Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Practic, zona adiacentă albiei majore a pârâului Cibin va deveni „verde”, la capătul unor lucrări ce trebuie finalizate până la sfârșitul anului curent, în baza unui contract încheiat de Primăria Municipiului Sibiu pe data de 7 ianuarie. Printre obiectivele acestui proiect, finanțat de Uniunea Europeană, în proporție de 85 la sută, se află și construirea unor pasarele ciclo-pietonale. Iar una din firmele selectate, aparținând unui om de afaceri din Bistrița-Năsăud, pare să fie specializată în construirea de podețe. O spun chiar DNA și Înalta Curte de Casație și Justiție, într-un dosar finalizat, în 2015, cu condamnări definitive, din care rezultă că respectivul om de afaceri i-a construit unei procuroare un pod în fața casei de vacanță, în schimbul intervenției la judecători, într-o cauză în care avea interes afaceristul. În 2015, atât procuroarea în cauză, cât și patronul firmei selectate recent de Primăria Municipiului Sibiu, dar și un judecător au primit condamnări definitive. Tărășenia nu pare, însă, să-i fi afectat companiei private afacerile cu statul. Din 2018 și până în prezent, firma în cauză a încheiat cu statul, de una singură sau în asociere cu alte companii, contracte în valoare de aproape două miliarde de lei cu TVA.
Afacerea prin care Primăria Municipiului Sibiu, condusă de urmașa lui Klaus Iohannis, Astrid Cora Fodor, introduce orașul în „planul verde” vizează amenajarea unui traseu pietonal și pentru bicicliști, de-a lungul pârâului Cibin. Acest proiect are cinci obiective, conform documentației care a stat la baza parafării contractului.Primul obiectiv constă în infrastructura de mobilitate urbană, compusă din piste pentru biciclete, trotuare, carosabil, marcaje și semnalizare, lucrări edilitare, scurgerea apelor și lucrări pentru siguranța cirulației. Al doilea obiectiv constă în lucrări de punere în siguranță a pistelor de biciclete, lucrări de protecție în albie, amenajări taluze, lucrări de sprijinire și scări de acces către traseul ciclo-pietonal.
În ceea ce privește al patrulea obiectiv, este vorba despre realizarea de pasarele ciclo-pietonale și structuri de odihnă, urmat de al cincilea obiectiv, constând în sistemul de iluminat, CCTv și WiFi, dar și de-al șaselea care privește amenajarea peisagistică și dotarea cu mobilier urban.
Acest traseu pietonal și pentru bicicliști va acoperi cinci zone ale Sibiului. Prima zonă este cea adiacentă trotuarului stâng al străzii Maramureșului. A doua zonă, este cea a albiei majore a pârâului Cibin, pe tronsonul cuprins între intersecția cu Alba Iulia și Podul Neculce. Apoi, traseul continuă cu zona albiei majore a pârâului Cibin, pe tronsonul cuprins între Podul Neculce și Podul Piața Cibin. Mai departe, proiectul vizează zona albiei majore a pârâului Cibin, pe tronsonul cuprins între Podul Piața Cibin și intersecția cu strada Gladiolelor, la Podul de Piatră. Iar traseul se încheie cu zona albiei pârâului Cibin, pe tronsonul cuprins între Calea Rusciorului și Autostrada A1.
Lucrările trebuie să fie gata în 11 luni
Tot acest proiect ar trebui să fie gata în 11 luni, mai exact având un termen de finalizare a lucrărilor de 335 de zile de la data semnării contractului. Din documentația de atribuire, aflăm că această achiziție este finanțată de Uniunea Europeană, prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 4, care se referă la dezvoltarea durabilă, prin promovarea unei strategii cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritorii, în special în zonele urbane, inclusiv promovarea mobilității urbane multimodale durabile a măsurilor de adaptare relevante pentru atenuarea poluării.
Obiectivul specific al acestui proiect european se referă, însă, la reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ, prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabile.
Aflăm că achiziția făcută de Primăria Municipiului Sibiu este finanțată, în proporție de 85 la sută, prin Fondul European de Dezvoltare Durabilă, în proporție de 13 la sută de la bugetul de stat și doar în proporție de 2 la sută este suportată de la bugetul local.
