Suveica incompatibilă construită de Sorin Blejnar la vârful ANAF 

În perioada în care Sorin Blejnar conducea Agenţia Națională de Administra­re Fiscală, și-a adus în subordine o colegă a soției sale dintr-o renumită casă de avocatură. Ioana Toma, pe care Blejnar a adus-o în instituţie în anul 2009, a fost, mai întâi, consilier personal al președintelui ANAF, după care a fost numită director general al Direcției Genearle Juridice din cadrul ANAF, funcție pe care a deținut-o până în anul 2012. În perioada în care atât Blejnar, cât și Ioana Toma conduceau Fiscul din România, casa de avocatură Toma, Manolache și Asociații apăra, în diferite procese, entități private sau persoane fizice care se judecau chiar cu Ministerul Finanțelor sau cu structurile subordonate ale acestuia, inclu­siv din coordonarea ANAF. În aceeași perioadă, Ioana Toma, apropiata lui Blej­nar, a fost implicată în afacerea Murfatlar, fiind, la sfârșitul anului trecut, reținută de DNA, împreună cu alți doi funcționari din cadrul Ministerului Finan­țelor. Și, ca lucrurile să se închidă într-un cerc perfect, soțul Ioanei Toma, fost director adjunct în Primăria Capitalei, a fost, la rândul lui, trimis în judecată într-un dosar privind restituirea unui teren imens în București. 

În anul 2009, proaspăt uns în fruntea Fiscului din România, Sorin Blejnar și-a angajat apropiații chiar la instituția pe care urma să o păstorească. Mai exact, el a numit-o drept consilier personal al președin­telui ANAF pe avocata Ioana Toma. Aceasta era avocat asociat la Societatea Civilă de Avocatură „Toma, Manolache și Asociații”, alături de Onfrei Tatiana Manolache, casă de avocatură unde își desfășura activi­tatea o altă avocată, nimeni alta decât soția lui Sorin Blejnar, Andreea Blejnar (fostă Buzabrici-Filipescu). 
Din luna septem­brie a anului 2009, însă, activitatea partenerei soției președintelui ANAF din firma de avocatură la structura condusă de Sorin Blejnar a evoluat. Astfel, Ioana Toma a fost numită nici mai mult, nici mai puțin decât în funcția de director general al Direcției Generale Juridice din cadrul Agenţiei Naționale de Administrare Fiscală. În această perioadă, Ioana Toma a continuat, însă, să desfășoare și activi­tatea de avocat în cadrul SCPA “Toma, Manolache și Asociații”. 
Situația a fost una cu atât mai nepotri­vită, cu cât casa de avocatură cu pricina avea clienţi, persoane fizice sau juridice, care se judecau cu statul, în special cu ANAF sau structuri subordonate ale instituţiei conduse de Sorin Blejnar. 
Astfel, în anul 2009 și 2010, SCPA „Toma, Manolache și Asociații” a repre­zentat-o, în calitate de apărător, pe o anume Angela Mohamad, care intentase la Judecă­toria Sectorului 2 și, ulterior, la Judecătoria Sectorului 3 din București, procese având ca obiect contestația la executare, îndreptate împotriva Administra­ției Finanțelor Publice Sector 2 și Băncii Comerciale Române. 
Tot în 2009, aceeași casă de avocatură reprezenta interesele unei companii, Concas Trading SRL, care a deschis, la Secția Civilă a Tribunalului Călărași, un proces având ca obiect anularea unui act administrativ privitor la plata unor taxe și impozite, îndreptat împotriva Direcției Generale a Finanțelor Publice Călărași. Încă din anul 2008, mai exact din 25 martie 2008, SCPA „Toma, Manolache și Asociaţii” reprezen­tase interesele companiei ECO Petroleum SA împotriva Direcției Regionale Vamale Constanța, într-un proces aflat pe rolul Judecătoriei Constanța. 

Sute de mii de lei, venituri de la casa de avocatură în anul 2009 

Un alt proces important al SCPA „Toma, Manolache și Asociații” a fost cel în care casa de avocatură a reprezentat, în instanță, interesele societății Glina SA, într-un litigiu tot împotriva statului român. De altfel, alți clienţi pentru care casa de avocatură în cauză a prestat servicii de consultanţă sunt Combinatul Siderurgic de la Reșița, Clubul Bamboo sau compania feroviară privată Grup Feroviar Român SA, patronată de controversatul om de afaceri Gruia Stoica. Reamintim că Grup Feroviar Român este compania care a câștigat, în urmă cu patru ani, licitația organizată de Minis­terul Transporturilor pentru privatizarea CFR Marfă, licitație anulată, ulterior. Gruia Stoica a fost arestat, la cererea DNA, într-un dosar privind organizarea unei licitații, pentru că a încercat, prin intermediul unui alt avocat celebru și controversat, Doru Cătălin Boștină, să afle prețul cu care s-a înscris la aceeași licitație compania CFR Marfă. 
Potrivit declarației de avere depuse, în data de 15 iunie 2009, în calitate de proaspăt director al Direcției Generale Juridice a Agenției Naționale de Adminis­trare Fiscală, Ioana Toma a menționat, la capitolul venituri realizate anterior, suma de 247.624 de lei de la SCPA „Toma, Manolache și Asociații”, unde a prestat activități juridice. 
În același timp, în declarația de avere completată de Sorin Blejnar, în calitate de președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, depusă în data de 23 iunie 2009, acesta menționează, la rândul său, că soția sa, Andreea Blejnar, a realizat anterior venituri de 159.030 lei din activităţi juridice desfășurate în cadrul unei societăți de avocatură. 

