Ştabii Sucevei au pus ochii pe Pădurea Gemenea

Sătenii din localitatea Gemenea i-au declarat război consăteanului lor Sorin Arcadie Popescu, care a fost uns prefect al Sucevei de starostele portocaliu Gheorghe Flutur. Scandalul a izbucnit în momentul în care prefectul a decis să recupereze apro­ximativ 600 de hectare de pădure pe care Comisia judeţeană de fond funciar le-a făcut cadou Obştii Gemenea. În prezent, obştea este condusă de Mihalea Niculia. Aceasta susţine că la mijloc este vorba despre o răz­bunare politică a prefectului, deoa­rece pădurea le-a fost predată chiar de el pe vremea când acesta era doar un silvicultor în cadrul Inspectora­tului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare. Divergenţele dintre prefect şi consătenii săi s-au mutat pe rolul instanţelor de judecată, fiecare acuzându-se reciproc de interese meschine.

Sorin Arcadie Popescu susţine că, imediat după ce a fost numit prefect al Sucevei, una dintre primele măsuri pe care le-a luat a fost să se verifice modul prin s-au retrocedat o parte din pădurile judeţului. În cazul Obştii Gemenea, revendicarea şi retrocedarea a unei suprafeţe de aproximativ 600 de hectare de pădure s-au făcut ilegal. Potrivit prefectului, dosarul depus de Obşte la Comisia locală şi judeţeană de fond funciar conţine mai multe documente false. Această suprafaţă de pădure a fost până în anul 1948 proprietatea comunei Gemenea. Localitatea a fost transformată în sat şi arondată co­mu­nei Stulpicani în anul 1968, cu tot cu pădurea aferentă. Din docume­n­tele existente a rezultat faptul că anterior anului 1948 în fosta comună Ge­menea nu a existat nici o formă aso­ciativă denumită Obşte, care să aibă în proprietate terenuri cu vegetaţie forestieră. Cele aproximativ 600 de hectare de pădure au aparţinut Fon­dului Bisericesc care le-a dat do­nat comunei Gemenea. "Pădurile au fost date pentru oameni. Cei care au fost deştepţi au ieşit din indiviziune", l-a completat Mihalea Niculina. 

Comuna suceveană Stulpicani se află la jumătatea drumului dintre centrele muncitoreşti Frasin şi Ostra, fiind atestată într-un uric de danie domnească din anul 1488, în care se amintea că terenurile au fost dăruite Mănăstirii Voroneţ de Ştefan cel Mare. După anul 1900, mai multe su­prafeţe de pădure au fost transfe­rate de Fondul Bisericesc ad­mi­nistraţiei locale pentru a le asigura cetăţenilor lemnul necesar pentru construcţii şi încălzire. La câţiva kilometri distanţă de centrul comunei se află satul Gemenea. Dis-de-dimi­nea­ţă, câţiva săteni se plimbau agale pe uliţa principală a satului, alţii începuseră munca prin curţi. Oamenii satului sunt revoltaţi, dar îşi văd liniştiţi de treburile zilnice, lăsându-i pe conducătorii Obştii să se lupte în procese cu Prefectura. Ion Paparoş (40 de ani) împreună cu soţia şi-au înhămat calul la căruţă şi au plecat să strângă gunoiul menajer din sat. Fac acest lucru de două ori pe săptămână, fiind plătiţi de Primărie. Tatăl său primeşte de la obşte doar lemn pentru foc, pentru că deţine câteva hec­tare de pădure. Legat de faptul că o parte dintre săteni sunt nemulţumiţi de modul în care se împart benefi­ciile obţinute de pe urma exploatării celor 600 de hectare de pădure, un sătean a spus că o parte dintre ei sunt nemulţumiţi pentru că fiecare vrea mai mult: "Păi, dacă într-o familie sunt trei-patru persoane şi nu se înţeleg, dar într-un sat?", se întreabă retoric omul. În schimb, primarul Vasile Ostanschi ar vrea ca pădurea să revină în administrarea Primăriei pentru că interesele comunităţii trebuie apărate. Dar nu vrea să se pună rău cu nimeni. Nici cu prefectul, nici cu obştea. Nici măcar cu fosta conducere a localităţii, pentru că, consideră el, Comisia locală de fond funciar este formată din oameni pricepuţi şi de bună credinţă, care ar fi trebuit să se documenteze, deoarece problema reconstituirii dreptului la proprietate porneşte de la preluarea abuzivă. "Cert este că după ce am venit la Primărie, în urma unor veri­ficări făcute de perfectul judeţului, s-a constatat că există anumite dubii cu privire la retrocedarea pădurii către Obştea Gemenea.

În urma controlului şi a documentaţiei adunate, Prefectura i-a dat în judecată. Noi suntem parte în acest proces. Cât de corectă este documentaţia nu mai ţine de noi, pentru că erau atâtea filtre care trebuiau să ve­rifice documentaţia", a spus primarul Ostanschi. 

Ce nu a spus Ostanschi e faptul că primăria Stulpicani a solicitat instanţei de judecată să constate nulitatea absolută a hotărârilor Comisiei judeţene de fond funciar Suceava prin care Obştea a intrat în posesia celor 600 de hectare de pădure, dar să şi  dispună reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea admi­nistraţiei locale. Magistraţii de la Judecătoria Gura Humorului au constatat nulitatea absolută a hotărârilor, dar Mihalea Niculina a făcut recurs. Şeful Direcţiei Silvice Suceava, Mihai Miheţiu, susţine că Obştea s-a substituit comunei: "În mod cert Obştea nu a fost deţinătoare a acestor păduri. Noi credem că comuna este îndrep-tă­ţită să aibă pădurea".

Întrebat cine este responsabil pentru donarea celor 600 de hectare de pădure, Miheţiu a ri­dicat din umeri spunând că cei care au greşit trebuie să răspundă în faţa legii şi să plătească daunele produse sta­tului. În schimb, şeful ITRSV Su­ceava, Costel Girigan, vrea să as­cundă povestea cu retrocedarea celor 600 de hectare de pădure sub preş, motivând că atât timp cât este un dosar în instanţă nimeni nu are dreptul să vorbească despre el, pentru a nu influenţa decizia judecătorilor. Totuşi, cu o jumătate de gură şi cu pă­rere de rău acesta a recunoscut că falsul s-a descoperit în timp, pentru că doar o parte din sătenii din Gemenea be­neficiază de pădure. "Din punct de vedere al Ministerului Pă­du­ri­lor, pot să precizez că pădurea are amena­jament silvic, cei de la Obşte au angajat pădurar. Din câte cunosc, nu s-au constatat nereguli în ceea ce pri­veşte respectarea regimului silvic."