În data de 7 mai 2021, autoritatea contractantă a publicat pe SEAP anunțul de participare, precizând că organizează o licitație deschisă, al cărui principal criteriu de atribuire este cel mai bun raport calitate-preț. De fapt, prețul ofertei a cântărit 90 la sută din evaluarea ofertelor, în timp ce restul de zece procente a constat în în perioada de garanție tehnică (minimum 60 de luni – maximum 84 de luni).
Trei firme, din care două ale aceluiași grup economic
Pe 7 ianuarie 2021, Primăria Municipiului Sibiu a finalizat procesul de selecție și a încheiat contractul nr. 4/2022, în valoare de 29.184.186,87 de lei fără TVA (34.729.182,4 lei cu TVA inclusă).
Există trei câștigători care vor presta aceste lucrări. Este vorba despre SC Con-A Operations SRL Sibiu, despre SC Con-A SRL Sibiu și despre SC Dimex 2000 Company SRL, cu sediul în Bistrița-Năsăud.
Primele două companii fac parte din același grup de interese economice. Mai exact, conform Oficiului Național al Registrului Comerțului, SC Con-A SRL Sibiu este controlată de omul de afaceri local Mircea Vasile Bulboacă (cu 90% din părțile sociale), dar și de Narcis Sorin Cristea (cu 10 la sută). În ceea ce privește SC Con-A Operations SRL, aceasta este deținută de Mircea Vasile Bulboacă (20%), de SC Con-A SRL (51%), de Narcis Sorin Cristea (10%), la care se adaugă alți patru acționari minoritari: Adrian Oros (8%), Maria Croitorescu (4%), Vasile Horațiu Ghilea (4%) și Constantin Cristian Manițiu (3%).
Cea de-a doua companie selectată de Primăria Sibiu, SC Dimex 2000 Company SRL, este deținută de omul de afaceri bistrițean Ioan Scurtu și de soția sal, Neluța Lucreția Scurtu.
Dosar de cumpărare de influență a procuroarei-șefe de la Parchetul Năsăud
Patronul SC Dimex 2000 Company SRL, una dintre firmele cu care lucrează la acest proiect „verde” Primăria Sibiu, a fost implicat, începând cu anul 2009, într-o poveste halucinantă, care s-a terminat cu o condamnare.
În 24 iunie 2009, procurorii DNA – Serviciul Teritorial Cluj, anunțau începerea urmăririi penale față de prim-procurorul, de la acel moment, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Năsăud, Adriana Veturia Moldovan, aceasta fiind acuzată de comiterea a două infracțiuni de trafic de influență și a unei infracțiuni de instigare la fals intelectual. Conform DNA, în luna mai a anului 2009, procuroarea Moldovan a acceptat ca omul de afaceri Ioan Scurtu, patronul Dimex 2000 Company SRL, să construiască, cu titlu gratuit, un pod, în valoare de 30.000 de lei, peste pârâul din localitatea Poiana Zânelor, la casa de vacanță a fostei șefe a Parchetului Judecătoriei Năsăud. În schimbul acestei „amabilități”, procuroarea a promis că va interveni asupra unui judecător de la Judecătoria Năsăud, pentru ca magistratul să pronunțe o soluție favorabilă într-o cauză a respectivului om de afaceri.
De altfel, aceasta nu este singura acuzație reținută, atunci, în sarcina procuroarei Adriana Veturia Moldovan. Conform sursei citate, o lună mai târziu, în iunie 2009, acesta a pretins întocmirea unor acte justificative care să ateste, în mod fals, că a achitat contravaloarea efectuării lucrărilor de construire a respectivului pod, acte care, spun anchetatorii, au și fost emise de o societate comercială.
Acuzații pe bandă rulantă
În paralel cu această poveste incredibilă, procurorii DNA mai rețineau că, în 21 mai 2009, aceeași șefă a Parchetului Judecătoriei Năsăud i-a cerut judecătorului Petru Rus, de la Judecătoria Năsăud, ca, într-o încheiere de ședință dată într-o cauză penală, să fie menționat, în locul său, numele unui alt coleg procuror, care, în realitate, nu a participat la judecarea respectivei cauze. DNA arată că această solicitare avea drept motivație faptul că avocatul inculpatului judecat în acel dosar era chiar fiul procuroarei Adriana Veturia Moldovan, ceea ce ar fi atras incompatibilitatea acesteia în calitate de procuror de ședință.
