul în cauză conţine un soft ce permite inclusiv citirea corespondenţei electronice şi a discuţiei de pe reţelele de socializare. Softul a fost interzis în Germania, pentru a evita, prin utilizarea lui, încălcarea drepturilor constituţionale şi comiterea unor grave abuzuri. Mai ales că, pentru înregistrarea şi monitorizarea telefoanelor mobile, la date aveau acces nu doar autorităţile, ci inclusiv angajaţii companiei care a livrat sistemul.

Poliţia Română a achitat, în 2010, firmei nemţeşti, suma de 2,3 milioane de lei fără TVA, după care, în octombrie acelaşi an, a mai încheiat cu societatea în cauză un alt contract, de 1,5 milioane de lei fără TVA. În ianuarie anul trecut, Poliţia Română a mai atribuit firmei Syborg un contract de mentenanţă de 400.000 de lei fără TVA, iar în decembrie 2015 a mai cumpărat de la aceeaşi companie o upgradare a sistemului, în valoare de 2,9 milioane de lei fără TVA. În total, Poliţia Română a făcut achiziţii în acest domeniu, începând cu anul 2010, de 2,3 milioane de euro cu TVA inclus. Printre furnizori se numără şi compania Omnilogic, controlată de fostul trezorier PDL, actual PNL, Ion Ivaşcu.

SRI, prima reacţie după decizia Curţii Constituţionale

Directorul SRI, Eduard Hellvig, a emis, ieri, un comunicat de presă prin care arată că decizia CCR prin care a fost declart neconstituţional articolul 142 din Codul de Procedură Penală nu poate fi comentată. Totuşi, directorul SRI a taxat această poziţie a judecătorilor constituţionali. “Pragmatic, evaluarea noastră este că această decizie are un impact cert asupra securităţii naţionale, având în vedere corelarea dintre prevenirea ameninţărilor la securitatea naţională şi contracararea fenomenelor infracţionale asociate. Astfel, în procesul penal, nu vor mai putea face obiectul instrumentării cu mijloacele tehnice complexe dezvoltate de SRI infracţiuni precum cele de spionaj-trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, proliferare, criminalitate informatică şi, nu în ultimul rând, fapte de mare corupţie, ce reprezintă ameninţări grave la adresa securităţii naţionale. În acest sens, considerăm că vor fi afectate dosarele aflate în diferite faze ale justiţiei, în mod special cele privind infracţiuni la adresa securităţii naţionale şi în care s-a cooperat cu SRI, iar instituţia noastră a depus eforturi umane şi materiale considerabile”, a precizat Eduard Hellvig.