Abia în 2016, procurorii DNA au îndrăznit să o ia la întrebări 

Incompatibilitatea celor doi factori de conducere ai ANAF-ului din vremea guvernării PDL nu a atras, însă, atenţia niciunei instituții a statului, cum ar fi Agenţia Națională de Integritate sau chiar Direcția Națională Anticorupție. Totuși, activitatea Ioanei Toma la Direcţia Gene­rală Juridică a ANAF a intrat în atenţia procurorilor DNA la sfârșitul anului trecut, când anchetatorii au solicitat instanţei de judecată arestarea la domiciliu a apropiatei familiei lui Blejnar, pentru abuz în serviciu, în megadosarul de evaziune fiscală în care este implicată societatea Murfatlar. 
Astfel, în 17 octombrie 2016, procu­rorii au efectuat 28 de percheziţii în mai multe locații din București, dar și din județele Constanţa, Ilfov, Bacău și Prahova, punând sub învinuire 40 de persoane. A doua zi, în data de 18 octombrie, procurorii DNA au pus în mișcare acțiunea penală, reținând zece persoane. Este vorba despre Cătălin Bucura, George Ivănescu, Gheorghe Zlotea și Constantin Comanu, acțio­nari la mai multe societăţi comerciale afiliate Murfatlar, implicate în produ­cerea și comercializarea de băuturi alcoolice, acuzați de evaziune fiscală în formă continuată. Un administrator și un director de societăți comerciale, Gheorghe Popescu şi Florian Vasilescu, precum și o altă persoană au fost puse sub acuzare pentru complicitate la evaziune fiscală în formă continuată. 
În a c e l a ș i dosar, ancheta­torii au dispus r e ț i n e r e a l u i Cristian George Lascu, fost director al Direcției de Legislație în Domeniul Vamal și Nevamal din cadul Ministerului Finan­țelor Publice, a Irinei Tănase, fost director al Drecţiei de Autorizări din cadrul Administrației Naționale a Vămilor, dar și a Ioanei Toma, fost director în cadrul Direcției Generale Juridice a ANAF. Aceștia au fost acuzați de săvârșirea infrac­țiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. 

Protejata fostului şef de la Fisc, singura pentru care s-a solicitat arest la domiciliu 

În cazul a trei antrepozite fiscale de producție, Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate din cadrul Ministerului Finanțelor Publice a încălcat legea în procedura de autorizare, prin adoptarea unor soluții de admitere a cererilor în alte condiții decât cele legale. Deși la momentul intrării în insolvență (aprilie 2012), societatea respectivă nu înregistra, aparent, obligații restante către bugetul general consolidat, la data de 31.08.2014, conform unei adrese a finanțelor publice locale, respectiva soci­etate figura cu obligații totale de plată la bugetul general consolidat, acumulate după deschiderea procedurii de insol­vență, de 162.825.923 lei (aproximativ 36 milioane de euro). 
În aceeași perioadă, o altă societate din cele vizate de anchetă a înregistrat în contabilitate facturi emise de furnizorii artificiali pentru o sumă totală de 1.702.851.601 lei (aproximativ 370 milioane de euro), din care 288.939.019 lei (aproximativ 65 milioane de euro) TVA. Scopul pentru care și această societate a înregistrat facturile de avans în contabilitate a fost, ca și în cazul anterior, pe de o parte, sustra­gerea de la plata taxei pe valoarea adău­gată și de la plata altor obligații fiscale restante, în special accize, iar, pe de altă parte, obținerea unor sume de bani de la bugetul general consolidat. La momentul deschiderii procedurii insolvenței, în luna martie 2012, nici această societate nu avea în mod aparent datorii către bugetul general c o n s o l i d a t . I n s p e c ț i i l e fiscale efectuate ulterior deschi­derii procedurii insolvenței au arătat că societatea avea obligații fiscale provenite în principal din modul de calcul al taxei pe valoarea adăugată. La data de 07.10.2014, datoriile însumau 90.180.097 lei.