În actul de punere sub acuzare se mai arăta că, în cursul luni ianuarie a anului 2008, procuroarea Moldovan a primit de la o persoană, pe nume Vasile Ruști, suma de 2.200 de lei pentru a interveni pe lângă procurorii și judecătorii care erau învestiți cu soluționarea unui alt dosar penal în care fratele celui care a dat banii era cercetat, în stare de arest preventiv, pentru viol.
De menționat este că procuroarea a fost arestată preventiv, pentru 29 de zile, cu aviz de la CSM.
Aproape un an mai târziu, DNA Cluj a finalizat rechizitoriu și, la data de 16 aprilie 2010, a trimis-o îm judecată pe Adriana Veturia Moldovan pentru trafic de influență în formă continuată, primirea de foloase necuvenite și instigare la fals intelectual. Patronul firmei Dimex 2000 Company SRL, Ioan Scurtu, dar și Vasile Ruști au fost trimiși în judecată pentru trafic de influență. Iar judecătorul Petru Rus a fost trimis în judecată pentru fals intelectual.
Toți au primit condamnări. Omul de afaceri a luat doi ani cu suspendare, după care contractele sale cu statul au curs unul după altul
Procesul s-a finalizat în 12 martie 2015, la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a pronunțat condamnări definitive în acest dosar. Fosta șefă a Parchetului Judecătoriei Năsăud a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare, la care s-a adăugat și interdicția de a fi aleasă în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dar și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat. Mai mult, instanța a dispus confiscarea de la aceasta a sumei de 32.000 de lei, reprezentând contravaloarea podului construit la casa sa de vacanță, dar și a sumei pentru intervenția în dosarul de viol. Adriana Veturia Moldovan a obținut, în 16 iulie 2020, reabilitarea judecătorească, la Curtea de Apel Cluj.
În ceea ce-l privește pe fostul judecător Petru Rus, de la Judecătoria Năsăud, acesta a primit o condamnare de șase luni de închisoare cu suspendare.
Omul de afaceri Ioan Scurtu, dar și celălalt inculpat care a plătit-o pe procuroare, Vasile Ruști, au fost condamnați la câte doi ani de închisoare, dar cu suspendare. Termenul de încercare stabilit, în cazul lor, a fost de patru ani.
Această tevatură penală pare să nu-i fi tulburat deloc afacerile lui Ioan Scurtu, mai ales cele pe care le-a derulat cu statul. „Jurnalul” a luat la mână contractele pe care SC Dimex 2000 Company SRL le-a primit de la mai multe autorități publice, începând cu anul 2018 și până în prezent, concluzia fiind una absolut explozivă. Societatea în cauză a încheiat, singură, în cea mai mare parte, sau în asociere cu alte companii, începând cu a doua jumătate a anului 2018, 42 de contracte cu statul, în valoare de… 1.632.862.361,39 de lei fără TVA, respectiv în valoare de 1.943.106.210,05 lei cu tot cu TVA.
Entitățile care au contractat serviciile firmei lui Ioan Scurtu sunt Compania Națională de Administrare a Infrastructuri Rutiere (CNAIR), Consiliul Local Prava, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Bistrița-Năsăud, Consiliul Local Runcu Salvei, Primăria Năsăud, Municipiul Hunedoara, Consiliul Județean Maramureș, Orașul Ulmeni, Consiliul Județean Mureș, Consiliul Local Cornereva, Consiliul Local Teaca, Compania de Apă Someș, Consiliul Local Chiochis, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Consiliul Local Romuli, Consiliul Local Sieu Odorhei, Compania de Apă Oltenia, Consiliul Local Fizesu-Gherlii, Consiliul Județean Hunedoara, Consiliul Județean Botoșani, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, Apaserv Satu Mare, Consiliul Județean Ilfov și Consiliul Local Ariniș.
